9,012 matches
-
(n. 8 ianuarie 1975, Ustia) este un politician moldovean, în prezent secretar general al Partidului Social Democrat din Republica Moldova. S-a născut la 8 ianuarie 1975, în satul Ustia, raionul Dubăsari, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. În anul 1997, a absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, facultatea „Relații Economice Internaționale”. Pe parcursul anului 2000 a urmat cursuri de perfecționare organizate de Comitetul de Cooperare în Programul de Asistență Tehnică a Guvernului Japoniei și Statelor
Sergiu Coropceanu () [Corola-website/Science/329000_a_330329]
-
Orientali în sud-estul Obcinei Mestecăniș la o altitudine de 1096 m, între aceasta și Munții Giumalău. Pasul - aflat în aria geografică a județului Suceava, asigură legătura dintre Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung, mai precis între orașele Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc de-a lungul DN17 (șosea cu rang de drum european cu indicativele E58, E81). Paralel cu șoseaua - prin "Tunelul Mestecăniș" (1647 m lungime), trece calea ferată secundară 502. Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt Mestecăniș, respectiv Valea Putnei
Pasul Mestecăniș () [Corola-website/Science/325452_a_326781]
-
a patru localități, repectiv Valea Putnei, Pojorâta, Mestecăniș și Fundu Moldovei. Proiectul prevede inclusiv construcția unei stații de colectare și tratare a levigatului. Poziționarea gropii de gunoi respective, tocmai pe traseul pasului montan ce leagă stațiunile Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, chiar aproape de vârf, a născut controverse, mai ales pentru localnicii din apropiere. Prin pas trece traseul turistic montan "Bandă roșie" care coboară din vârful Mestecăniș al Obcinei Mestecăniș și urcă spre vârful Giumalău din Munții Giumalău
Pasul Mestecăniș () [Corola-website/Science/325452_a_326781]
-
(n. 25 ianuarie 1974, Pîrlița, raionul Ungheni, RSS Moldovenească, URSS, astăzi în Republica Moldova) este un politician moldovean, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președintele Partidului Acțiunea Democratică. La data de 3 mai 2011 a părăsit PLDM și s-a lansat independent în alegerile pentru Primăria Capitalei. Mihai Godea a participat
Mihai Godea () [Corola-website/Science/325953_a_327282]
-
nu uite de miile de emigranți moldoveni din Rusia"”. Pe 13 noiembrie 2013, aflat într-o vizită oficială la Bruxelles, Rogozin a declarat: ""...asocierea Republicii Moldova cu UE fără consultarea Transnistriei, în mod sigur, va duce la o slăbire a statalității moldovenești și la "dezghețarea" conflictului transnistrean"”. Drept urmare, pe 27 noiembrie 2013, fracțiunea Partidului Liberal în Parlamentul Republicii Moldova, prin persoana deputatului Valeriu Munteanu a înaintat un demers oficial către Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al RM, Natalia Gherman, cu privire la declararea domnului
Dmitri Rogozin () [Corola-website/Science/325985_a_327314]
-
(n. 5 aprilie 1927, Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava - d. 29 aprilie 2005) a fost un pictor, sculptor și compozitor bucovinean. s-a născut pe data de 5 aprilie 1927, fiind al doilea copil (ceilalți frați fiind: Livia, Mircea, Lică, Viorica, Silvia și Mișu) al familiei Niculina
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
bucovinean. s-a născut pe data de 5 aprilie 1927, fiind al doilea copil (ceilalți frați fiind: Livia, Mircea, Lică, Viorica, Silvia și Mișu) al familiei Niculina Rotaru și Ludovina Schmegner, în casa bunicii Leontina de pe pârâul Corlăteni din Câmpulung Moldovenesc, Județul Suceava. Școala elementară și liceul le face la Câmpulung. Încă din copilărie îi place să picteze sau să sculpteze fiind ucenic în adolescență la un tâmplar. În 1940 împreună cu Lică, fratele său, pleacă la Iași în armată. Între timp
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
părinții împreună cu ceilalți frați și surori au fost deportați de către comuniști în Bărăgan deoarece mama era de origine germană. După patru ani din pură întâmplare se întâlnește cu familia sa la Câmpulung Muscel și toți opt se întorc la Câmpulung Moldovenesc unde găsesc casa distrusă. În 1947 pleacă cu mai mulți tineri în Cehoslovacia cu contract de muncă pe doi ani pentru refacerea orașului Praga distrus de război. Întors în România în 1950 se căsătorește cu Maria Sturza și intră la
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
cel Mare a construit între anii 1500 și 1502 o biserică de zid după cum atestă pisania în limba slavona, amplasată la intrarea în biserică: „Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn (gospodar) al Țării Moldovenești, fiul lui Bogdan Voievod, cu Doamna să Maria, fiica lui Radu Voievod și cu preaiubitul lor fiu Bogdan Voievod, au zidit casă (hramul) această intru numele înălțării cinstitei și de viață dătătoare cruci; și s-a început în anul 7008
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
veniți din Ardeal, formând satul înfloritor de astăzi și care o vreme, între 1783-1785, a făcut parte din Volovăț. La fel și satul Burla, unde pe la 1700, se așează aici câteva familii venite din Straja, apoi, huțani de la Breaza (Câmpulung Moldovenesc). Se organizează repede, având în 1780 un vornic, Becica Vasile, mai ales după ce, prin 1750, aici se așează și familii venite din Ardeal. În 1862-1871, apare comună Burla, ce cuprindea satul Pleșa, iar din 1925, parțial, cătunul Bodnareni. Din din
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Baia trecea drept „cel mai mare oraș de la est de Carpați”. Pecetea cetății reprezintă un cerb, precum și imaginea lui Cristos răstignit între coarnele cerbului (evocare a legendei sfântului Eustațiu, preluată în cea a ), cu inscripția: "Sigiliul orașului Moldavia, capitala Țării Moldovenești". În veacurile XIV-XVI Baia a fost unul dintre orășelele medievale cele mai dezvoltate din Principatul Moldovei. Baia nu a fost doar prima cetate de scaun a Moldovei ci și un foarte important centru religios. În veacul al XIII-lea misionari
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
martie, 29 iune, 8 septembrie și 14 octombrie. În afara ruinelor ce amintesc de ctitoria lui Alexandru cel Bun, înălțată pentru doamna lui, Margareta, un monument istoric de primă mână este Biserica Sfântul Gheorghe, ctitorie atribuita lui (a se vedea „Bisericile moldovenești din sec XVI-XVIII” de G. Balș) Ștefan cel Mare, în urma victoriei asupra regelui Ungariei, Matia Corvin. I se spune și Biserica Albă, probabil fiindcă nu a fost zugrăvită niciodată! S-ar zice că e doar o întâmplare, dar nici Putna
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
cu Artur Gherman. Împreună cei doi au un copil, un fiu care poartă numele bunicului său, Mircea. Acesta a călcat pe urmele mamei sale urmând facultatea Drept și Diplomație la Riga Graduate School of Law. În aprilie 2014, în presa moldovenească a apărut zvonul că soții Gherman ar fi divorțat, informație care însă nu a fost confirmată sau infirmată de nici unul din ei. Artur Gherman a absolvit Universitatea de Stat din Kiev în anul 1986, iar în 1989 și-a apărat
Natalia Gherman () [Corola-website/Science/324481_a_325810]
-
ar fi adăpostit chiar o curte domneasca din perioada înfloritoare a marelui domn. Apropierea de drumul vinului a determinat descoperirea unor tezaure numismatice în Scobinți(format, mai ales, din groși polonezi) și în cătunul Zvarici(aici, s-au descoperit ducați moldovenești, cu cap de zimbru, din timpul domnitorilor Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare). Aceeași preocupare spre comerț o întâlnim câteva secole mai tarziu, la 19 august 1926, cănd Leizer Barat, unul din numeroșii negustori evrei, își înscrie firma de
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
8.674 persoane, satul Pipirig fiind al doilea ca mărime din comuna Pipirig, având o populație de 1.550 persoane organizate în 429 gospodării. Satul Boboiești are la origine denumirea numelui unui mocan - Baboi - venit din localitatea Sadova, de lângă Cîmpulung Moldovenesc. Satul are în componență să și cătunul Dolia care, în trecut, a aparținut de comună Malini din județul Suceava, iar apoi de comună Farcașa din județul Neamț. În prezent, sătul Boboiesti este cea mai mare așezare din comuna, avînd în
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
puțin din vremea lui Alexandru cel Bun, având o existență (...) neîntreruptă până în zilele noastre”. Numele așezării ar veni de la Andreico (Andreica) Cordarul. Coarda reprezenta în veacurile XV-XVI o sabie încovoiată de proveniență săsească sau ungurească fiind foarte prețuită de boierimea moldovenească. Cu acest sens, cuvântul se întâlnește și în secolele XIX-XX. Un alt sens al cuvântului „coardă” se referă la firul împletit din cânepă, păr ș.a. care ține întinse capetele unui arc. În aceste condiții, Andreico era, cu siguranță, or implicat
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Idem, Familia Onciul. Studiu și documente, Cernăuți, 1927. Gheorghe G. Bezviconi, Boierii Gafenco, în „Din trecutul nostru”, nr. 2/1933. Idem, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru, vol. I, București, 1940. Ion Bogdan, Documentul Rîzenilor din 1484 și organizarea armatei moldovenești în secolul XV, în „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, seria a II-a, t. 30, anii 1907-1908, p. 434-435. I. A. Candrea, Dicționarul limbii române din trecut și de astăzi, București, f.a., p. 299; Dicționarul limbii române moderne, coord. D.
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, seria a II-a, t. 30, anii 1907-1908, p. 434-435. I. A. Candrea, Dicționarul limbii române din trecut și de astăzi, București, f.a., p. 299; Dicționarul limbii române moderne, coord. D. Macrea, București, 1958. Catalogul documentelor moldovenești din Direcția Arhivelor Centrale, Supliment 1 (1403-1700). Întocmit de Maria Sovejea, Mihai Regleanu ș.a., București, 1975. Ștefan Cervatiuc, Documente referitoare la moșia Cordăreni, păstrate în Arhivele Statului, județul Botoșani, în „Revista Arhivelor”, nr. 4/1986. Mihai Costăchescu, Documente moldovenești de la
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
documentelor moldovenești din Direcția Arhivelor Centrale, Supliment 1 (1403-1700). Întocmit de Maria Sovejea, Mihai Regleanu ș.a., București, 1975. Ștefan Cervatiuc, Documente referitoare la moșia Cordăreni, păstrate în Arhivele Statului, județul Botoșani, în „Revista Arhivelor”, nr. 4/1986. Mihai Costăchescu, Documente moldovenești de la Ștefăniță voievod, Iași, 1943. Idem, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. II, Iași, 1932. Documente privitoare la istoria României. A. Moldova, 1/XVI. Documente privind relațiile agrare în veacul al XVIII-lea, vol. II. Moldova, red. Vasile Mihordea
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
1403-1700). Întocmit de Maria Sovejea, Mihai Regleanu ș.a., București, 1975. Ștefan Cervatiuc, Documente referitoare la moșia Cordăreni, păstrate în Arhivele Statului, județul Botoșani, în „Revista Arhivelor”, nr. 4/1986. Mihai Costăchescu, Documente moldovenești de la Ștefăniță voievod, Iași, 1943. Idem, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. II, Iași, 1932. Documente privitoare la istoria României. A. Moldova, 1/XVI. Documente privind relațiile agrare în veacul al XVIII-lea, vol. II. Moldova, red. Vasile Mihordea, București, 1966. Florian Dudaș, Vechi cărți românești călătoare
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
de oști. Tătarii îi ucid pe oamenii din satele pe unde trec și dau foc caselor; ei fură vitele și oile și-i duc pe oamenii supraviețuitori în robie. Țăranii răzeși se alătură oștii domnești. Tătarii sunt încolțiți de oastea moldovenească într-o vale. Înainte de luptă, domnitorul îl acuză pe Ionuț Jder că a pus în primejdie viața lui Alexăndrel și consideră că ar trebui să i se taie capul, dar îl iartă în semn de prețuire a vredniciei tatălui și
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
unele secvențe vor fi introduse în filmul următor „pentru a întări mai direct unele semnificații cu rezonanțe actuale”. Filmul nu s-a putut turna pe locul unde se desfășurau evenimentele din carte. Bătălia de la Lipnic (20 august 1469) între oastea moldovenească și hoarda tătărilor a avut loc în localitatea Lipnic de pe Nistru, dar Basarabia se afla sub ocupație rusească la momentul turnării filmului. Regizorul a avut o serie de întrevederi cu Alecsandru Tanasă, primarul comunei Mitocu Dragomirnei. Autoritățile locale au fost
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
țarului. În sprijinul domnului Moldovei, a fost trimis brigadierul Kropotov, cu un detașament de 3 000 de oameni, și i s-au dat lui Cantemir 10 000 de ruble. La 1 iunie, detașamentul de cavalerie comandat de Kropotov, alături de polcul moldovenesc condus de Apostol Ghicheciu, a trecut Prutul, iar a doua zi a intrat în Iași. Dimitrie Cantemir a lansat, la 1 iunie, o proclamație prin care le cerea supușilor săi să se prezinte, în număr cât mai mare, la oaste
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
Brăila și să distrugă podul de la Isaccea. Trimiterea grupării comandată de generalul Karl Rönne a fost hotărâtă pe data de 27 iunie. Forțele rusești destinate cuceririi Brăilei însumau 12 000 de soldați, având ca sprijin 20 de tunuri, un polc moldovenesc și steagul comandat de Toma Cantacuzino. Generalul Rönne fusese desemnat să cucereacă Brăila deoarece el fusese singurul general străin care optase, în consiliul de război de la Soroca din 4 iunie, pentru o strategie ofensivă. Obiectivele principale ale generalului Rönne erau
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
(n. 9 februarie 1971, Nisporeni, Republica Moldova) este un prozator, poet, scenarist, culturolog, filozof al mentalităților, pedagog, jurnalist de opinie și traducător poliglot. Descendent pe linie maternă din dinastia nord-basarabeană a cărturarului Marcu Văluță, director al publicației interbelice Cuget moldovenesc. La finele lunii octombrie 2012 a fost desemnat să organizeze Institutul Cultural Român de la Kiev în calitate de coordonator-adjunct. Catalizator al "semiosofiei înțeleasă ca „"mișcare pneumatică a textului”, s-a remarcat în special ca personaj renascentist și autor polivalent, fiind totodată promotorul
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]