9,547 matches
-
căii ferate. Societatea se ocupă cu prepararea mixturilor asfaltice pentru drumurile județene. Numărul de angajați este de 11 persoane. S.C. ‘’MOZAIC’’ S.A. (moara) are sediul societății în intravilan, în partea de sud a localității cu o incintă de 4755 mp. Moara funcționează pe baza cererilor și are 2 angajați. La data întocmirii planului urbanistic general, acesta nu funcționa. Activitățile de tip agricol sunt reprezentate de: S.C. „AGRODUD” S.R.L.; S.C. „AGROMEC” S.A.; S.C. „AGRIPROD NOAR” S.R.L.; S.C. „AGROELADIL” S.R.L. și „RAIF” București-Sucursala
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
componente ale mediului natural și artificial. Din datele de la Agenția de Protecția Mediului rezultă că nu există surse majore de poluare, neexistând activitate industrială importantă în zonă. Principalele surse de poluare ale aerului sunt : S.C. „AGROMEC”; S.C.’’ „COMAGRIM” (FERME AGRICOLE); MOARA ; SILOZ; S.C. D.P.-PREPARĂRI MIXTURI ASFALTICE Noxele emise de acestea sunt : gaze arse, aerosoli, pesticide. Impactul acestora cu atmosfera este mediu. La aceasta se adaugă factorii poluanți rezultați din activitățile legate de viața de zi cu zi a locuitorilor, printre
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Gulianca", făcea parte din plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Gulianca, Olăneasca și Ariciu, cu o populație de 867 de locuitori. În comună funcționau două mori cu aburi, două școli mixte cu 57 de elevi în total (una înființată în 1880 la Gulianca și alta în 1863 la Ariciu) și o biserică ortodoxă zidită în 1864. În 1925, comuna este atestată de Anuarul Socec în plasa
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
construită în 1889 pe cheltuiala regelui Carol I. Pe malul drept, sudic al râului Buzău se afla pe atunci doar satul Deșirați, din comuna Scorțaru Nou, plasa Vădeni, județul Brăila, sat care avea 408 locuitori și în care funcționa o moară cu aburi. În 1925, comuna Domnița era inclusă în plasa Boldu a aceluiași județ Rm. Sărat și era formată din satele Domnița, Corbeni și din cătunul Boarca, cu 1540 de locuitori. În timp, satul Deșirați a luat numele de Râmnicelu
Comuna Râmnicelu, Brăila () [Corola-website/Science/300986_a_302315]
-
chiar voievodul Transilvaniei, Istvan Bathori, împreună cu judecătorul Brașovului și, în fața tuturor locuitorilor din Tărlungeni și Prejmer, s-a hotărât ca să fie lăsată o parte din apa Tărlungului să se scurgă și pe hotarul satului Tărlungeni pentru adăparea vitelor și pentru mori, iar restul apei să rămâne în albia veche. Ca informații locale se știe că denumirea așezarii s-ar fi luat după așezarea populației cu casele la distanțe mari unele de altele pe un teritoriu mai lung, care s-a numit
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
-lea, comuna făcea parte din plasa Ianca a județului Brăila și era compusă din satele Surdila-Greci, Vizireni, Făurei și Gara Făurei, cu o populație totală de 1264 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă înființată în 1858, și o moară cu aburi. În 1925, comuna avea aceeași componență, 2013 locuitori și era reședința plășii Călmățui din același județ. Din cauza evoluției puternice datorată faptului că a devenit nod feroviar pe liniile București-Ploiești-Galați și Fetești-Tecuci, satele Făurei și Vizireni s-au desprins
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
militar ca dorobanți la isprăvnicia din Focșani. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Slujitori-Albotești făcea parte din plasa Călmățuiul a județului Brăila și era formată din satele Slujitori-Albotești și Gherghești, având în total 1204 locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, o școală și o biserică fondată de locuitori în 1873. În acea perioadă, satul Dudescu alcătuia o comună separată, eponimă, în care locuiau 700 de locuitori. Comuna avea o școală mixtă cu 33 de elevi, o moară de
Comuna Zăvoaia, Brăila () [Corola-website/Science/300997_a_302326]
-
o moară cu aburi, o școală și o biserică fondată de locuitori în 1873. În acea perioadă, satul Dudescu alcătuia o comună separată, eponimă, în care locuiau 700 de locuitori. Comuna avea o școală mixtă cu 33 de elevi, o moară de vânt și o biserică fondată de fostul proprietar Ștefan Jianu. În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Ianca a aceluiași județ; fiecare din ele era formată doar din satul de reședință, iar Slujitori-Albotești avea 1588 de locuitori
Comuna Zăvoaia, Brăila () [Corola-website/Science/300997_a_302326]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vișani făcea parte din plasa Râmnicul de Jos a județului Râmnicu Sărat, și era formată doar din satul de reședință, cu 1061 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, o școală mixtă și o biserică zidită în 1837. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei funcționa în plasa Grădiștea a aceluiași județ și comuna Câineni, formată din cătunele Stăvărești (care era reședința), Plăsoiu, Maralaiu și Câineni
Comuna Vișani, Brăila () [Corola-website/Science/300996_a_302325]
-
sărăcăcioase. Papp Kálmán, ultimul mare proprietar de pământ din Șmig, era numit de localnici armeanul, pentru că provenea din comunitatea armenilor din Dumbrăveni. Armeanul a transformat fostul conac al lui Tolnai într-un cămin confortabil, cu canalizare și electricitate furnizată de moară. Sub el, o pivniță generoasă oferea adăpost nenumăratelor recolte obținute pe întinsa sa moșie. Pe lângă moara cumpărată de la Horváth Márton, ajunsă ulterior în proprietatea obștii din Șmig, mai avea o casă mare, cumpărată de obște și apoi de Nicolae Fetean
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
provenea din comunitatea armenilor din Dumbrăveni. Armeanul a transformat fostul conac al lui Tolnai într-un cămin confortabil, cu canalizare și electricitate furnizată de moară. Sub el, o pivniță generoasă oferea adăpost nenumăratelor recolte obținute pe întinsa sa moșie. Pe lângă moara cumpărată de la Horváth Márton, ajunsă ulterior în proprietatea obștii din Șmig, mai avea o casă mare, cumpărată de obște și apoi de Nicolae Fetean. Înaintea primului război mondial și a reformei agrare, Papp Kálmán avea în Șmig moșie întinsă, cu
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
locuitori 1900: 73 case, 329 locuitori (306 români, 10 evrei, 12 unguri, 1 altă naționalitate); 295 din aceștia aveau religia greco-catolică, 11 erau ortodocși, 5 romano-catolici, 8 reformați, și 10 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Râtul morii, Pietri, Glodurele, Deal, Dos, Șes." 1906: 409 locuitori 1910: 86 case, 423 locuitori (391 români, 30 unguri și 2 de altă naționalitate); statistica arată că 379 erau greco-catolici, 14 ortodocși, 13 romano-catolici, 8 reformați, 1 unitarian și 8 izraeliți. 1911
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana Munteanului, Valea Indreichii, Satul Bătrân, Ceredești, Dâmbul Morii, Șesul din jos, Cănepiște, Valea Fulgilor, Piatra Lată." 1898: 520 locuitori; 1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși, 10 romano-catolici, 16 reformați, 1 unitarian, 8 izraeliți. 1903: 596 locuitori; 1906: 605 locuitori; 1910: 661
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
comunei Pietroșani (împreună cu satul Pietrișu) a atins un maxim în anul1959(8195 locuitori). Există câteva monumente de interes local și anume: situl arheologic Locul Popilor din sud-vestul comunei conținând ruinele castrului roman de la Reca; ruinele bisericii "Sfânta Treime"(1812); ruinele morii Lapati-Știrbey (prima parte a secolului al XIX-lea); conacul Știrbey (a doua jumătate a secolului al XIX-lea); casa Petre Rădulescu (1891),casa Tache Nuțu - actuala primărie (1900), vechea primărie - actuala poștă (1900), școlile vechi (una de la mijlocul secolului al
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
Petre Rădulescu (1891),casa Tache Nuțu - actuala primărie (1900), vechea primărie - actuala poștă (1900), școlile vechi (una de la mijlocul secolului al XIX-lea,cealaltă din 1908), spitalul - actualul cabinet medical (dinainte de primul război mondial);casa Paraschiv Cristescu (1912); casa și moara Petre Scărlătescu (1912); monumentul eroilor din primul război mondial realizat de sculptorul Dimitrie Mățăuanu (1928), casa Lilică Voivozeanu (1928), casa Stancu Voinea (1928), casa Petre Oprea (1930).
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
Șimleu Silvaniei. Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1481 însă vechimea ei poate fi mult mai mare. Vatra satului este adunată pe Valea Priei. Pe vale, la intrarea și ieșirea din sat este marcată câte o moară. Pe deal, pe malul stâng, stă vechea biserică de lemn construită în anul 1750. La sud de sat domină Măgura Priei, loc unde, descoperirile arheologice semnalază urmele unui tumul de pază și semnalizare, atribuit epocii romane. Trecutul îndepărtat al satului
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
desfințarea Regiunii Autonome maghiare, satul Pria va face parte din zona administrativ-teritorială a actualului județ Sălaj. De-a lungul timpului (din secolul al XVIII-lea, până în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea) în sat funcționau 8 mori de apă (construite din lemn, cu sisteme hidraulice primitive) pentru măcinarea cerealelor (grâu, porumb, secară). Acestea erau amplasate pe cursul văii Priei, în gospodăriile unor localnici; astfel: prima (în amonte) la „"Pavelea Savini"”, urmată de cele din aval de la „"Petrea
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
ar fi inspirată de la zmeurișurile care existau pe colinele Marinului în vechime și care în limba maghiară se numesc „málnas”. Alte surse susțin că originea denumirii satului vine de la ungurescul “malom”, adică “moară”, însă niciun document nu atestă prezența vreunei mori în satul Marin. În sfârșit, cea de-a treia variantă evidențiază originea slavă a denumirii “marati”, cu sensul de “a murdări” făcându-se aluzie la solul negru argilos și lipicios caracteristic zonei. Prima atestare documentară a satului Marin apare la
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
1973: 39 de familii. Școală și 17 case erau pe Țâclul Viilor, o casă în locul numit Tei, 4 case în Pădurea Durului, 3 case în Lab, 7 case în Jurteana și 6 case în Sălașa. Au existat în sat 3 mori din care în anul 1973 mai funcționa una pe pârâul Jurteana. 1977: 67 locuitori 1992: 27 locuitori 2002: 20 locuitori 2011: 19 locuitori 2016: 18 case, 12 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
1554, apărând într-un ispisoc emis de Alexandru Lăpușneanu prin care acesta a miluit “pe Coste paharnic și frații săi, Ion și Nistor, pe sora lor Sora, feciorii Magdei, sora lui Gherman, cu un sat, Colonești, pe Bârlad și cu moară în Bârlad, și lalohoveni sub pădure și Banca cu a patra parte de moară în Bârlad ...” Satul Banca, asemeni satelor învecinate Ghermănești, Mastatici și Picigani (sate vechi, din secolul XV, dispărute în secolul XIX) se aflau în stăpânirea familiei lui
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
pe Coste paharnic și frații săi, Ion și Nistor, pe sora lor Sora, feciorii Magdei, sora lui Gherman, cu un sat, Colonești, pe Bârlad și cu moară în Bârlad, și lalohoveni sub pădure și Banca cu a patra parte de moară în Bârlad ...” Satul Banca, asemeni satelor învecinate Ghermănești, Mastatici și Picigani (sate vechi, din secolul XV, dispărute în secolul XIX) se aflau în stăpânirea familiei lui Toader Gherman, cel care a dat mai târziu numele satului Ghermănești. Urmașii acestei familii
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
Vaslui la: 1772 format din satele Bereasa,Boțoaia,Cârlești,Dănești,Draxeni, Ferești, Focșeasca, Ghergheleul, Mircești, Olănești,Portari, Protopopești, Șerbotești, Șurănești, Tătărăni, Tufești,Uncești și Zăpodeni; 1774 format din satele Bereasa, Borosești, Boțoaia, Ciofeni,Cârlești, Dănești, Draxeni, Ferești, Focșeasca, Ghergheleul,Mircești, Moara Grecilor, Olănești, Portari, Protopopești, Rediul,Scânteia, Șerbotești, Șurănești, Tufești, Uncești și Zăpădeni; 1780 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Cănțălărești, Ciorâța, Câșlași, Codăești, Dănești, Draxeni,Dumeasca, Ferești, Ghergheleul, Lipoveni, Liuzii Bârnovanului (înloc de Scânteia), Mircești, Poiana Protopopeștilor, Portari,Protopopești
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
Câșlași),Codăești, Dănești, Draxeni, Dumeasca, Ferești, Focșeasca,Ghergheleul, Mircești, Portari, Protopopești, Rediul, Șerbotești,Șurănești, Tăcuta, Todirești, Tufești, Uncești, Valea Rea șiZăpodeni; 1809 format din orașul Vaslui și satele Bereasa, Boțoaia,Brodocul, Ciorâța, Cârlești, Codăești, Dănești, Draxeni, Ferești,Focșeasca, Ghergheleul, Mircești, Moara Grecilor, Portari,Protopopești, Rediul, Scânteia, Șerbotești, Șurănești, Tătărăni, Tufești, Uncești, Valea Rea și Zăpodeni;15 1816 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești,Butucăria, Cănțălărești, Ciofeni, Ciorâța, Codăești, Dămăcușeni,Dănești, Draxeni, Dumeasca, Ferești, Ghergheleul, Mărășeni,Mircești, Moara Domnească, Portari, Rediul, Scânteia
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
Ferești,Focșeasca, Ghergheleul, Mircești, Moara Grecilor, Portari,Protopopești, Rediul, Scânteia, Șerbotești, Șurănești, Tătărăni, Tufești, Uncești, Valea Rea și Zăpodeni;15 1816 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești,Butucăria, Cănțălărești, Ciofeni, Ciorâța, Codăești, Dămăcușeni,Dănești, Draxeni, Dumeasca, Ferești, Ghergheleul, Mărășeni,Mircești, Moara Domnească, Portari, Rediul, Scânteia, Șerbotești,Șurănești, Tăcuta, Tătărăni, Telejna, Tufești, Uncești, Valea Rea șiZăpodeni; 1820 format din satele Bălițeni (în loc de Telejna), Bereasa,Bodești, Borosești, Boțoaia, Bumbătești (în loc de Tăcuta),Butucăria, Cănțălărești, Ciofeni, Ciorâța, Cârlești, Codăești,Dămăcușeni, Dănești, Draxenii de Jos și
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
Valea Rea șiZăpodeni; 1820 format din satele Bălițeni (în loc de Telejna), Bereasa,Bodești, Borosești, Boțoaia, Bumbătești (în loc de Tăcuta),Butucăria, Cănțălărești, Ciofeni, Ciorâța, Cârlești, Codăești,Dămăcușeni, Dănești, Draxenii de Jos și Draxenii de Sus (în loc deDraxeni), Dumeasca, Ferești, Focșeasca, Ghergheleul, Mărășeni,Mircești, Moara Domnească, Petrești, Portari, Rășcani, Rediul,Scânteia, Șerbotești, Șurănești, Tătărăni, Tufești, Uncești, ValeaRea și Zăpodeni; 1834 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Bumbătești, Butucăria, Cănțălărești, Ciofeni, Ciorâța, Cârlești,Codăești, Dămăcușeni, Dănești, Dobroslovești, Draxeni, Focșeasca,Ghergheleul, Măcrești, Mărășeni, Mircești, Petrești, Portari
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]