10,542 matches
-
vrut să dezvălui pe când eram elevă. Pentru că îmi venea rândul abia la S, i-am ascultat pe ceilalți cum povesteau. Și ce-am observat? Că mai toți bălmăjeau ceva scurt despre ei înșiși, vizibil jenați, cu modestie, neuitând să-și pomenească nepoții și copiii. Rezulta că n-ar mai fi făcut mare brânză, deși se știa că au ajuns ditai profesori universitari, cercetători, medici, vedete muzicale, oameni de afaceri. Le era mai ușor să povestească despre copii și nepoți, dar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
adolescență am fost fascinată de multe figuri masculine din cele patru romane de diamant (cum le numesc eu) ale lui Dostoievski: Idiotul, Frații Karamazov, Crimă și pedeapsă, Demonii. Aceste figuri sunt arhicunoscute, încât ar fi un loc comun să le pomenesc, cu toții le știm. Dar tot în adolescență am fost invidioasă și pe ciudatele femei dostoievskiene, pe care le înșir aici (și ele au făcut carieră, dar nu într-atât precum bărbații dostoievskieni): Nastasia Filippovna, Aglaia Ivanovna, Katerina Ivanovna, Grușenka, până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
de editare. Altfel spus, Ego. Proză 2.0. Iar eu... Am văzut pentru prima dată Timișoara. În afara vizitei lui Băsescu, care plana sâmbătă în preajma finalei din Cupa României (ca „moașă“ a cărților lui Cristian Geambașu și Alin Buzărin m-am pomenit făcându-mă de cel mai mare râs neștiind că sâmbătă se joa-că ceva pe Bega!), mi-a mers totul uns. Doamna & Mătușa Babeți m-a plimbat câteva ceasuri prin centrul Timișoarei, arătându-mi câte și câte minunății invizibile pentru turistul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
necazul în bucurie, o săgeată a lui Amor, umbra lui Scipio, inima unei cochete, credința unui doctor, o sirenă împăiată, trei coarne de licorn, conștiința unui curtean, politețea unui îmbogățit, hipogriful lui Orlando, tot lucruri care nu s-au mai pomenit niciodată și nici n-or să se pomenească vreodată“. <em>O, vânt ce sufli dinspre zori,/ Al meu iubit nu l-ai aflat/ Pierdut printre deschise flori,/ De liniști noaptea îmbătat?/ De dorul meu a lăcrimat?/ Să mă întorc s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
umbra lui Scipio, inima unei cochete, credința unui doctor, o sirenă împăiată, trei coarne de licorn, conștiința unui curtean, politețea unui îmbogățit, hipogriful lui Orlando, tot lucruri care nu s-au mai pomenit niciodată și nici n-or să se pomenească vreodată“. <em>O, vânt ce sufli dinspre zori,/ Al meu iubit nu l-ai aflat/ Pierdut printre deschise flori,/ De liniști noaptea îmbătat?/ De dorul meu a lăcrimat?/ Să mă întorc s-o fi rugat? Dă-mi iar nădejea, mângâierea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
carte, Prunele electrice, într-un club de muzică rock. Pittiș era surpriza pe care mi-o pregătiseră prietenii, curioși să vadă reacția mea la prezența celui despre care nu-mi ascundeam reticențele. N-a ajuns la timp, așa că m-am pomenit dus la terasa unde el și Jerry beau vodcă & sprite. Când Nelu m-a prezentat, Pittiș a spus, cu vocea lui teatrală, radiofonică și tele-enciclopedică: „D.U., care astăzi și-a lansat cartea Prunele electrice, în clubul... „Parcă Hard’n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
se juca de-a conversația, nu știu. Nu mi-a dat impresia că n-ar ști pe ce lume trăiește. Dimpotrivă. De-atunci am încetat să-l judec (nici înainte nu exagerasemă. Doar Cel-de-Sus ne cântărește faptele. Altădată ne-am pomenit la aceeași masă cu Marele prozator Nicolae Breban. „Amfitrionul“ trona într-un cap, maiestuos și apoftegmatic, înconjurat de curtea sicofanților de ocazie. Pittiș la coada mesei, cu mine și încă un rocker. Pe cât de gomos era Breban, pe atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
e ceea ce e cel mai plauzibil să te gândești că s-ar fi întâmplat cu personajele respective în acel moment. Pentru mulți critici, e o secvență monumentală a filmului tocmai pentru complexitatea ei: e vorba despre execuția publică de care pomenești, e vorba de prejudecăți, de lipsă de comunicare, de bovarism, de provincialism patetic, însă e vorba în aceeași măsură și despre clase sociale sub comunism, despre compromis, despre ratare și orizonturi limitate și e, totodată, ca un moment de iluminare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
judecă precum la fotbal: țin cu echipa asta, indiferent câte blaturi face, pur și simplu pentru că mi-e simpatică. În politică, trăim încă vremea suporterilor, iar asta s-ar putea să ne coste. Românii e deștepți Poliția ne agasează (II) Pomeneam săptămâna trecută de deficitul de imagine al polițistului român. În condițiile în care instituția poliției funcționează mult mai bine ca acum cinci ani și e pe cale să devină ceea ce ar trebui să fie, deficitul de imagine îi poate crea probleme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
când avea voie să se ducă la piață după alimente, era însoțit la fiecare pas de patru „gealați” ai Securității. Mazilu se afla și el sub strictă pază la domiciliul său forțat. Despre ceilalți membri ai Consiliului FSN n-a pomenit nimeni nimic în legătură cu o posibilă implicare a lor în conspirație. De altfel, România este singura țară din lume în care noțiunea de conspirație într-un regim de dictatură a căpătat o conotație atât de negativă. Dar cum se poate acționa
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
financiar al FMI, atunci „restructurarea, privatizarea, reducerea subvențiilor și liberalizarea prețurilor trebuie făcute în același timp și cât mai repede”. În practică, delegația FMI a participat în mod direct la elaborarea programului guvernului Ciorbea. În această ordine de idei, am pomenit mai înainte scrisoarea dlui Günter Verheugen din noiembrie 1999, prin care sugera guvernului Radu Vasile ca un grup de experți ai UE, FMI și Băncii Mondiale să elaboreze împreună cu reprezentanții guvernului român o strategie pe termen mediu a dezvoltării României
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
NATO în aliată în războiul contra terorismului (care includea și Cecenia). Rusia nu se mai opunea extinderii NATO spre răsărit. În martie 2002 avea loc la București summit-ul candidaților la NATO, căruia președintele Bush îi trimitea mesajul istoric ce pomenea de o extindere robustă de la Marea Baltică la Marea Neagră. Un șir de evenimente și acorduri au contribuit la crearea unor relații speciale româno-americane. La Constanța a apărut o cazarmă pentru militari americani, s-au acordat drept de survol avioanelor militare americane
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
declinului economic, stimularea exporturilor, relansarea procesului de privatizare, redresarea agriculturii, stimularea muncii, indexarea pensiilor, într-un cuvânt, tot ceea ce va face ca în România să curgă lapte și miere. Tonul era însă mai serios și mai responsabil. Nu se mai pomenea despre cele un milion de locuri de muncă promise în 1997. Dar ceea ce atrăgea atenția era grija de a îndepărta orice suspiciune în chestiunea proprietății. Adrian Năstase s-a întrecut pe sine proclamând sus și tare: „Se va merge până la
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
mai ales la idei noi aduse de oameni noi. E lipsa mare de avânt ideatic, hehe. M-a cam intrigat readucerea în prim plan și umflarea unor nume ok din punct de vedere literar, dar nu extraordinare, nume care sunt pomenite mai ales din lipsă de altceva. E cazul unor autori precum Aldulescu sau Lăcusta, Stâncă și alții, care au umplut listele de nominalizați pe la tot felul de premii cu texte destul de slabe. Am fost bucuros că s-a întors Marius
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
de carte, comandînd la Veneția un desen de literă derivat din minuscula umanistă, caracterul italic. S-a obținut o tipărire compactă a textului și trecerea de la masivele infolio la volume portabile. Aceasta sporește considerabil circulația cărții, ba chiar și "negoțul" pomenit mai sus. Sînt timpuri în care cartea se instalează dictatorial în miezul afacerilor civilizatoare, culturale, financiare, oculte, reprobabile, sentimentale ale lumii. Inventare și invenții, bilanțuri, statistici, istorii, fraude, suplicii, existențe indexate (în toate sensurile); dintr-o elementară biblioconștiință a recenzentului
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
unor nesfârșite negocieri pentru prefecți și subprefecți, urmând ca de la aceștia în jos să se extindă la nivelul serviciilor descentralizate ale statului în teritoriu: direcții de sănătate, de finanțe, învățământ, cultură, agricultură, sanitar-veterinară etc. La rândul lor, miniștrii s-au pomenit singuri la birou cu directorii vechii gărzi pesediste, în timp ce principalele lor ajutoare, secretarii de stat, așteptau să fie negociați într-o bună zi, după prefecți. Ca să vă dau un singur exemplu, la Ministerul Culturii, după ce au fost puși pe liber
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
senzațională, dând succesiv trei piese de teatru: Apus de soare, Viforul și Luceafărul, care alcătuiesc o trilogie extrasă din istoria Moldovei. Aceste piese, care duc lipsă de tehnică, sunt nobile epopei. A scris și o comedie: Irinel. Să-i mai pomenim pe Demetriade, cu Renegatul său; Dorna, născut în 1879, traducător a numeroase comedii franțuzești și autorul câtorva comedii; G. Diamandi, care face teatru social și filosofic (Bestia, Dolorosa); P. Dulfu, născut la Tohat în 1856, critic literar, traducător al tragediei
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Bălăcescu, Brâncuși, George Dimitriu, care mânuiește viguros dalta și pana, Georgescu, Hegel, Iordănescu, Ionescu, Mihăilescu, Mirea, Paciurea, Pavelescu, D. Spaethe, O. Späthe, Storck (statuia lui Eminescu de la Galați), Olga Sturdza, posesoarea unui frumos talent, Valbudea etc. În arhitectură, să-i pomenim pe Antonescu, Berindei, Ghica-Budești, Burcuș, Maimarolu (Palatul Camerei Deputaților); Ion Mincu se inspiră în chip fericit din stilul bizantin și vechi românesc; Lecomte du Nouy, stabilit de multă vreme în România, a restaurat un pic prea mult, în maniera lui
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prefațată de Sully Prudhomme și precedată de un studiu despre lăutarul Șolcan și folclor de G. Dem Teodorescu, fost ministru al instrucțiunii publice. Lipsește un volum complet, un studiu de ansamblu asupra subiectului. Cele mai multe din traducerile pe care le-am pomenit au fost făcute pe texte de fantezie; sunt niște belles infidèles. Culegerea Șolcan a înnoit și completat ceea ce culegerea lui Alecsandri lăsa doar să se bănuiască. Acest considerabil aport a împrospătat subiectul. Este de dorit mai întâi o ediție românească
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
între autenticitatea experiențelor lui Dragomán și credibilitatea celor prin care trece Dzsáta rămâne problematică. De ce, spre exemplu, orașul anonim din carte nu se numește Marosvásárhely? De ce să nu-i spunem «Secretarului General de Partid» pe nume: Ceaușescu? De ce nu se pomenește de România? Aceasta este, până la urmă, țara care a difuzat întruna la televizor execuția dictatorului și a soției sale în ziua de Crăciun. S-ar putea să existe o explicație destul de bună. Regele alb din titlul cărții este o piesă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
deși mă opun total ideii că Tolstoi ar fi un formator, văzându-l eu mai degrabă ca pe un „sectant“ - predicator urmat de un grup absolut limitat de adepți ătemporal, spațial etc.ț, drept care atunci când vine vorba despre Tolstoi se pomenește despre rateul său ca ideolog, primând calitatea sa de Creator), volumul amestecând într-un mod sinistru diverse personalități fără a face distincție între calitățile distilate de Intelectual/Creator. De aici pornește, cred eu, eroarea ce stă la baza volumului al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
doar și poate. Care își învață discursurile pe de rost, ca la grădiniță, uitând din când în când câte un cuvânt, revenind, recitând corect, uitând iarăși, bâlbâindu-se până în pragul plânsului, revenind. M-am uitat atent la filmulețul despre care pomeneam. L-am revăzut de câteva ori. De fiecare dată, mi s-a părut că văd o fată chinuită, care n-ar vrea în ruptul capului să se afle acolo, la tribună, în fața studenților, dar care n-are altă soluție. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
realizări comparabile. Otis Redding e unul. El a și plecat in heaven la câteva luni după festival, cu „ajutorul“ unui avion defect... Apoi Alan Wilson, mort cu numai o săptămână înaintea lui Jimi, apoi alții, pe care nu-i mai pomenesc, doar nu scriu vreun necrolog! Cum însă asocierea între noțiunile rai și moarte este - măcar în cazul unora - inevitabilă, aproape aș coti articolul spre asemenea gen literar cu oarecare tradiție... Dar, mie unuia, Monterey Festival îmi redă la fiecare vizionare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
de foame, decât să iasă la plimbare făr’ de a avea pe rochie alte o sută de bucățele în felurimi cusute, ce le zic garnituri, carele este o îndoită cheltuială“. Fermecătoare, erudită, cu adevărat pasionantă e cartea despre care am pomenit, îndemnându-ne și pe noi să scriem cu u-uri finale și topici anapoda, bucurându-ne că am citit atâtea lucruri noi despre amor și fiindu-i recunoscători lui Eufrosin Poteca pentru că a inventat un cuvânt atât de gingaș și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
un club, la un spectacol, te destinzi, bei ceva, ajungi acasă... Dar ce înseamnă acasă? O încăpere în care poate n-ai toate cele necesare, utilitățile nu funcționează cum trebuie, iar uneori nu le poți achita, necum îmbunătăți... Nu mai pomenesc familiștii, cu sau fără copil, cu sau fără bătrâni... Parcă-parcă înțelegi tentația pustiirii... Ritmul acesta de viață nu lasă loc preocupărilor serioase. Arta de elită nu pătrunde în zona celor care își câștigă cu greu existența. Au sesizat foarte mulți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]