8,467 matches
-
în el cinci tunuri cu care controla valea, blocând avansarea britanicilor. Ea a s-a îndreptat noaptea dinspre pârâul Qumran, aflat la 5 km mai la sud, prin valea Hurkania spre Marea Moartă, iar de acolo în zona abruptă a pârâului Og (Nahal Og), în arabă Wadi Kaneitera și până la urmă a izbutit să pună stăpânire pe Nabi Musa și tunurile turcești și să înlăture blocada. În timpul stăpânirii britanice , procesiunile de Nabi Musa erau însoțite de muzică de fanfară militară britanică
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
centrală (domnie). Va fi reales în anii 1866, 1868 și 1871, an în care se retrage în urma unor probleme de sănătate, rămânând consilier orășenesc. În perioada în care s-a aflat în fruntea urbei inițiază lucrările de asanare a mlaștinilor pârâului Tecucel, fiind preocupat de prevenirea malariei. Pentru cei lipsiți de mijloace materiale, oferă sub formă de donație una din proprietățile sale megieșite Tecuciului, pentru a-și construi locuințe. Alte terenuri au fost puse la dispoziția armatei, Tecuciul devenind sediul a
Anton Cincu () [Corola-website/Science/335242_a_336571]
-
tradiționale, dar și cu unele cântece de petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și formația vioristului Grigore Ciucu.
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
rugăciuni și țin foarte mult să intre în noul an bând apă proaspată de izvor. Tot în această zonă oamenii sar peste foc zicând: În alte zone ale Turciei, oamenii cred că cei care se spală cu apă luată din pârâu înainte de răsăritul soarelui vor fi sănătoși tot anul, femeile se rostogolesc pe câmp pentru a avea belșug și tot în scopul atragerii norocului oamenii din Giresun, în dimineața de "Nevruz", imediat după rugăciune aduc apă proaspată din mare sau din
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
înainte de răsăritul soarelui vor fi sănătoși tot anul, femeile se rostogolesc pe câmp pentru a avea belșug și tot în scopul atragerii norocului oamenii din Giresun, în dimineața de "Nevruz", imediat după rugăciune aduc apă proaspată din mare sau din pârâuri, cu care stropesc casa și anexele. Există de asemenea și credința că este necesar să intre în casă pășind neaparat cu picirolul stâng. În regiuni precum Tekirdağ, Kırklareli sau Edirne. localnicii iau pământ din mușuroaiele de furinici pe care fie
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
hectare și o adâncime de nouă metri. Tăul Mic al Custurii se află la altitudinea de 2210 m, suprafața este de 0,77 ha și are o adâncime de 7,3 m. Apele Tăului Mare ajung în Tăul Mic, iar pârâul acestuia, unindu-se și cu alte pârâiașe, formează Cascada Ciumfu Mare, după care în aval devine izvorul principal al Râului Bărbat.
Tăurile Custurii () [Corola-website/Science/335824_a_337153]
-
Traian, din județul Galați și până la Nistru e colorat cu o linie trasă în roșu deschis. Aceeași nuanță colorează un singur punct în cuprinsul hărții: un semn de cetate în cruce culcată, pe marginea Prutului, deasupra satului Stănilești ("Stanislav"), în dreptul pârâului Lăpușna ("Lapuszna"). Acest semn reprezintă o mică dovadă de paternitate a lucrării. "Chenarul hărții" e împărțit în meridiane și paralele: longitudinea este luată față de Insula Ferro, pe unde trecea meridianul de origine admis de toți geografii de pe vremea lui Cantemir
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
Valea Frumoasei") cu afluenții: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare; • Sadu cu afluenții: Cânaia, Șerbănei, Rozdești, Dușa Mijlocie, Dușa Mică, Bătrâna Mare, Bătrâna Mică, Valea Groșilor, Valea Cândii, Valea Șesului, Valea Pinului, Valea Vârjoghii, Valea Bonții, Ciupari, Valea Hotarelor, Cârligele, Pârâul Rece, Valea Casei, Conțu, Valea Vălcii, Negovanu, Valea Pitarului, Valea Doamnei, Sădurel, Valea lui Ivan, Drăgăneasa, Valea lui Roman, Puntea, Mancu, Prejba, Pop, Obrești, Râul Lacului, Valea Plaiului, Juvertul, Mesteacănu, Varul, Priboiul. • Cibin cu cele două brațe (râul Mare și
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
sau Nahal Me'arot (în ebraică: נחל מערות Pârâul cu peșteri) Rezervatia naturală sau, în arabă: Wadi al-Mughara, cunoscut și ca Situl arheologic al evoluției omului pe Muntele Carmel, este o rezervație naturală de peșteri în perimetrul Parcului Carmel din nordul-vestul Israelului. Numele îi vine de la Nahal Mearot sau
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
Carmel din nordul-vestul Israelului. Numele îi vine de la Nahal Mearot sau Wadi al Maghara, un parau din Muntele Carmel care împreună cu afluentul sau Nahal Haruvim, are un bazin hidrologic care se întinde pe o arie de 24 kmp. La ieșirea pârâului Nahal Mearot în Câmpia Litoralului se află situl preistoric propriu zis, recunoscut că de însemnătate mondială, si care cuprinde 4 peșteri: Mearat Tanur (Peșteră Cuptorului, מערת תנור ,în arabă - Mugharat at-Tabun), Mearat Gamal (Peșteră Cămilei מערת גמל Mugharat al Djemel
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
Câmpia Litoralului se află situl preistoric propriu zis, recunoscut că de însemnătate mondială, si care cuprinde 4 peșteri: Mearat Tanur (Peșteră Cuptorului, מערת תנור ,în arabă - Mugharat at-Tabun), Mearat Gamal (Peșteră Cămilei מערת גמל Mugharat al Djemel ), Mearat Nahal (Peșteră Pârâului מערת נחל, în arabă: Mugharat al-Wad) și Mearat Haghedi (Peșteră Iedului, מערת הגדי sau în arabă: Mugharat as-Skhul). Aceste peșteri au adăpostit în mod repetat așezări de oameni preistorici, atât Omul de Neanderthal, cât și Homo sapiens, cât și predecesori
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
de producere a unor alimente. Zona peșterilor Nahal Mearot a fost declarată la 29 iunie 2012 patrimoniu mondial de către organizația UNESCO. Cele patru peșteri de la Nahal Mearot se află pe povârnișul falezei vestice a Muntelui Carmel, în locul de ieșire al pârâului Nahal Mearot în Câmpia Litoralului, la circa 17 km sud de Haifa, 4 km la est de litoralul actual al Mării Mediterane, la o altitudine de 40-60 metri deaupra nivelului actual al mării. Scăderea nivelului mării mondiale în perioadele glaciare
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
preistorice în peșterile din lume nu a crescut mai mult de 5-10 metri față de nivelul actual. Locuitorii peșterilor puteau să exploateze câmpia lărgita a litoralului, cu crestele ei de gresie și jgheaburile formate între ele,si se bucurau, pe calea pârâului Nahal Mearot și de un acces convenabil la creasta împădurita a muntelui. Aveau la îndemână, la o mică depărtare, surse de apă și de materii prime , precum și mai multe feluri de biotipuri (de la crânguri închise și până la zone de suprafață
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
atac după ce a participat la o interpretare a operei și a plecat furios după primul act. "Pravda" a publicat încă două articole asemănătoare în următoarele două săptămâni și jumătate. Pe 3 februarie a apărut articolul "Balet fals" care ataca baletul "Pârâul limpede" și "Limbaj clar și simplu în artă" apărut pe 13 februarie. Deși ultimul articol a fost practic un editorial care îl cataloga pe Șostakovici drept un "formalist", a apărut în secțiunea de recenzii. Stalin, sub acoperirea Comitetului Central, l-
Simfonia nr. 4 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332927_a_334256]
-
Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpină a laturii sudice a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
pe pantele estice ale Munților Harghita. În urma pierderilor suferite în aceste acțiuni militare, Brigada 15 Infanterie a fost retrasă de pe front și trecută în refacere în rezerva Armatei de Nord. La sfârșitul etapei, Divizia 8 Infanterie a ajuns pe aliniamentul pârâul Casva - Cașva - Ibănești - Praid. Divizia 7 infanterie după ce a atins cu o parte a forțelor malul stâng al Oltului, pe aliniamentul Sândominic- Mădăraș - Delnița, a ocupat orașul Miercurea Ciuc la 8 septembrie 1916, printr-o acțiune de dublă învăluire executată cu
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
fost reintrodus în România în anul 1998, ca urmare a unui program demarat de ministrul mediului din acea vreme. Au fost aduși atunci 21 de brebi din landul Bavaria, find eliberați în natură în zona confluentei dintre rêul Negru și pârâul Estelnic din județul Brașov. În prezent trăiesc în România aproximativ 650 de brebi, în trei populații situate de-a lungul râurilor Olt, Mureș și Ialomița. De asemenea, fostul Ministru al Mediului din România, Petru Lificiu, a fost plecat în Germania
Breb () [Corola-website/Science/333898_a_335227]
-
Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Situl de importanță comunitară „Trascău” se află în administrarea "Grupului de Acțiune Locală Munții Metaliferi
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
din Europa (bazinul Oceanului Atlantic, bazinul mărilor Baltice, Nordului, Negre, Caspice, Mediterane) și Asia Mică. Este o specie criofilă (temperatura optimă 14°-16°) și oxifilă și trăiește numai în ape de munte (până la izvor), îndeosebi în cursul superior al râurilor și pârâielor, ocazional în lacuri. În nordul Europei trăiește și la câmpie, în centrul Europei numai la munte. A fost introdusă în America de Nord, Africa și Noua Zeelandă. În România trăiește în cursul superior al tuturor râurilor și pârâielor ce izvorăsc la munte, (afară de
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
cursul superior al râurilor și pârâielor, ocazional în lacuri. În nordul Europei trăiește și la câmpie, în centrul Europei numai la munte. A fost introdusă în America de Nord, Africa și Noua Zeelandă. În România trăiește în cursul superior al tuturor râurilor și pârâielor ce izvorăsc la munte, (afară de Râmnicu-Sărat): Bistrița cu afluenții săi (Dorna, Barnar, Neagra, Broșteni, Borca, Bica, Bicaz, Tarcău), Timiș, Someșul Rece, Someșul Cald, Sâmbăta (Făgăraș), Răstolnița, Bârzava, Bistra, Buzăul, Prejmer, în Siret, până la Lucavăț, în Suceava, până la Falcău, în pâraiele
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
progenitură. Îi plac și lătăușii (crustaceii de genul "Gammarus"). Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani. Epoca de reproducere durează din luna octombrie până la sfârșitul lui decembrie, la o temperatură sub 6-8°C. Pentru reproducere, păstrăvii de munte migrează în susul pârâielor, spre izvoare, iar exemplarele din lacuri urcă pe afluenți. În epoca de reproducere, păstrăvii nu se hrănesc. În epoca de reproducere, ambele sexe sunt mai viu colorate. Masculii se hărțuiesc între ei, iar învingătorii însoțesc femelele spre locul împerecherii. Femela
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
exemplarele din lacuri urcă pe afluenți. În epoca de reproducere, păstrăvii nu se hrănesc. În epoca de reproducere, ambele sexe sunt mai viu colorate. Masculii se hărțuiesc între ei, iar învingătorii însoțesc femelele spre locul împerecherii. Femela sapă pe fundul pârâielor cu ajutorul înotătoarelor niște gropițe în care depune icrele, pe care masculul le stropește cu lapți. Gropițele sunt apoi acoperite cu prundiș, ferindu-le în acest fel de dușmani. Femelele depun 1000-1500 icre la 1 kg de pește. Icrele sunt galbene
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
atinsă începând de la vârsta de 5 ani, majoritatea exemplarelor devin însă mature abia la 6-7 ani. Depune icrele are loc în septembrie-decembrie, la o temperatură a apei de 8° și mai puțin, alegându-și cu preferință regiunile de scurgere a pârâielor în lacuri sau chiar unele locuri mai puțin adânci ale lacului unde o femelă depune 20000-30000 icre cu un diametru cuprins între 3-6 mm, durata dezvoltării icrelor este de 180-200 de zile. Importanța economică în România a păstrăvul de lac
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
sectoare principale: Altitudinea maximă a treptei în flexiune este de 970 metri la Beni Naim, iar cea minimă - 500 metri, în zona Nahal Prat. Diferența maximă de altitudini între culme și poale, este de 500 metri,în bazinul superior al pârâului Nahal Arugot,iar diferența minimă este de 50 m în zona Tel Zif, lângă moshavul Karmel. Unghiul pantei este destul de ascuțit - până la 15 grade, existând locuri unde este de numai 5 grade. Platoul deșertului Iudeei este sectorul cel mai vast
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
aluvionare ale depresiunii Mării Moarte. În anumite locuri partea de jos a stâncii este acoperită de grohotișuri și atunci altitudinea relativă și panta abruptă se discern mai greu. Altitudinea medie a Taluzului este de 270 m deasupra nivelului mării (deasupra pârâului Nahal Kedem), cea minimă este de 50 m sub nivelul mării (deasupra pârâului Nahal Kidron). Diferența de altitudini dintre vârful stâncii și baza ei variază între 250-670 m. Panta este foarte bruscă, înclinarea maximă fiind de 73 grade (deasupra pârâului
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]