9,079 matches
-
casele de serviciu din incinta fabricii (1920), anexele gospodărești (1900), blocurile muncitorești (1880) și colonia muncitorească (1900). Al optulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este casa esteticianului și filosofului Tudor Vianu (secolul al XIX-lea) aflată în localitatea Poiana Țapului. Monumentele naturale Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul din Bucegi, Grupul Bătrânilor se află în preajma orașului. Tot în zonă se află rezervațiile naturale Parcul Național Bucegi, Poiana Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Bușteni-Babele. Pentru turiștii care nu caută neapărat
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
este casa esteticianului și filosofului Tudor Vianu (secolul al XIX-lea) aflată în localitatea Poiana Țapului. Monumentele naturale Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul din Bucegi, Grupul Bătrânilor se află în preajma orașului. Tot în zonă se află rezervațiile naturale Parcul Național Bucegi, Poiana Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Bușteni-Babele. Pentru turiștii care nu caută neapărat drumețiile montane, există obiective turistice în zona stațiunii:
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
descris în "Genealogia Cantacuzinilor" județul Săcuieni astfel: Una dintre primele atestări ale acestui județ este din 1577, un document în care se face referire la localitatea Salcia, menționată într-o listă a "megieșilor" care aleg partea banului Radu din moșia Poieni, județul Saac. Printr-un hrisov din septembrie-decembrie 1636 mănăstirea Slobozia primea de la domnie "o vie în dealul Năenilor, județul Saac, și 300 de bolovani de sare pe an de la ocna Ghitioara". La 29 mai 1677 Gheorghe Duca confirmă mănăstirii Slobozia
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
plante medicinale din limba dacă la care Pseudo-Apuleius mai adaugă încă 14. La Sarmizegetusa a fost descoperită o "trusă medicală", care conținea printre altele și o "tabletă" medicamentoasă din cenușă de la vulcanii mediteraneeni, cenușă folosită ca absorbant pentru răni. La Poiana s-a găsit un craniu dac cu urme de trepanații. Hadrian Daicoviciu pe baza teoriilor lui Constantin Daicoviciu presupune că la Sarmizegetusa, pe lângă construcții religioase există și un "templu-calendar". Demonstrația lui se bazează pe faptul că marele sanctuar circular din
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și "Riviera Română") sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Munților Maramureșului, cazarea fiind posibilă la cabanele silvice, de vânătoare, forestiere și miniere. Este propusă includerea sa în categoria ariilor protejate cu statutul de Parc Natural. În Maramureșului istoric există posibilitatea vânătorii sportive în următoarele zone: zona Vișeului, Bistra - Ruscova, Poienile de sub Munte. În cazul agroturismului entitatea organizatorică de bază este fermă, gospodăria țărănească, prin practicarea acestei activități gospodarul având posibilitatea de a-și valorifica spațiile de cazare excedentare unde se asigură cazarea turiștilor, în plus turiști vor beneficia de produse
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Valeriu Găină (n. Căzănești) și Anatol Roșcovan, medicii Vadim și Mihai Hotineanu, Vladimir Țîchinovschii, Stanislav Ungureanu (1952-), Boris Sasu, Nicolae Buruiană, Constantin Martâniuc, Ludmila Rusu (n. Cășănești) jurnalistul și diplomatul Lidia Reniță (Taran), matematicianul Ion Bunu (n. Mândrești), inginerii Veaceslav Poiană, Vadim Țîchinovschii și Iosif Cratștein, programatorii Valeriu Nastasenco și Ștefan Spătaru, astrofizicianul Alex Găină, (n. Căzănești), economistul Mihai Roșcovan, jurnalistul Constanin Starîș. Suprafața totală a fondului funciar este de 5.367 ha, dintre care cea mai mare parte o alcătuiesc
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
existat încă din 1510. La început (sec.XV) satul era situat pe niște coline prin preajma cheilor Bîcului, numit Turluiești (de la turlă), de unde un oarecare Toader Truș ar fi organizat strămutarea satului de pe vatra veche, unde actualmente se află mahalaua Fundătură - poiană din fundătura codrilor. Mahalalele satului poartă următoarele denumiri: Fundătură (poiană din fundătura codrilor), Ivașcova (de la numele unui boier de la Iași - Ivașcu, care a acaparat cu forța această moșie), Dealul Morilor (erau peste 20 de mori de vânt), Vălicica Veche (o
Trușeni, Chișinău () [Corola-website/Science/305128_a_306457]
-
situat pe niște coline prin preajma cheilor Bîcului, numit Turluiești (de la turlă), de unde un oarecare Toader Truș ar fi organizat strămutarea satului de pe vatra veche, unde actualmente se află mahalaua Fundătură - poiană din fundătura codrilor. Mahalalele satului poartă următoarele denumiri: Fundătură (poiană din fundătura codrilor), Ivașcova (de la numele unui boier de la Iași - Ivașcu, care a acaparat cu forța această moșie), Dealul Morilor (erau peste 20 de mori de vânt), Vălicica Veche (o vîlcea slab pronunțată), Vălicica Nouă (sector nou), Basaraba (de la Basarabia
Trușeni, Chișinău () [Corola-website/Science/305128_a_306457]
-
mâner lucrat în aur și cu limbă de vână de bou împletită în opt. Prădătorii, încolăciți de limba biciului domnesc, se prăbușeau ca spicele la pământ. Prada hoților fusese adunată și restituită păgubașilor. Oamenii domniei se retraseră într-o minunată poiană, pentru a se odihni după luptă. Ștefan se sprijini de tulpina unui stejar bătrân. Scoase din nou biciul și-l atârnă de un ram al stejarului. Apoi, ca pentru sine, rosti: „Brav bici... Brav bici ai fost, pe brav stejar
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
amatori. Aici cresc salcîmi plîngători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ. Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce în parcul de jos.În centrul parcului se află o poiană mare înconjurată de copaci și arbuști de specii exotice pentru Moldova.Pe povîrnișurile de la marginea poienei crește un grup de pini de munte. În partea de jos a parcului se evidențiază trei masive și șapte grupuri de conifere, care ocupă
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
și arțarii americani, fagul decorativ. Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce în parcul de jos.În centrul parcului se află o poiană mare înconjurată de copaci și arbuști de specii exotice pentru Moldova.Pe povîrnișurile de la marginea poienei crește un grup de pini de munte. În partea de jos a parcului se evidențiază trei masive și șapte grupuri de conifere, care ocupă o suprafață de 1,5 hectare pe sectoarele mai ridicate, deaceea se văd bine din orce
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
obișnuit, doi arbori de pseudotsugă Douglas - brazi cenușii cu ace argintii,ienuperi de Virginia, brazi de Canada, pinul moale. Printre conifere se privesc foarte frumos mestecenii, arțarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei cu frunze mici,frasini și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
Virginia, brazi de Canada, pinul moale. Printre conifere se privesc foarte frumos mestecenii, arțarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei cu frunze mici,frasini și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei cu frunze mici,frasini și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud a parcului se află un iaz, pe malurile căruia cresc salcii, laricea,stejari, carpeni ș.a. Colegiul Agricol din
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
așezămîntului moșiei Șendreni la Vărzăreșticu toate gospodăriile și pămînturile de care dispuneau. Astăzi teritoriul comunei este divizat în mai multe părți: Vărzăreștii Vechi, Șendreni și Vărzăreștii Noi în care se mai păstreză unele denumiri istorice vechi ale vechilor mahalale: Basoc, Poiană, Staniște, Boteanu, Zbîrnești, Trifănești. Unul din cele mai interesante localuri de interes religios, cultural și istoric din Republica Moldova este desigur mănăstirea Nașterii Maicii Domnului. Mănăstirea este amplasată pe un loc pitoresc, pe o colină înaltă de unde se vede ca în
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
feriga, în caverne se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat, putem întîlni coada calului de luncă. Pe “Movilă” și pe “Țiglău” din insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
cum l-ai purtat Flămînd și gol, chinuit și-ngîndurat Pe pămînt străin pe deportat... Satul Alcedar este situat în nord-estul Republicii Moldova. Cele mai apropiate centre urbane sînt: orașul Șoldănești (12 km), orașul Rezina (35 km). La nord se află satul Poiana, la nord-est localitatea se mărginește cu satul Curătura și la sud - cu Mateuți. În partea de sud-vest se găsește satul Mihuleni, iar la vest de Alcedar este situat satul Șipca. Drumurile ce ies din sat duc spre centrele comerciale: Șoldănești
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
principale: cea de pe partea de est a pîrăului și cea de cealaltă parte de pîrău, din vest. Mahalaua din estul pîrăului cuprinde teritoriul de la pădure pînă jos, iar cea din vest - de la pîrău pînă sus, la drumul ce duce spre Poiana. Alcedarul este înconjurat de mai multe dealuri, acestea fiind acoperite de imense masive forestire. Un deal care nu este acoperit cu copaci (în partea de vest), se numește dealul lui Capșa. Acest nume provine de la un boier care a locuit
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
lovitură principala în zona Nămoloasa, apoi, pe terenul pregătit de aceasta, armata a 2-a, condusă de generalul Alexandru Averescu trebuia să execute o lovitură secundară pe direcția Mărăști. Obiectivul operațiunii era luarea sub control a pozițiilor inamice din sectorul Poiana Încărcătoarea - Răcoasa. Pe ansamblu raportul de forțe era destul de echilibrat, însă pe direcția loviturilor preconizate de Armată a 2-a, Înaltul comandament român a masat forțe suplimentare generând astfel un raport de forțe mai avantajos. Unitățile combatante erau următoarele: Armata
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
mânăstirii Snagov și în care printre martori se afla și boierul Oancea din Urlați. A doua mențiune documentară, cunoscută nouă, este hrisovul din 1527 - 1528, semnat de Radu de la Afumați, prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa Teleajenului, cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi ) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
pădurilor pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carașova și în podișul calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carașova și în podișul calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carașova și în podișul calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase se
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carașova și în podișul calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase se află pădurici
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]