8,622 matches
-
Monografia este un studiu științific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat și multilateral, din toate punctele de vedere. Monografiile sunt, în general, lucrări de o mare complexitate, ele operând cu date și cifre ce cuprind toate sferele vieții spirituale și
Monografie () [Corola-website/Science/325101_a_326430]
-
Monografia este un studiu științific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat și multilateral, din toate punctele de vedere. Monografiile sunt, în general, lucrări de o mare complexitate, ele operând cu date și cifre ce cuprind toate sferele vieții spirituale și social-economice ale unei localități sau arii geografice mai largi și ale comunităților lor umane. Ca urmare, autorii lor trebuie
Monografie () [Corola-website/Science/325101_a_326430]
-
reliefului României,clima anilor intrați în istorie 1906-1907,durta la sol a stratului de zăpadă în Moldova,inplicații ale unor parametri climatici în construcțiile și nu a ocolor nici problemă regionării climatice a părții estice a țării noastre. A întocmit monografiile geografice ale orașului Focșani,fostelor raioane Huși,Murgeni,Bârlad,ale regiunilor Galați și Iași și județului Vaslui. A colaborat la lucrările "Contribuții la istoria dezvoltării Universității din Iași" în periodata 1860-1960 și Itinerarii turistice în Moldova. De la prima contribuție în
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
Mureș, Carei și Satu Mare, Ungaria și Munții Tatra din Cehoslovacia. A fost veteran și invalid de război, fiind distins cu înaltele ordine: A lăsat în urmă o valoroasă arhivă de folclor, formată din 68 de volume. A publicat 23 de monografii din domeniile folclorului și artei populare, învățământului preuniversitar și universitar, istoriei și culturii, dintre care: “Județul Galați” (coautor și coordonator), 280 p.+hărți și ilustrații; A încetat din viață la sfârșitul anului 2010, în urma unor afecțiuni cardio-respiratorii. Purtat de tineri
Ioan Brezeanu () [Corola-website/Science/325235_a_326564]
-
biserică parohială cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena„ - monument istoric - zidită în anul 1840 cu contribuția lui Constantin Pîrîianu, Matei Pîrîianu și alți. A fost reparată în anii 1859,1948, 1951 și 1964. ( Dumitru Sandu, Eparhia Râmnicului și Argeșului - monografie, Râmnicu - Vâlcea, 1976). Biserica Valea Grădiștei, biserică parohială cu hramul Sfinții Voievozi - monument istoric - a fost zidită în anul 1816 cu contribuția lui Popa Dumitrașcu, Niță Cumpănașu, Popa Radu și un boier din com. Livezi, Udrea Pleșoianu. A fost renovată
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași. În perioada de activitate la Institutul Politehnic din Cluj-Napoca (devenit apoi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca) cu începere din octombrie 1976, a contribuit în calitate de autor sau coautor la redactarea a 27 de volume didactice și monografii. A realizat 174 lucrări științifice și publicate sau susținute. Este autor sau coautor a peste 45 de invenții și inovații precum și un număr de propuneri de invenții în curs de examinare la OSIM. A fost director de contract la cinci
Ioan I. Pop () [Corola-website/Science/325333_a_326662]
-
îndrumarea prof. Vintilă Mihăilescu și Ion Gugiuman s-a profilat către studiile de climatologie, abordând un nou domeniu științific-topoclimatologia. Neamu a participat la campaniile de teren (individual său în grup) din acea perioadă, elaborând, în colectiv, unele lucrări de sinteză (Monografia geografică a R.P.R. și Geografia Văii Dunării românești,Piemontul Getic) sau pentru unele studii contractate cu diferite instituții, cum au fost cele din: Valea Dunării, Dobrogea, Delta Dunării, Podișul Getic, Subcarpații Getici, Subcarpații de Curbură, Carpații Orientali și Munții Apuseni
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
de un veac, partea din față a vechii biserici în gospodăria lui Todor Pintea din Rus. Despre vechea biserică de lemn a satului Rus nu ne-au fost păstrate prea multe informații. În legătură cu această biserică, József Kádár, în lucrarea sa - Monografia comitatului Solnoc-Dăbâca, scrisă la primii ani ai secolului XX, spunea că a fost construită la anul 1709. Dacă este așa sau nu, în lipsa unor alte documente care să întărească cele menționate, este greu de spus cert este că viața spirituală
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
înregistrată ca având o biserică ortodoxă și doi preoți neuniți. Harta localității Rus, întocmită în intervalul 1769-1773 cu ocazia primei ridicări topografice militare a Imperiului Habsburgic redă poziționarea bisericii în cadrul satului, aceasta fiind amplasată foarte aproape de limita estică a localității. Monografia lui Kádár mai spune că în anul 1777 o parte a comunității acceptă uniația, restul rămânând ortodocși. Apar astfel dispute, rivalitatea dintre cele două confesiuni având ca subiect tocmai biserica satului. Ulterior, biserica este cedată greco-catolicilor, în urma intervenției guvernanților. În
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
de pe latura vestică a Carpaților Orientali. A elaborat și utilizat un sistem original de cartografie geomorfologică, adoptat ulterior de numeroși alți specialiști. O altă contribuție remarcabilă este cea legată de raionarea geomorfologică a teritoriului țării ce se găsește inserată în Monografia geografică a R.P.R. (1960), prezentând raporturile tectonice-structurale și morfologice. Prin studiile și lucrările sale a ajutat la elaborarea planurilor și proiectelor de sistematizare a numeroase localități urbane și rurale, au fost valorificate pentru utilizarea și organizarea suprafețelor agricole și pentru
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
Câmpiei Tecuciului. De asemenea, „a lăsat rezultate de valoare în evidențierea unor aspecte demne de interes ale reliefului Podișului Central Moldovenesc,ale teraselor și albiei majore ale Jijiei și Bahluiului, etc.” Alexandru Obreja a muncit mult și la realizarea unor monografii, cum este cea a orașelor Dorohoi și Tecuci. În ultimii ani ai vieții sale a reluat cercetările legate geografia umană, în special cele de toponimie, întrucât a remarcat existența unor toponime insuficient clarificate, din Moldova dar nu numai. O realizare
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
limba rusă. Ulterior, acesta revine în lumea științifică, devenind șef de sector la "Institutul de Geografie și Geologie al Academiei" în 1955, institut la a cărui înființare contribuise în 1944. În această perioadă și-a adus contribuția și la realizarea "Monografiei Geografice a Republicii Populare Române", însă nu a fost trecut ca autor al acestei lucrări, din motive politice. Activitatea didactică a profesorului a integrat atât predarea de cursuri ("Geografia omenească a României, Principii de geografie umană, Populațiile Africii și ale
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
I Năstase care au fost publicate, amintim: La acestea se adaugă numeroase lucrări nepublicate, tot din motive politice, precum și un amplu studiu, la care Gh. I Năstase și-a adus o contribuție semnificativă, dar nu a fost trecut ca autor: "Monografia R.P.Române" (1960)
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
acum pe acesta în atenția încercaților istorici gorjeni Gheorghe și Dorina Nichifor, cărora li se adaugă mai tânărul doctorand Andrei Popete-Pătrașcu, poet de talent și documentarist de vocație. Recenta lucrare, "”Dincă Schileru - o legendă vie a Gorjului”", este o primă monografie ce se dedică acestei personalități locale, deopotrivă întreprinzător de succes și om politic gorjean prezent în Parlamentul țării vreme de aproape trei decenii. Concertându-și eforturile, autorii au parcurs un material bibliografic impresionant existent în arhive, biblioteci, colecții particulare, muzee
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
nr. 5429/4 martie 2010). Sprijinită pe o bibliografie aproape exhaustivă, de sute de titluri de lucrări, studii și articole, dar și pe investigarea unui imens fond documentar (arhive, manuscrise, documente, albume, almanahuri, anale, anuare, bibliografii, calendare, dicționare, discursuri, enciclopedii, monografii, periodice, site-uri), monografia se completează cu o iconografie în parte inedită și, lucru foarte interesant, cu o anexă în care sunt reproduse, din ”Monitorul oficial” al vremii (1882-1905), unele intervenții din Parlament ale politicianului, expuneri, cuvântări sau schimburi pitorești
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
2010). Sprijinită pe o bibliografie aproape exhaustivă, de sute de titluri de lucrări, studii și articole, dar și pe investigarea unui imens fond documentar (arhive, manuscrise, documente, albume, almanahuri, anale, anuare, bibliografii, calendare, dicționare, discursuri, enciclopedii, monografii, periodice, site-uri), monografia se completează cu o iconografie în parte inedită și, lucru foarte interesant, cu o anexă în care sunt reproduse, din ”Monitorul oficial” al vremii (1882-1905), unele intervenții din Parlament ale politicianului, expuneri, cuvântări sau schimburi pitorești de replici, din care
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
credință sau incapabili să înțeleagă adevăratele realități ale satului românesc, riscând de multe ori a fi luat în derâdere și numit «Nădrăgilă» de cei ce vedeau în el un carierist politic și un intrepid speculând ignoranța țărănească și credulitatea comilitonilor... Monografia are meritul de a nu idiliza, de a nu face portretistică encomiastică, ci de a se menține în cadrele unei documentaristici obiective și de nuanță, înaintând de la faptul și aspectul istoriografic particular, local, regional, la imaginea mai generală a societății
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
nu o culegere periodică de articole și studii SKILERIA? Sau măcar o publicație locală de mai largă deschidere regională, așa cum au fost, în 1882, aspirațiile militanților țărăniști la banchetul de la Bâlteni sau la Adunarea de la Corbeni-Argeș.... Dincolo de toate acestea, prezenta monografie de pionierat dedicată lui Dincă Schileru se constituie într-o lucrare solidă, respirând aerul epocii și pe măsura Marelui Gorjean, care preia și transmite în noul veac XX valorile emergente și inconfundabile ale spiritului pandur, de care va fi mândru
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
România. Comuna Drăgănești Vlașca are 4.852 locuitori din care 2.298 bărbați și 2.554 femei. Pe actualul teritoriu al comunei Drăgănești Vlașca se aflau șase sate mici: Comănești, Pelinei, Cornetu, Hoțoaica și Văceni sau Mustafa și Ciocârlani. În „"Monografiile comunelor rurale din județul Vlașca"” de I. Boidescu se arată că Vodă Ghica a organizat satele prin așezarea lor la linie, desființându-le ca titulatură și amplasare, reunind locuitorii pe vatra satului Ciocârlani. În anul 1771, la Petersbourg , C.M. Roth
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
amintesc așezarea în legătură cu uciderea haiducului Nicolae Groza în pădurea din nordul satului. Pe harta rusă din anul 1835, este trecut și satul Drăgănești cu 152 gospodării fiind a 26-a localitate din cele 270 așezări omenești din județul Vlașca. În monografiile locale satul Comoara este prezentat ca o așezare care a luat ființă la 1863, fiind proprietatea Mănăstirii Zlătari. Cercetând istoria satului Comoara putem afirma că unele sate se pierd adânc în istoria de început a evului mediu. Prima mențiune documentară
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
Basarabia, Ed. Porto-Franco, Galați, 1997, Alina Alionte, "Aniversări 2001", DUMITRU TIUTIUCA, în: EX LIBRIS, Buletin de informare bibliografică, Brăila, 2001, nr.12, pp. 49-56, Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Ed. Ex Libris, Brăila, 2004, Toader Buculei, Mircea Stratan, Monografia Colegiului Național "Nicolae Bălcescu", Ed. Școala Brăileană, 2004 și alte referințe bibliografice.
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
la Barghele(...) pentru că s-au înfrățit și au însoțit ( loc nescris) pentru că sunt bătrâne și drepte moșii și de baștină și cumpărate încă în zilele lui Vladislav-Voievod țepeș, stătătoare și ohabnice lor și feciorilor lor...( Vezi documentul întreg la finele monografiei). Deși documentul nu pomenește nimic despre Râca,Preotul Gheorghe Șolzănescu îl prezintă inginerului hotarnic pentru a demonstra că aceste meleaguri au aparținut comunei de la Plescărița până în Valea Scoruș. Satul era așezat pe această moșie și boierii despre care e vorba
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
(n. 31 mai 1954 în localitatea Onișcani, raionul Călărași, Republica Moldova) este doctor habilitat în pedagogie, profesor unversitar, cercetător, filosof, autor de manuale și monografii de filosofie, psihologie și educație muzicală din Republica Moldova. El este considerat fondator și o figură proeminentă în domeniile: pedagogia muzicii, psihologia muzicii, filosofia muzicii, în Republica Moldova. s-a născut 31 mai 1954 în s. Onișcani, Călărași, Republica Moldova. După absolvirea Școlii
Ion Gagim () [Corola-website/Science/324837_a_326166]
-
pe data de 26 februarie la Teatrul Nottara. Regia Mihai Lungeanu. "Comedia Inteligenta" de Valentin Silvestru, Romania Literara 1986 "Profil Dinu Grigorescu" - Istoria Literaturii Romane - Dramatrurgie, Mircea Ghițulescu, 2008 "Dicționarul Scriitorilor Contemporani", editat de Academia Româna (la litera G) 2006. "Monografia lui Dinu Grigorescu scrisa de Emil Luneganu - "„Tartor în infernul comediei": "manierismul comediilor lui Dinu Grigorescu" lansată ta la Teatrul de Comedie în Decembrie 2008. Căsătorit cu Despina Lungu (octombrie 1962). Are doi copii, Darie Grigorescu și Alexandra Grigrescu, cunoscută
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
lui Constantin Marinescu, inginer silvic. Urmează școala primară (1922 1926); liceul (primele două clase) în același oraș (Râmnicu Vâlcea), apoi la Constanța unde susține bacalaureatul în 1933. Urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității. București (1933 - 1938; licența cu monografia comunei Broșteni - Vâlcea, cu S. Mehedinți, D. Guști). Între 1936 și 1942, paralel cu studiile, e bibliotecară la Casa Autonomă a Pădurilor Statului. După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1938), este secretar de redacție la
Ada Orleanu () [Corola-website/Science/322602_a_323931]