10,211 matches
-
tensiunea dintre energia centrifugală a realității și forța centripitală a ficțiunii produce câmpuri duble de referință în nuvela nonficțională și o distinge atât de nuvela de ficțiune cât și de istoria factuală" (226). În afară de aceasta rezultă, așa sugerează el, o narațiune neutră a "interpretării zero" ale cărei ambiții în neutralitatea ei sunt de a reflecta absurditatea lumii (40). Așa cum sugerează titlul lucrării lui Heyne, autorul se concentrează asupra problemei naturii formei: el avansează numai spre o teorie a formei. El propune
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
LSD-ului și a altor droguri halucinogene. Cartea relatează despre călătoria lor prin țară, despre petrecerile în care se consuma LSD, despre primele spectacole susținute de Morții Recunoscători și despre exilul lui Kesey în Mexic. Wolfe nu se axează asupra narațiunii propriu-zise, ci asupra revelațiilor intelectuale și cvasi-religioase ale Farsorilor. 9 Weber, Ronald, "The Literature of Fact: Literary Nonfiction" în American Writing, Athens, Ohio: Ohio U. Press, 1980. 10 Biblioteca Congresului este de facto librăria națională a Statelor Unite și laboratorul de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
încetățenit și între jurnaliștii europeni termenul de "story" - ca fiind o poveste concisă, la obiect, având o structură narativă redusă la esențial. ------------------------------------------------------------------------- O ISTORIE A JURNALISMULUI LITERAR AMERICAN 2 1 Prefață 10 Mulțumiri Introducere Apariția jurnalismului literar narativ modern Rezistența narațiunii literare în jurnalism față de știrile obiective Predecesorii jurnalismului literar american modern Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Jurnalismul literar narativ de la 1910 până la "Noul" jurnalism Marginalizarea critică a jurnalismului literar american Coda Appendix Bibliografie Index
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o poziție "spectaculara", un caracter teatral mai evident decât în La Comédie humaine, datorită spațiului fictiv imaginat de scriitor, care utilizează toate mijloacele pentru a realiza un spectacol total, conform idealului de dramă wagneriana. Spre deosebire de Balzac, care intervine permanent în narațiune, dă sfaturi, trage concluzii pentru a scoate o morală, o părere favorabilă sau defavorabilă, autorul ciclului Leș Rougon-Macquart se mulțumește cu rolul de "regizor ascuns al dramei", după formulă zolista. M.Van Buuren consideră că la Zola "le théâtre est
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este un om, este un spectacol!" [Balzac, apud Stierle, p.148]. Într-un secol în mișcare, Pariziana apare că unul dintre protagoniștii spectacolului Parisului. În structura actanțială a comediei urbane, Pariziana îndeplinește un rol excepțional. Ea se găsește în centrul narațiunii și acțiunii, dramatizând-o, ea este cea care modelează situații și perspective. Femeia Pariziana din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea "inventează", devine regizor și actrița pe scena politicului, moralei, religiei și literaturii, exercitându-și libertatea cu o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în scenă [Dubois 2000, p.245]. Efectul spectacular al scenei într-un român este asemănător cu cel din teatru. Forță sintetică ce caracterizează scenă combină efectul lecturii, spectacolului, expoziției, vizitei la muzeu, oferind ceea ce se reține mai bine într-o narațiune, în imaginile-fulger care se imprimă durabil în memorie. Opera literară pune în scenă diferite situații și personaje. Fiecare ocupație, topoi al femeii pariziene devine o ceremonie teatrală. Franța este una dintre țările cele mai codificate, cu forme de conduită precise
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și tactici specifice. Rolurile și manifestările Parizienei se suprapun unul peste celălalt, entitatea să devenind tot mai condensata și mai esențializata. Pariziana se caracterizează printr-o totalitate de roluri, reguli și norme culturale și sociale. Pariziana se găsește în centrul narațiunii și acțiunii, dramatizând-o, ea este cea care modelează situații și perspective. "Dramatizarea" românului se manifestă în scenele patetice și violențe, al căror instigator sau promotor este deseori femeia pariziana. Pariziana este femeia care relativizează delimitarea sferelor, ocupațiilor și locurilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cunoscut numai după ce ei toți vor fi murit. Curând după moartea lui Best în 1978, Bliss a strâns toate documentele disponibile la Toronto, pe care într-adevăr le-a analizat atent și apoi le-a transpus la fel de atent într-o narațiune captivantă și bine documentată. Atenta transpunere a avut și obiectivul nedeclarat de a minimaliza contribuția lui Paulescu, plasându-l abil printre „precursorii” descoperirii insulinei. Sub poza lui Paulescu redată în lucrarea lui Bliss se găsește abila formulare „N.C. Paulescu, românul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
îmi place să cred că această cădere spectaculoasă merită a fi dezbătută din multe unghiuri, tocmai pentru că este, dincolo de experiența umană amară, exemplară pentru mediul politic românesc. Și cum despre trecut nu putem niciodată ști adevărul, ci doar construim nesfârșite narațiuni care vor să surprindă ceva esențial, iată, pe scurt, o poveste: în martie 2004, la rugămintea singurului politician ieșean pe care îl consideram decent, Dan Constantin Vasiliu, am intrat de bună voie, pentru vreo patru săptămâni, în iad. Un iad
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în deplină calitate universală prin profesionista editură Cartier, pentru a da doar un exemplu de excelență culturală, între multe altele din România Înstrăinată. Ce vreau de fapt să spun? Mi-am obișnuit deja cititorii cu scrutarea trecutului apropiat prin intermediul unor narațiuni cu caracter edificator și nu voi face altfel nici acum. Iată, deci, o scurtă poveste și pentru această săptămână: întâmplarea a făcut ca, în toamna anului 1990 să fiu cel care îl primea pe un tânăr diplomat francez, Georges Diener
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
orașul transilvan al socrilor mei unde ne petreceam vacanțele. Părintele Ioan Petraș, discipol al monahului Bartolomeu, este cel care mi-a pus atunci în brațe un teanc din numerele buletinului Mitropoliei Olteniei în care apăruseră, în serial, o serie de narațiuni stranii, surprinzător de bine stăpânite literar, despre schiturile de pe Valea Oltului. Și astăzi consider aceste povestiri ale "peregrinului Apter" nu numai drept o reușită de vârf a scriitorului, dar, mai important cred, drept probe de rafinament hermeneutic și de întrețesere
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a făcut, în epocă, carieră, contribuind la gloria și bunăstarea materială amețitoare a regizorului favorit al Elenei Ceaușescu. Domnul Nicolaescu se lansase deja cu producții naționaliste în care refăcea, după indicațiile Comitetului Central și ale secției de propagandă a PCR, narațiunea oficială asupra trecutului. Trebuie însă spus că efortul său era în sine abil și că producțiile sale copiau, cu mare dibăcie, tehnici și mijloace hollywoodiene profitând de ausweiss-ul partidului și de faptul că publicul era în necunoștință de cauză, lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aș spune doar "cu mâinile curate... ne-au spălat creierele"". 28 noiembrie 2013 1 Decembrie reprezintă, ca Zi Națională, nu numai un moment de bucurie și chermeză publică, ci și un bun prilej de a medita asupra modului cum construim narațiunea istorică despre trecut și cum o punem în evidență în muzee. În acest an, pentru că nu am putut da curs invitației colegilor de la Istorie la seria de manifestari de astăzi și mâine, sunt mai curând îndemnat să reiau o invitație
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
întâlnire care mi-a marcat destinul în fascinanta și complicata lume a umanioarelor. Am auzit atunci, surprins, că istoria nu e numai o culegere de date sau o reconstituire a adevărului unor evenimente trecute, ci o subtilă reconstrucție subiectivă, o narațiune topită și făcută expresivă literar după o prealabilă incursiune în documente și cărți despre trecut. Istoricul, îmi spunea atunci Alexandru Zub, nu face, ci "scrie" istoria - ecou al uneia dintre celebrele sale cărți în care germina o idee reluată cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aceea că gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt puse În mod deliberat pe seama personajelor și acțiunii. Structura operelor epice. Subiectul operei epice are următoarele momente: Expozițiunea precizează spațiul, timpul și personajele.. Intriga este momentul când se declanșează conflictul Între personajele narațiunii. Desfășurarea acțiunii reprezintă povestirea faptelor și Întâmplărilor Într-o ordine cronologică; Punctul culminant este momentul de tensiune maximă a conflictului. Deznodământul Înseamnă rezolvărea conflictului. Există o terminologie mai nouă pentru structura operei epice: Situația inițială (incipitul); Evenimentul care schimbă situația
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
jurnalul intim, memoriile, mitul, schița, povestirea, nuvela, reportajul, romanul, parabola. Într-o opera epica exista un narator, personaje și acțiune (adică desfășurarea Întâmplărilor Într-o succesiune temporală). - modul de expunere predominant În operele epice În versuri sau În proză este narațiunea. - elementele care definesc o operă epică sunt: naratorul, acțiunea, personajele și narațiunea ca mod de expunere; - autorul este persoana care a scris un text literar narativ; - naratorul este vocea autorului; Structura narativă presupune:- alternanța, procedeul prezentării paralele a două fire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
opera epica exista un narator, personaje și acțiune (adică desfășurarea Întâmplărilor Într-o succesiune temporală). - modul de expunere predominant În operele epice În versuri sau În proză este narațiunea. - elementele care definesc o operă epică sunt: naratorul, acțiunea, personajele și narațiunea ca mod de expunere; - autorul este persoana care a scris un text literar narativ; - naratorul este vocea autorului; Structura narativă presupune:- alternanța, procedeul prezentării paralele a două fire narative Într-un text literar; - Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor Într-o operă epică, constând În dispunerea cronologică a Întâmplărilor. - inserția este procedeul includerii unei povești În alta (povestirea În ramă) Într-o operă epică. (vezi Mihail Sadoveanu În „Hanu Ancuței”) Perspectiva narativă - Narațiunea poate fi la persoana I sau la persoana a III-a. - Narațiunea la persoana I (naratorul povestește despre sine). El Își asumă și rolul de narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În dispunerea cronologică a Întâmplărilor. - inserția este procedeul includerii unei povești În alta (povestirea În ramă) Într-o operă epică. (vezi Mihail Sadoveanu În „Hanu Ancuței”) Perspectiva narativă - Narațiunea poate fi la persoana I sau la persoana a III-a. - Narațiunea la persoana I (naratorul povestește despre sine). El Își asumă și rolul de narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ancuței”) Perspectiva narativă - Narațiunea poate fi la persoana I sau la persoana a III-a. - Narațiunea la persoana I (naratorul povestește despre sine). El Își asumă și rolul de narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
narativă - Narațiunea poate fi la persoana I sau la persoana a III-a. - Narațiunea la persoana I (naratorul povestește despre sine). El Își asumă și rolul de narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și rolul de narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul. - Narațiunea ca mod de expunere reprezintă o succesiune de Întâmplări, Într-o ordine cronologică, petrecute Într-o operă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul. - Narațiunea ca mod de expunere reprezintă o succesiune de Întâmplări, Într-o ordine cronologică, petrecute Într-o operă epică. - Descrierea este modul de expunere constând În prezentarea sugestivă a unor obiecte, personaje si fenomene ale naturii. Ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul. - Narațiunea ca mod de expunere reprezintă o succesiune de Întâmplări, Într-o ordine cronologică, petrecute Într-o operă epică. - Descrierea este modul de expunere constând În prezentarea sugestivă a unor obiecte, personaje si fenomene ale naturii. Ea reflectă sentimentele și impresiile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai ales, cum a proiectat și rezolvat conflictul, ține oarecum, de o particularitate romantică. O nota aparte În compoziția operei o au cele doua secvențe de Început, „Dedicația” și „Prologul” ; prin acestea scriitorul definește caracterul de frescă socială a Întregii narațiuni. Dedicația și prologul, specifice lui Filimon, mai ales prin felul cum au fost concepute, dau posibilitatea cititorului să Înțeleagă de la Început că se află În fața unei opere cu caracter de tablou complex al veții sociale a vremii, Întărește astfel caracterul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]