13,121 matches
-
scrisoarea adevăratului erou al mișcării, muncitorul Paraschiv, care se afla și el la această falsă dezbatere. Numele lui a fost omis din articolul junei Rodica. A fost preferat profesorul universitar Pippidi, care, cu ifosele de rigoare, a povestit marele său protest, de care nu s-a știut decât post festum. După știința mea, Paraschiv a fost singurul din această „mișcare” care s-a întors în țară ca să continue lupta. Goma e și acum la Paris. E un „simbol”, spunea Paraschiv. E
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
să atragă atenția. Nu era greu de înțeles că aveam de a face cu un personaj pitoresc al Bucureștiului cultural, un funambul fără frânghie, care în timpul dictaturii folosise mai degrabă lanțurile ca să se lege de diferite grilaje în semn de protest. Un poet disident? Un exhibiționist? Am și o fotografie, tot pe celebra terasă: el în om al cavernei, eu în burghez banal. Ce să spun? Paul Daian, în diferitele sale postúri, mă amuza și pe mine ca și pe alții
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
se întîmplă pe malul Mediteranei, într-o lume catolică prin excelență. Cînd Ronaldinho e eliminat de pe teren și cînd un neisprăvit de arbitru face praf un meci, trebuie ascultat și cuvîntul Domnului. Și nu numai atunci, ci întotdeauna. Probabil că protestul arhiepiscopului Sistach nu va fi luat drept probă la CCA-ul spaniol. Acolo și la toate comisiile de arbitri din lume, raportul observatorului cîntărește mai mult decît Noul Testament. Dar e limpede că nedreptatea, în fotbal și în viață, intrigă, irită
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
aceea o coadă de maimuță. Mai aflați că, dacă Mutu, la inițiativa Gazetei Sporturilor (un ziar de sport de pe la noi, dotat cu monitoare, unități de bază, tastaturi și imprimante), s-a hotărît să-și înscrie pe tricou un mesaj de protest, el nu face un gest politic, așa cum vă convine dumneavoastră să-l interpretați. Spune pur și simplu că Nielsen, Meier, Michel sau Ivanov au greșit împotriva țării lui, întrebîndu-se, totodată, dacă îi pasă cuiva de asta. Apreciem că, pînă acum
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Alecsandri din Rodica: o sensualitate vaporoasă și dulceagă, un horațianism prin pana lui Naum și a lui Ollănescu. În Italia poetul răsfoi mult pe Carducci, și ale sale Imnuri păgâne imită în titlu celebrele Odi barbare. Boul lui, cu toate protestele, e rudă cu solemnul bove carduccian, însă melancolic, în stil volneyan. Clasicismul lui Zamfirescu e acela rece al lui De Bosis, fără măcar sângele de rodie al lui D'Annunzio, împreună cu care încearcă acorduri amintind elegiile romane ale lui Goethe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceea, omul pe care-l vor stima mai mult dintre patruzecioptiști va fi același C. A. Rosetti. Când socialiștii protestează împotriva asemănării lor cu junimiștii 1, n-au dreptate în totul, căci în critica introducerii formelor noi se aseamănă; dar protestul lor e în mare parte îndreptățit, căci socialiștii, în deosebire de junimiști, au criticat aceste forme din punctul de vedere al claselor de jos și apoi, ca soluție, au dat soluții economice și politice favorabile acestor clase. Cu Eminescu, asemănarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a spus doar că regretă și că este profund dezolat de faptul că i s-au răstălmăcit spusele. Nici vorbă de scuze exprimate public într-o manieră cât se poate de clară. reacțiile nu au întârziat să apară. valuri de protest și mitinguri au avut loc în toată lumea musulmană (Turcia, Egipt, Pakistan, Kuweit etc.). Ali Bardakoğlu, însărcinatul cu afaceri religioase al Turciei, l-a acuzat pe Papă de „aroganță și ostilitate”. Acceptă critica pe care Papa - ca teolog - o poate face
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
până la 3 martie 1892. În urma unei înțelegeri, la sfârșitul lunii octombrie 1888 I. C. Fundescu cedează ziarul „Telegraful” omului politic liberal și folcloristului I. G. Bibicescu. Acesta, nerespectând probabil o anumită clauză a contractului, schimbă numele în „Telegraful român”, ceea ce provoacă protestele lui Fundescu și chiar o încercare, nereușită, de continuare a vechiului periodic. De fapt, Bibicescu nu modifică numai denumirea, ci întreaga orientare politică a gazetei, care devine un oficios al Partidului Liberal. Din vechea redacție rămân la T.r., printre
TELEGRAFUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290122_a_291451]
-
teatrul lui Anton Cehov - visători fără vreun țel, învinși înainte de a îndrăzni să acționeze. După o perioadă de tatonări, de încercări cu nuanțe și posturi avangardiste, T. se reorientează către o scriitură dramaturgică „de expresivitate academică”, fără să renunțe la protestul adesea cu adresă polemică, incomod în raport cu obișnuințele, cu locurile comune sau concesiile, compromisurile din epocă. În 1972 își tipărește teza de doctorat, Dramaturgia lui Cehov (Premiul Asociației Scriitorilor din București), în care relevă, aplicat și cu ingeniozitate interpretativă, elementele inovatoare
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
identitate, va fi dat în urmărire generală, ca inamic al statului și al colectivității. Neverosimilul situației este evident, „vina” temătorului Negoiță se amplifică monstruos, revelând, de fapt, hidoșenia morală a semenilor săi. În cele din urmă, înfrânt, convins de inutilitatea protestului său, el reintră în mediul domestic, rutinier. Odată cu romanul Băiatul popii (1933) gazetarul-romancier e hotărât să atace mecanismul viciat al politicianismului, o zonă a vieții publice bine cunoscută lui. Tonurile devin acum excesive, pendulează între alb și negru, iar acțiunea
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
își caută cu disperare feciorul pe care îl descrie cu sufletul ei de mamă iubitoare și îndurerată : "Mândru ciobănel/ Tras printr un inel/ Fețișoara lui./ Spuma laptelui/ Mustăcioara lui/ Pana corbului; Ochișorii lui/ Mura câmpului". Atitudinea mamei capătă semnificația unui protest împotriva unei morți nedrepte și premature. Portretul ciobanului moldovean este prezentat prin intermediul stilului direct și este realizat printr-un paralelism enumerativ constituit din comparații metaforice de o rară forță expresivă. Această descriere portretistică este tot o parte lirică și accentuează
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
deosebite, personajul trezește în sufletul ascultătorului (cititorului) nu compasiunea, ci admirația și prețuirea, deoarece el întruchipează însușirile alese ale omului din popor, ale poporului însuși, cu o gândire și înțelegere profundă a fenomenelor. Din portretul ciobanului răzbate mai degrabă un protest puternic împotriva unei morți premature, nedrepte, nefirești și de aceea absurde. La fel de realizat și impresionant este și portretul măicuței bătrâne, al acestei mame îndurerate, prezentat succint în câteva versuri de către feciorul ei: "Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână,/ Din ochi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să ne detaliați acest episod? Da, revolta 14 iulie 1958... Revolta asta era programată, dar ea a fost devansată puțin de una dintre camere. Încă din aprilie a avut loc prima manifestare, pe partea noastră de celule, că organizasem un protest - am strigat de la ferestre tare: „Ne omoară! Ne omoară! Ne omoară!”. Și unde am putut, am aruncat obloanele, că erau gratiile și, În oblic, erau niște obloane din lemn, ca nu cumva să vedem afară, sau din stradă să ne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
gratii, ar fi putut să vadă afară, dar așa, cu obloane, n-ar mai fi putut să vadă... Dar să vă spun de ce a avut loc revolta... Deja discutam cum să organizăm o altă grevă și să găsim forme de protest, pentru că situația devenea din ce În ce mai insuportabilă În Gherla. Agresivitatea era dusă la extrem, din orice se lua bătaie, mâncarea nu se mai putea mânca. Primeam atunci niște borhoturi de abator care puțeau Îngrozitor când le aduceau..., burți nespălate, resturi din astea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ferate Roman-Tecuci-Galați-Brăila-Buzău-Ploiești- București și București-Pitești (v. și Costin Murgescu, introducere la Afacerea Strousberg, I, de Victor Slăvescu, Magazin istoric, an. XIII, nr. 2/143, februarie 1979, pp. 58-60). Acest răspuns provoacă o mare agitație în sânul Congresului, care votează următorul protest 361 pe care l-a prezentat ministrului G.Dem. Teodorescu. Dar ministrul și-a tăgăduit vorbele, pretinzând că a voit să vorbească de ziarele străine. „D-lui Costa-Foru, ministrul Afacerilor Externe al României Domnule ministru, Conform rezoluțiunii votate de unanimitatea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru ca să umilească cu arme neleale pe adversarii săi politici. Eu, președintele Congresului presei române, nu pot admite o asemenea presupunere, și de aceea am onoare a vă ruga, domnule ministru, să ne 190 bucureștii de altădată 361. Am verificat textul „protestului“ cu acela reprodus de gazeta lui A.D. Holban, Uniunea liberală, an. I, nr. 50, 25 noiembrie 1871, p. 3, introducând cuvintele omise; ca urmare a acestui „protest“, Gheorghe Costa-Foru, ministrul de Externe în guvernul lui Lascăr Catargiu, i-a declarat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ruga, domnule ministru, să ne 190 bucureștii de altădată 361. Am verificat textul „protestului“ cu acela reprodus de gazeta lui A.D. Holban, Uniunea liberală, an. I, nr. 50, 25 noiembrie 1871, p. 3, introducând cuvintele omise; ca urmare a acestui „protest“, Gheorghe Costa-Foru, ministrul de Externe în guvernul lui Lascăr Catargiu, i-a declarat lui G.Dem. Teodorescu, la 16/28 noiembrie 1871, că „n-a făcut câtuși de puțin aluziune la ziarele române, căci nici un ziarist român n-a venit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
28. Am confruntat textul „invitării“ cu numărul din Românul citat mai sus (din 26 aprilie). 29. Bonifaciu Florescu era omul zilei pentru o vorbă de duh ce spusese. Ieșind de la prefectul poliției, Enăchiță Văcărescu, care-l amenințase, a scris un protest adresat ziarelor: „Am înțeles atunci că nu mai era vorba de Văcărescu ci de Văcărești“ (n.a.). Pre fectul Văcărescu îi acordase îngăduința de a-și prezenta a doua zi conferința, cu precizarea pe care i-o făcuse la despărțire de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Brătianu, Discursuri, scrieri, acte și documente, vol. II, partea I, București, 1912, p. 252). În aceste momente de indignare generală, guvernul român a declarat nulă și neavenită Constituția turcească în ceea ce privește considerarea României ca o „provincie privilegiată“ a Imperiului Otoman. În urma protestelor hotărâte ale țării noastre, susținute și de reprezentanții puterilor garante - cu excepția celui englez -, Savfet pașa, ministrul de Externe al Turciei, a răspuns că „Principatele Unite, care fac parte integrantă din Imperiul Otoman, nu sunt atinse de Constituțiune“ (Stoean; Pană, Independența
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ministru și având deplină încredere că se va da deplină satisfacție libertăților publice și constituționale lovite, trece la ordinea zilei“ 8. Dumitru Sturdza s-a retras din guvernul Brătianu deoarece era cu totul protivnic politicii ostile Turciei. El nu aprobase protestul împotriva Constituției lui Midhat-pașa, el - care vedea venind războiul ruso-turc - era protivnic alianței României cu Rusia. De aceea pe toate căile lupta ca să pună România în neputință de a participa la acest război.9 anul 1877 331 baza procesului-verbal întocmit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Domnitor și, conform moravurilor de atunci, e chemat la poliție. Se vede că prefectul a fost cam categoric în sfaturile ce i-a dat ca să se astâmpere, căci ieșind din cabinetul acestuia, tânărul literat a publicat o scrisoare de protest într-un ziar liberal în care se citea următoarea frază: „Domnul prefect mi-a spus că m-a chemat la domnia-sa nu în calitate de prefect al poliției, ci numai ca un prieten al familiei mele, numai ca Văcărescu. Însă din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la o altă componență a echipei redacționale, i am răspuns că normal ar fi ca eu să fiu - parcă așa se zice! - principalul „factor de decizie”, dar nu-mi fac iluzii că se va întîmpla așa. Odată hotărîrea luată, orice protest devine inutil, căci nu obții decît un simulacru de „înțelegere” sau compasiune de la cei ce, în secret, se amuză de toată zbaterea. N-am rezistat să nu-i spun că dușmanii revistei sînt, de fapt, cei ce pretind că se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
greu cîte o frază, dar inventează legi: „Legea spune că nu se dau decît două sticle cu lapte!” E un adevărat chin să stai jumătate de oră în proximitatea lor. Cînd, în fine, ajung la „potou”, își înghit mîrîielile și protestele și se gudură pe lîngă vînzătoare. Un lucru e sigur: chiar dacă nu s-au născut așa, ăștia au fost transformați în javre pentru tot restul vieții lor. *„Nu te aperi decît creînd” (Malraux). Și citind, aș adăuga eu. *Apodictic ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
noiembrie, ziua alegerilor municipale, cînd grupuri de muncitori de la mai multe fabrici au fuzionat într-un convoi care a demonstrat prin fața Primăriei, cîntînd „Deșteaptă-te, române!” și strigînd lozinci potrivnice. Ar fi intervenit miliția și securitatea. Inițiatorii respectivei mișcări de protest vor fi judecați, probabil, ca „huligani”, iar o parte dintre muncitori vor fi trecuți să lucreze în minerit. Marți, cînd presa a publicat articole despre „strălucitul succes în alegeri al candidaților FDUS”, alarma (de gradul III pe codul Internelor) nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oară a aruncat cît colo hîrtiile și l-a invitat pe Radu Enache să citească mai departe. Citește dumneata că ești școlit ca și dînșii!» Atunci miam exprimat nedumerirea de ce ne judecă pe noi școliții niște neșcoliți? Toate ironiile și protestele au fost degeaba”. „«Afacerea» - mi-a spus el în continuare - a avut următoarele consecințe: a afectat 200 de oameni, printre care 150 de doctori în știință. Între timp, doi dintre aceștia au murit: Ciocan și Nica”. Sancțiunile au fost de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]