9,391 matches
-
din polii Pământului, există exact un cerc mare ce trece prin polii cerești, prin zenit și prin nadir. Acest cerc este "cercul meridian" al observatorului. Semicercul delimitat de poli și conținând zenitul este numit "meridianul superior", iar semicercul delimitat de polii cerești și conținând nadirul este numit "meridianul inferior". Punctele de intersecție ale cercului meridian cu orizontul se numesc "punctul nord" și "punctul sud". Punctele situate pe cercul orizontului pe direcție perpendiculară pe direcția nord-sud se numesc "punctul est" și "punctul
Sferă cerească () [Corola-website/Science/299928_a_301257]
-
se află în interiorul a două capside alături de enzimele reverstranscriptază, intergrază și protează, necesare pentru multiplicarea virală. Genomul virusului HI este mai complex decât cel a altor retrovirusuri. Genele accesorii (vif, vpu, vpr, tat, rev, nef) au alături de genele uzuale (gag, pol, env) îndeplinesc mai ales functii regulatoare. Nu este vizibil sub microscopul electronic din cauza diametrului foarte mic. [[Fișier:HI-Virion-en-2.png|right|thumb|250px|Structura HIV-] HIV este format din 2 lanțuri scurte de [[ARN]], compuse din 9200 nucleotide precum și enzime virale
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
Gag codeaza proteinele din capsidă: p55(proteină miristilată) care este precursor pentru urmatoarele proteine :p17(matrice), p24(capsida) și p7(nucelocapsidă)precum și proteina p6. Precursorul p55 de 55kDa este numit "asemblină", tocmai pentru a indica rolul său in ansamblarea virală. Pol codează proteinele de mare importanța p11 (proteaza virală), p32 (integraza), p51(revers transcriptaza), si proteina p66. Env codează: glicoproteina gp120 aflată in membrana externă, si gp41(derivată din gp160 glicoproteina precursoare), aflată în membrana intermediară. Aceste 2 proteine formează un
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
determinată de capacitatea de legare cât mai rapidă de CD4, dar și de numărul de receptori CD4 aflați în jurul locului de penetrare a virusului în organism. În interiorul celulei are loc eliberarea RNA din anvelopa virală. Enzimele încep să producă gena pol, care la rîndul său codează revers transcriptaza, enzima care transcrie fragmentul de ARN într-un model de [[ADN]] proviral, utilizând aparatul metabolic și de sinteză proteică a celulei parazitate. Acest ADN proviral va fi integrat în ADN-ul celulei gazdă
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
Fișier:Fountain in Rabka.jpg|thumb|Fântână în [[Rabka]]]] [[Fișier:Uzdrowisko krynica front.jpg|thumb|Băi vechi din [[Krynica]]]] [[Fișier:Bramadabrowatarnowska.jpg|thumb|Poarta de intrare la Palatul [[Lubomirscy]] din [[Dąbrowa Tarnowska]]]] [[Fișier:SkawinaRatusz.jpg|thumb|Primăria din [[Skawina]]]] [[Fișier:POL Alwernia, klasztor.jpg|thumb|Mănăstirea din [[Alwernia]].]] Voievodatul Polonia Mică are 61 de orașe, inclusiv 3 municipii. Lista de mai jos prezintă orașele în funcție de numărul de locuitori. [[Categorie:Voievodatul Polonia Mică| ]]
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
poate spune că nu formalismului materialist-pozitivist i se datorează apariția artei abstracte. Printre curentele care au compus arta abstractă în prima jumătate a secolului XX se numără: Din concretism și constructivism se va desprinde arta cinetică (Alexander Calder, Naum Gabo, Pol Bury, Takis, Jean Tinguely etc.), incluzând și ceea ce avea să fie cunoscut mai târziu drept op-art (Victor Vasarely, Bridget Riley, Richard Anuszkiewicz, Tadasky, Julian Stanczak, Yaacov Agam, Alberto Biasi, Martha Boto, Carlos Cruz-Diez, Rubem Ludolf, Heinz Mack, Almir Mavignier, Jesús
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
HIDROGELURI PE BAZĂ DE POLI(HEMA) CU APLICAȚII ÎN ELIBERAREA CONTROLATĂ A SUBSTANȚELOR BIOLOGIC ACTIVE Autor: Mirela Popa Coordonator: Dr. Ing. Șef Lucr. Liliana Verestiuc Universitatea de Medicină și Farmacia”Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de Studiu: Tehnologie Protetica Aplicațiile hidrogelurilor în
HIDROGELURI PE BAZA DE POLI(HEMA) CU APLICATII IN ELIBERAREA CONTROLATA A SUBSTANTELOR BIOLOGIC-ACTIVE by Mirela Popa () [Corola-other/Science/84291_a_85616]
-
realii cu adunarea. Functiile logaritmice sunt singurele izomorfisme continue între aceste grupuri. Prin aceste izomorfisme, (măsura Lebesgue) "dx" asupra realilor corespunde măsurii Haar "dx"/"x" asupra realilor pozitiv. În analiza complexă și în geometria algebrică, sunt cunoscute ca forme cu poli logaritmici. este funcția definită prin El este legat de logaritmul natural . Mai mult decât atât, Li(1) este egal cu funcția zeta Riemann ζ("s").
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
de fenomen electrostatic: frecând două materiale inițial neutre din punct de vedere electric (cum ar fi o baghetă de ebonită sau chihlimbar și o bucată de material textil sau lână), unul se încarcă pozitiv (materialul textil) și celălalt negativ (bagheta). Polii electrici opuși se atrag, deci la sfârșitul experimentului se mai poate observa și că materialul textil este atras de baghetă și aderă la ea. <br>Încărcarea electrică se întâmplă în principal deoarece între atomii celor două materiale se formează pentru
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
care constituie dielectricul, acoperit în exterior, până la o anumită înălțime cu o foiță de staniol care alcătuiește armătura exterioară a condensatorului. Foița metalică interioară împreună cu vergeaua metalică formează armătura interioară. Butelia de Leyda se încarcă apropiind conductorul armăturii interioare de polul mașinii electrostatice. Se acumulează astfel o mare cantitate de electricitate. Butelia se descarcă făcând legătura între armătura exterioară și cea interioară cu ajutorul excitatorului. Un alt model de condensator este format dintr-o placă izolatoare, pe fețele căreia sunt lipite foițe
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
interioară cu ajutorul excitatorului. Un alt model de condensator este format dintr-o placă izolatoare, pe fețele căreia sunt lipite foițe de staniol. Condensatorul se încarcă cu o mașină electrostatică și se măsoară potențialul cu un electroscop. Această mașină are doi poli: o sferă metalică goală în interior numită colectorul de sarcini și o alta mai mică numită eclator. Colectorul se sprijină pe o coloană în care se află o bandă de cauciuc sau mătase cauciucată trecută peste două role cilindrice și
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
orizontal, de o parte și de alta sunt doi conductori în formă de "U", prevăzuți cu vârfuri ascuțite (piepteni) îndreptați spre discuri. Fiecare dintre ei este legat la armătura interioară a unui conductor cilindric (butelie de Leyda) și la un pol al mașinii. Pieptenii culeg sarcinile electrice, iar buteliile le acumulează. Condensatorii se încarcă cu sarcini electrice de semn contrar, de aceea mașina are un pol pozitiv și unul negativ, între care se creează o diferență de potențial de câteva zeci
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
este legat la armătura interioară a unui conductor cilindric (butelie de Leyda) și la un pol al mașinii. Pieptenii culeg sarcinile electrice, iar buteliile le acumulează. Condensatorii se încarcă cu sarcini electrice de semn contrar, de aceea mașina are un pol pozitiv și unul negativ, între care se creează o diferență de potențial de câteva zeci de mii de volți.
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
de la 20 m/s când vântul are direcția spre est, până la 325 m/s când se mișcă spre vest. În partea superioară a norilor, viteza vânturilor variază între 400 m/s de-a lungul ecuatorului și 250 m/s la poli. Cele mai multe dintre vânturile de pe Neptun se mișcă într-o direcție opusă celei de rotație a planetei. Modelul general al vânturilor a arătat o rotație progradă la latitudini mari, contra unei rotații retrograde la latitudini mai joase. Diferența direcției fluxului este
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
proces atmosferic de profunzime. La 70° latitudine sudică, un jet de viteză ridicată se deplasează cu o viteză de 300 m/s. Abundența metanului, etanului și acetilenei la ecuatorul lui Neptun este de 10-100 de ori mai mare decât la poli. Acest lucru este interpretat ca o dovadă pentru existența curenților ascendenți la ecuator și a curenților descendenți în apropiere de poli. În 2007 s-a descoperit că stratul superior al troposferei lui Neptun de la polul sud este cu 10 °C
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
s. Abundența metanului, etanului și acetilenei la ecuatorul lui Neptun este de 10-100 de ori mai mare decât la poli. Acest lucru este interpretat ca o dovadă pentru existența curenților ascendenți la ecuator și a curenților descendenți în apropiere de poli. În 2007 s-a descoperit că stratul superior al troposferei lui Neptun de la polul sud este cu 10 °C mai cald decât restul planetei, unde temperatura medie este de −200 °C (70 K). Diferența de temperatură de la acest pol este
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
ori mai mare decât la poli. Acest lucru este interpretat ca o dovadă pentru existența curenților ascendenți la ecuator și a curenților descendenți în apropiere de poli. În 2007 s-a descoperit că stratul superior al troposferei lui Neptun de la polul sud este cu 10 °C mai cald decât restul planetei, unde temperatura medie este de −200 °C (70 K). Diferența de temperatură de la acest pol este suficientă pentru a permite metanului, care se află înghețat în celelalte părți ale atmosferei
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
de poli. În 2007 s-a descoperit că stratul superior al troposferei lui Neptun de la polul sud este cu 10 °C mai cald decât restul planetei, unde temperatura medie este de −200 °C (70 K). Diferența de temperatură de la acest pol este suficientă pentru a permite metanului, care se află înghețat în celelalte părți ale atmosferei superioare a lui Neptun, să se scurgă sub formă de gaz în spațiu. Acest „punct cald” relativ se datorează înclinării axei de rotație a lui
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
permite metanului, care se află înghețat în celelalte părți ale atmosferei superioare a lui Neptun, să se scurgă sub formă de gaz în spațiu. Acest „punct cald” relativ se datorează înclinării axei de rotație a lui Neptun, care a expus polul sud spre Soare de-a lungul ultimului sfert al anului de pe Neptun, sau aproximativ 40 de ani pământești. Deoarece Neptun se deplasează încet spre partea opusă a Soarelui, polul sud se întunecă în timp ce polul nord se iluminează, ceea ce determină ca
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
datorează înclinării axei de rotație a lui Neptun, care a expus polul sud spre Soare de-a lungul ultimului sfert al anului de pe Neptun, sau aproximativ 40 de ani pământești. Deoarece Neptun se deplasează încet spre partea opusă a Soarelui, polul sud se întunecă în timp ce polul nord se iluminează, ceea ce determină ca eliberarea metanului să treacă spre polul nord. Din cauza schimbărilor sezoniere, s-a observat că în emisfera sudică a planetei benzile de nori cresc în dimensiuni și albedo. Această tendință
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
a lui Neptun, care a expus polul sud spre Soare de-a lungul ultimului sfert al anului de pe Neptun, sau aproximativ 40 de ani pământești. Deoarece Neptun se deplasează încet spre partea opusă a Soarelui, polul sud se întunecă în timp ce polul nord se iluminează, ceea ce determină ca eliberarea metanului să treacă spre polul nord. Din cauza schimbărilor sezoniere, s-a observat că în emisfera sudică a planetei benzile de nori cresc în dimensiuni și albedo. Această tendință a fost remarcată pentru prima
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
lungul ultimului sfert al anului de pe Neptun, sau aproximativ 40 de ani pământești. Deoarece Neptun se deplasează încet spre partea opusă a Soarelui, polul sud se întunecă în timp ce polul nord se iluminează, ceea ce determină ca eliberarea metanului să treacă spre polul nord. Din cauza schimbărilor sezoniere, s-a observat că în emisfera sudică a planetei benzile de nori cresc în dimensiuni și albedo. Această tendință a fost remarcată pentru prima dată în 1980 și se așteaptă să dureze aproximativ pâna în 2020
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
Iași, România. În vara anului 2010, echipa a retrogradat din Liga I unde jucase timp de șapte sezoane consecutive. Apoi clubul a intrat în insolvență și nu a fost înscris de FRF în Liga a II-a. În același an Poli Iași, cel mai iubit club de fotbal din Iași a fost desființat. Echipa se afla sub tutela Universității Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iași. Politehnica Iași a fost prima echipă a studenților din Iași care a luat ființă la 27 aprilie
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298881_a_300210]
-
anului 1968 echipa revine pentru a treia oară în Divizia A cu antrenorul I. Zaharia la conducerea tehnică și următoarea formulă de bază: Constantinescu (Iordache) - Romilă I, Ianul, Stoicescu, Deleanu - Ștefănescu, Vornicu - Incze IV, Lupulescu, Cuperman, Gavril (Andrioaie). În continuare Poli ocupă locuri în partea inferioară a clasamentului: 10 în 1968-1969, 12 în 1969-1970, 8 în 1970-1971, 15 în 1971-1972, după care echipa cade în "B", revenind în anul următor, pentru a patra oară în prima divizie, cu antrenorii Constantin Laurențiu
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298881_a_300210]
-
efectivul său pe Damaschin și Huțu. Din anul 1985 Politehnica evoluează în Divizia B, reușind promovarea în sezonul 1994-1995 în urma unui meci de baraj disputat pe data de 24 iunie 1995 la Brașov contra echipei Electroputere Craiova. În acel meci Poli a fost condusă cu 2-0, dar apoi a reușit egalarea și în cele din urmă să câștige la penalty-uri cu scorul de 6-5. Evoluează un an (1995-1996) în Divizia A antrenori Dumitru Anton, Leonida Antohi, Narcis Ciocîrlan și Silviu Stănescu
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298881_a_300210]