9,387 matches
-
de un incident autobiografic, fratele său, locotenent în Armata Austro-Ungară, fiind condamnat la moarte și executat pentru o tentativă de a dezerta pe front, din Armata Austro-Ungară, și a trece în tranșeele românilor în timpul Primului Război Mondial. Tema fusese schițată, inițial, în nuvela "Catastrofa". Spre sfârșitul vieții, prozatorul a scris mai multe romane, polițiste sau cu subiecte care țin de zona paraliteraturii, cum ar fi Adam și Eva, bazat pe tema metempsihozei. Un cuplu se reîncarnează în șapte momente istorice diferite, iar textul
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
precum și din Transilvania, corespundând cu Octavian Tăslăuanu de la "Luceafărul" din Sibiu). La 1 octombrie, la Blaj, în "Revista politică și literară" a apărut povestirea "Talerii", ultima tipărită în Ardeal, înainte ca Rebreanu să se stabilească în capitala țării. A terminat nuvela "Ofilire", sub impulsul unor lecturi sadoveniene. Anul 1911 și l-a dedicat teatrului. Astfel, pe 15 septembrie/ianuarie 1911, împreună cu dramaturgul Mihail Sorbul, scoate revista "Scena," dar aceasta rezistă doar 10 numere. În luna aprilie a aceluiași an a fost
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
târziu, la teatrul din Craiova soșește și Ștefana (Fanny) Rădulescu (viitoarea soție a scriitorului); ca artistă, va debuta pe scena teatrului din localitate, în spectacolul cu piesa "Rapsozii" de Victor Eftimiu (9 octombrie). Își continuă activitatea literară scriind și publicând nuvele. Astfel, în luna septembrie, la Iași, în revista "Viața românească", apare nuvela "Filibaș Ocrotitorul"; o versiune anterioară ("Mâna") fusese terminată, la 20 mai, în București. Pe data de 11 noiembrie, la Orăștie, revista "Cosânzeana" deschide șirul colaborărilor cu Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
a scriitorului); ca artistă, va debuta pe scena teatrului din localitate, în spectacolul cu piesa "Rapsozii" de Victor Eftimiu (9 octombrie). Își continuă activitatea literară scriind și publicând nuvele. Astfel, în luna septembrie, la Iași, în revista "Viața românească", apare nuvela "Filibaș Ocrotitorul"; o versiune anterioară ("Mâna") fusese terminată, la 20 mai, în București. Pe data de 11 noiembrie, la Orăștie, revista "Cosânzeana" deschide șirul colaborărilor cu Liviu Rebreanu (majoritatea retipăriri deghizate). Pentru început, "Proștii" (la un an după tipărirea în
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
războiului va fi concediat). Pe 25 august cu schița "Taclalele" (retipărirea schiței "Vrăjmașii"), revista "Universul literar" deschide șirul colaborărilor cu Rebreanu. Mai mult decât în paginile altor publicații, aici vor fi retipărite, de regulă, cu titlul schimbat, vechi schițe și nuvele, originale și "prelucrate". Bibliografia scrierilor înregistrează astfel de colaborări în 1913, 1914, 1915. Câteva inedite: "Santinela" (1913); "Războiul. Însemnările unui sublocotenent"; "O scenă" (ambele în 1914); "Întâiul gropar" (1926); Coniderate de autorul lor submediocre, vor fi "uitate" în paginile publicației
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Pe 21/28 septembrie publică în "Universul literar" studiul "Revoluția lui Horia, Cloșca și Crișan", care anticipă romanul "Crăișorul". În octombrie/noiembrie devine redactor la "Scena". În anul 1915 scrie povestirea istorică "Horia, Cloșca și Crișan". Pe 26 august încheie nuvela "Hora morții". În anul 1916, aprilie - La București apare volumul "Golanii" (Nuvele și schițe), cu o prefață semnată de Mihail Dragomirescu, în editura H. Steinberg. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în "Frământări" (1912), adăugând trei inedite. Sumarul: "Golanii"; "Cuceritorul"; "Ocrotitorul
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Cloșca și Crișan", care anticipă romanul "Crăișorul". În octombrie/noiembrie devine redactor la "Scena". În anul 1915 scrie povestirea istorică "Horia, Cloșca și Crișan". Pe 26 august încheie nuvela "Hora morții". În anul 1916, aprilie - La București apare volumul "Golanii" (Nuvele și schițe), cu o prefață semnată de Mihail Dragomirescu, în editura H. Steinberg. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în "Frământări" (1912), adăugând trei inedite. Sumarul: "Golanii"; "Cuceritorul"; "Ocrotitorul"; "Proștii" [inedită]; "Dintele"; "Cerșetorul" [inedită]; "Culcușul"; "Nevasta"; "Strănutarea"; "Pozna" [inedită]. Între 9
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
1912), adăugând trei inedite. Sumarul: "Golanii"; "Cuceritorul"; "Ocrotitorul"; "Proștii" [inedită]; "Dintele"; "Cerșetorul" [inedită]; "Culcușul"; "Nevasta"; "Strănutarea"; "Pozna" [inedită]. Între 9 mai/24 iulie - Scrie și transcire comedia "Cadrilul". În nr. 13 din "Biblioteca Căminului" (București, H. Steinberg) apare volumașul "Mărturisire" (Nuvele și schițe). În sumar: "Mărturisire" [inedită]; "Răfuială"; "Vrăjmașii"; "Lacrima [Glasul inimii]"; "Armeanul (Idilă de la țară)"; "Talerii [inedită]"; "[[Cântec de dragoste (Cântecul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii"; "Cearta" [inedită]. În [[27 august]] 1916, reia "Zestrea". Pe data de [[5 noiembrie
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
schițe). În sumar: "Mărturisire" [inedită]; "Răfuială"; "Vrăjmașii"; "Lacrima [Glasul inimii]"; "Armeanul (Idilă de la țară)"; "Talerii [inedită]"; "[[Cântec de dragoste (Cântecul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii"; "Cearta" [inedită]. În [[27 august]] 1916, reia "Zestrea". Pe data de [[5 noiembrie]] termină nuvela "Catastrofa". Pe data de [[27 septembrie]], la București, apare cotidianul "Scena", în care Rebreanu va publica articole de teatru. Pe data de [[23 ianuarie]] [[1918]], în Bucureștiul ocupat de trupele germane, ziarul "[[Lumina]]", condus de [[Constantin Stere]], publică schița "Bibi
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
și [[martie]], vor mai apărea: "Norocul", "Soacra Sfântului Petru". Din data de [[1 august]] datează primul plan detaliat al romanului "Șarpele", pornind de la drama poeților [[Ștefan Octavian Iosif]] și [[Dimitrie Anghel]], ambii îndrăgostiți de [[Natalia Negru]]. Proiectează un volum de nuvele, anticipând, prin atmosferă, problematica romanului "Pădurea spânzuraților". Pe data de [[18 decembrie]] începe povestirea "Calvarul" (pe care o va termina în [[martie]] [[1919]]). Pe data de [[20 februarie]] [[1919]], începe o primă redactare a romanului "Pădurea spânzuraților". Pe data de
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
18 decembrie]] începe povestirea "Calvarul" (pe care o va termina în [[martie]] [[1919]]). Pe data de [[20 februarie]] [[1919]], începe o primă redactare a romanului "Pădurea spânzuraților". Pe data de [[5 aprilie]], în magazinul ilustrat lunar "Lectura pentru toți," apare nuvela "Catastrofa". Pe data de [[3 mai]], cu schița "Pozna" Rebreanu începe șirul colaborărilor în revista "[[Sburătorul]]", condus de [[Eugen Lovinescu]]. În paginile publicației vor mai apărea, în același an: "A murit o femeie"; "[[Cântecul lebedei (nuvelă)|Cântecul lebedei]]"; "Divorțul"; un
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Lectura pentru toți," apare nuvela "Catastrofa". Pe data de [[3 mai]], cu schița "Pozna" Rebreanu începe șirul colaborărilor în revista "[[Sburătorul]]", condus de [[Eugen Lovinescu]]. În paginile publicației vor mai apărea, în același an: "A murit o femeie"; "[[Cântecul lebedei (nuvelă)|Cântecul lebedei]]"; "Divorțul"; un fragment din "Calvarul", iar în [[1920]], "Ițic Ștrul, dezertor" și "Ghinionul". La editura "Universala-Alcalay" apare volumul "Calvarul", confesiune literaturizată despre propriile avataruri din timpul Primului Război Mondial (singura ediție antumă). În vacanța de vară călătorește cu soția în
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
în [[Transilvania]], Rebreanu documentându-se atent în legătură cu sfârșitul tragic al lui Emil. Reîntors la București, prozatorul încearcă să scrie la "Pădurea spânzuraților", fără să izbutească să finalizeze romanul. Pe [[29 decembrie]] are loc premiera comediei "Cadrilul". Un nou volum de nuvele (edite și inedite): "Răfuiala", apărut la "Universala-Alcalay". În sumar: "Bibi. Poveste de copii mici pentru oameni mari" [inedită]; "Cântecul iubirii"; "Norocul"; "Talerii"; "Cearta"; "Glasul inimii"; "Soacra Sfântului Petru"; "Idilă de la țară": "Ofilire"; "Barba" (imitație); "Țăranul și coasa" (imitație); "Răfuiala". (Cele
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
vieții scriitorului, va fi retipărit în [[1921]], [[1923]], [[1925]], [[1927]], [[1930]], [[1939]], [[1941]], [[1943]]). Romanul poartă subtitlul "Blestemul pământului, blestemul iubirii". [[Academia Română]] îi acordă pentru romanul "Ion" prestigiosul [[Premiul Năsturel-Herescu]]. Îm [[1921]] la editura " Viața românească" apare volumul "Catastrofa" (Trei nuvele). În sumar: "Ițic Ștrul, dezertor" [inedită]; "Hora morții"; "Catastrofa" [inedită]. Autorul va publică în revista "Viața românească" și mai multe cronici dramatice . În nr. 1 - 3 din "Biblioteca universală" a editurii Alcalay și Calafeteanu, apare culegerea de povestiri "Norocul" (Schițe
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
sumar: "Ițic Ștrul, dezertor" [inedită]; "Hora morții"; "Catastrofa" [inedită]. Autorul va publică în revista "Viața românească" și mai multe cronici dramatice . În nr. 1 - 3 din "Biblioteca universală" a editurii Alcalay și Calafeteanu, apare culegerea de povestiri "Norocul" (Schițe și nuvele). În sumar: "Norocul"; "Strănutarea"; "Ițic Ștrul, dezertor"; "Cuceritorul"; "Bibi. Poveste de copii mici pentru oameni mari"; "Cerșetorul"; "Soacra Sfântului Petru". În colecția "Scriitorii români contemporani. Pagini alese", tipărită de "Casa Școalelor", apare volumul "Nuvele și schițe". În sumar: "Proștii"; "Dintele
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
culegerea de povestiri "Norocul" (Schițe și nuvele). În sumar: "Norocul"; "Strănutarea"; "Ițic Ștrul, dezertor"; "Cuceritorul"; "Bibi. Poveste de copii mici pentru oameni mari"; "Cerșetorul"; "Soacra Sfântului Petru". În colecția "Scriitorii români contemporani. Pagini alese", tipărită de "Casa Școalelor", apare volumul "Nuvele și schițe". În sumar: "Proștii"; "Dintele"; "Ocrotitorul"; "Nevasta"; "Catastrofa"; volumul se deschide cu prezentarea unor date biografice. Începe prima versiune integrală a romanului "Pădurea spânzuraților" (pe care o va termina la [[27 iunie]] [[1922]]). Între [[5 iulie]]/[[17 noiembrie]] [[1922
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
va transcrie romanul "Pădurea spânzuraților". Apare "Pădurea spânzuraților". Cartea va primi "Marele premiu al romanului". Va fi reeditat în [[1922]], [[1925]], [[1926]], [[1928]], [[1929]], [[1932]], [[1940]]. În editura lui [[H. Steinberg]] din București apare a II-a ediție din "Golanii" (Nuvele și schițe), cu ilustrații de Fr. Șirato. Același sumar din [[1916]]. Pe [[12 aprilie]] [[1923]], Rebreanu ia parte la premiera comediei "Plicul". În același an va fi ales vicepreședinte al [[Societatea Scriitorilor Români|Societății Scriitorilor Români]]. În revista "Lamura" apare
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
și schițe), cu ilustrații de Fr. Șirato. Același sumar din [[1916]]. Pe [[12 aprilie]] [[1923]], Rebreanu ia parte la premiera comediei "Plicul". În același an va fi ales vicepreședinte al [[Societatea Scriitorilor Români|Societății Scriitorilor Români]]. În revista "Lamura" apare nuvela "Cumpăna dreptății". Pe [[15 noiembrie]], [[1924]], Împreună cu [[Alexandru Dominic]], publică săptămânalul "Mișcarea literară" (până în [[octombrie]] [[1925]]). O nouă reeditare: "Trei nuvele", editura "Cultura Națională". În sumar: "Catastrofa"; "Ițic Ștrul, dezertor"; "Hora morții" Pe data de [[2 iulie]] [[1924]] începe prima
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Plicul". În același an va fi ales vicepreședinte al [[Societatea Scriitorilor Români|Societății Scriitorilor Români]]. În revista "Lamura" apare nuvela "Cumpăna dreptății". Pe [[15 noiembrie]], [[1924]], Împreună cu [[Alexandru Dominic]], publică săptămânalul "Mișcarea literară" (până în [[octombrie]] [[1925]]). O nouă reeditare: "Trei nuvele", editura "Cultura Națională". În sumar: "Catastrofa"; "Ițic Ștrul, dezertor"; "Hora morții" Pe data de [[2 iulie]] [[1924]] începe prima versiune a romanului "[[Adam și Eva (roman)|Adam și Eva]]". In [[14 ianuarie]] [[1925]], scriitorul sfârșește prima versiune a romanului "Adam
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Soacra Sfântului Petru" [prelucrare inedită]; "Idilă de la țară" [inedită]; "Ocrotitorul"; "Culcușul"; "Cerșetorul"; "Pozna"; "Golanii". Este ales președinte al Societății Scriitorilor Români. Pe data de [[17 martie]] [[1926]], are loc premiera piesei "Apostolii". La sfârșitul anului 1926, plecând de la proiectul unei nuvele ("Nebunul"), plănuiește volumul "Ciuleandra". între [[2 martie|2]]/[[10 martie]] [[1927]], scrie prima versiune a nuvelei sau miniromanului "Ciuleandra". Din [[9 iulie]]/[[8 august]] datează cea de a doua versiune manuscrisă. Apare "Ciuleandra" (reeditări în 1927, 1928, 1934, 1941, 1942
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
președinte al Societății Scriitorilor Români. Pe data de [[17 martie]] [[1926]], are loc premiera piesei "Apostolii". La sfârșitul anului 1926, plecând de la proiectul unei nuvele ("Nebunul"), plănuiește volumul "Ciuleandra". între [[2 martie|2]]/[[10 martie]] [[1927]], scrie prima versiune a nuvelei sau miniromanului "Ciuleandra". Din [[9 iulie]]/[[8 august]] datează cea de a doua versiune manuscrisă. Apare "Ciuleandra" (reeditări în 1927, 1928, 1934, 1941, 1942). Un nou volum, cvasi-inedit: "Cuibul visurilor" (Nuvele și schițe), editat de "Casa Școalelor". În sumar: "Cuibul
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
martie|2]]/[[10 martie]] [[1927]], scrie prima versiune a nuvelei sau miniromanului "Ciuleandra". Din [[9 iulie]]/[[8 august]] datează cea de a doua versiune manuscrisă. Apare "Ciuleandra" (reeditări în 1927, 1928, 1934, 1941, 1942). Un nou volum, cvasi-inedit: "Cuibul visurilor" (Nuvele și schițe), editat de "Casa Școalelor". În sumar: "Cuibul visurilor"; Omul mic și oamenii mari"; "Cumpăna dreptății"; La urma urmelor"; "Cântectul lebedei"; "Ghinionul"; "Dumnezeu"; "Fiara"; A murit o femeie" [toate inedite, "parabola" "Dumnezeu" fiind după Lev Tolstoi]; "Răfuiala"; "Țăranul și
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
romanul "[[Crăișorul]]". În anul următor, în [[1929]], apare romanul "Crăișorul" (va fi reeditat în [[1930]], [[1940]], [[1942]], [[1944]]). Scriitorului i se conferă [[Premiul Național pentru proză]]. În nr. 1150 - 1150 bis din colecția " Biblioteca pentru toți", apare volumul "Cântecul iubirii" (Nuvele și schițe), la editura "Universala-Alcalay". În sumar: "Cântectul iubirii"; "Bibi"; "Vrăjmașii"; "Pozna"; "Catastrofa". În [[1929]] La însărcinarea primului ministru, lucrează la proiectele de organizare a "Direcției Educației Poporului", al cărei conducător va deveni la începutul anului următor. Pe [[19 noiembrie
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
anul [[1931]] scrie și editează ([[25 iulie]]) volumul "Metropole", conținând însemnări de călătorie din ([[Berlin]], [[Roma]], [[Paris]]). Pe data de [[20 februarie]] [[1932]], tipărește, la București, "[[România literară]]" (apare până la [[6 ianuarie]] [[1934]]). O nouă reeditare: "Ițic Ștrul, dezertor" (Trei nuvele cu 30 gravuri în lemn de [[Paul Konrad Honich]]), la "Cartea românească". În sumar: "Ițic Ștrul, dezertor"; "Catastrofa"; "Fapt divers" [Hora morții]. Din [[12 august]]/[[28 septembrie]] datează o variantă abandonată din "Răscoala". Între [[8 mai]]/[[11 decembrie]] scrie versiunea
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
morții]. Din [[12 august]]/[[28 septembrie]] datează o variantă abandonată din "Răscoala". Între [[8 mai]]/[[11 decembrie]] scrie versiunea definitivă a romanului "Răscoala". La sfârșitul anului [[1933]], apare romanul "Răscoala". Tot pe [[25 decembrie]] [[1933]], publică în ziarul "Cuvântul", o nuvelă inedită: "Umbre". [[1935]] - În volumul "Nuvele inedite", culegere din creația prozatorilor contemporani, Rebreanu publică, la Editura " Adevărul", povestirea " Dincolo", reluată peste ani în "Amalgam" ([[1943]]). În [[1936]] apare volumul "Calea sufletului" (trei povestiri), fragmente din romanul "Adam și Eva". În
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]