9,019 matches
-
fine, relațiile care se stabilesc între pachetele de relații nu sunt mai puțin semnificative, până la a li se da o formă matematică. Ceea ce dovedește că lectura structurală a miturilor, așa cum o practică efectiv Levi-Strauss, nu face decât să descrie spațiul semantic al miturilor. Și nici nu poate fi altfel, pentru că nu are alt mijloc de a identifica elementele decât cel semantic. Procedeul de lectură folosit se bazează pe prima organizare a sistemului limbii, furnizată de însuși Saussure: paradigme și sintagme. La
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
formă matematică. Ceea ce dovedește că lectura structurală a miturilor, așa cum o practică efectiv Levi-Strauss, nu face decât să descrie spațiul semantic al miturilor. Și nici nu poate fi altfel, pentru că nu are alt mijloc de a identifica elementele decât cel semantic. Procedeul de lectură folosit se bazează pe prima organizare a sistemului limbii, furnizată de însuși Saussure: paradigme și sintagme. La nivelul mitului primesc o neașteptată consistență și utilitate două din categoriile saussureene, paradigmele, prin care părintele lingvisticii structurale încercase să
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
accepțiune mai largă evoluând și spre retorică și psihiatrie, ca în studiul lui Roman Jakobson, Două aspecte ale limbajului și două tipuri de afazie (1956), unde acesta precizează că "dezvoltarea unui discurs se poate face pe direcția a două linii semantice diferite: o temă aduce o alta fie prin similaritate, fie prin contiguitate. Ar fi fără îndoială mai bine să vorbim de proces metaforic în primul caz și de proces 56 57 metonimic în al doilea, pentru că ele își găsesc expresia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
umane se înscriu în două categorii principale: relații de apetență și relații de autoritate; acestea se afirmă ca obsesii raciniene". (1/1, p. 39) Este suficient apoi pentru Barthes să expliciteze și să exemplifice, invocând în aceste coloane elementele, unitățile semantice similare, din diferite piese raciniene, pentru a obține raportul esențial, legea tragediei raciniene, care "este un raport de autoritate, rolul dragostei fiind de a-l dezvălui. Acest raport este de o asemenea generalitate, atât 58 59 de formal s-ar
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mai bună decât a lui Levi-Strauss, deoarece tragedia este o formă culturală incomparabil mai elaborată estetic, filosofic, istoric, psihanalitic, decât mitul și, suplimentar, ea aparține unui trecut nu prea îndepărtat al culturii noastre, cu care s-a rămas în comunicare semantică, de interpretare instaurativă sau de hermeneutică, ceea ce nu este cazul cu miturile sud-americane. In acest din urmă caz scurtimea demersurilor, caracterul imediat, nelaborios al evidențierii structurii decurge pe de o parte din intențiile preponderent artistico-literare față de cele "științifice", pe de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Mythologie (1957), L'Empire des Signes (1970) și în S/Z (1970). Și, într-adevăr, analiza conotațiilor ar putea reprezenta încă mai mult, și mai general, o depășire a limitelor analizei structuralismului de orientare lingvistică mulțumit să descrie structura spațiului semantic al operelor culturale, spre evidențierea polisemiei acesteia, a semnificațiilor multiple, individuale și colective, conștiente, inconștiente și non-conștiente, imaginare sau ideologice, care se întrețes în textura ei unică. Cea mai riguroasă dintre aceste tentative este analiza conotațiilor nuvelei Sarazine a lui
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
deliberat, pentru a asuma multivalența textului, reversibilitatea sa parțială. Este vorba, într-adevăr, nu de a manifesta o structură, ci, pe cât este posibil, de a produce o structurare". (4/1, p. 27) Dar ea rămâne în fapt tot o descriere semantică a nuvelei lui Balzac de către un critic sensibil la evoluția științelor socio-umane în contextul culturii franceze a celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea. Există chiar o formulă sintetică mai generală a acestui spațiu, implicită în analizele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
acestui spațiu, implicită în analizele lui Roland Barthes, dar care evidențiată de Levi-Strauss într-o 60 61 scrisoare dovedește că semiologul și criticul structuralist francez nu și-a părăsit categoriile cu care lucrase și înainte, instrumentele sale obișnuite: întregul spațiu semantic al nuvelei așa cum este înregistrat în cele cinci coduri evidențiază structura unei extinderi sau generalizări a castrării, a stingerii dorinței. Iată deci că și în analiza conotației rămân în funcțiune și sunt puse la lucru, deși nu intenționat și poate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de exigența absolută și exclusivă de realizare a valorilor irealizabile și de corolarul ei, "totul sau nimic", absența treptelor sau nuanțelor, absența totală a relativității. Evident, categoriile puse în evidență de Goldmann și relațiile dintre ele sunt în egală măsură semantice ca și în cazul lui Levi-Strauss și Barthes: 62 ele reprezintă foarte bine coloanele analizei structurale a miturilor sau a tragediei raciniene, iar relațiile dintre ele, relațiile stabilite între respectivele coloane, structura adică. Diferența începe, așa cum anticipasem, numai în aceea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
între respectivele coloane, structura adică. Diferența începe, așa cum anticipasem, numai în aceea că Goldmann enunță de la început semnificația globală pe care o caută și o crede existentă la nivelul structurilor comportamentului și conștiinței colective și, prin urmare, pentru el, categoriile semantice prin care o pc$te descrie sunt parțial explicit date, parțial implicite, pe când pentru Levi-Strauss și Barthes ele par să fie degajate prin analiză structurală. Prin urmare, diferența dintre pozițiile goldmanniene și cele ale structuralismului de orientare lingvistică nu țin
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
explicit date, parțial implicite, pe când pentru Levi-Strauss și Barthes ele par să fie degajate prin analiză structurală. Prin urmare, diferența dintre pozițiile goldmanniene și cele ale structuralismului de orientare lingvistică nu țin de natura analizei structurale - ambele explorează un spațiu semantic, structurile evidențiate definesc relații în acest spațiu -, ci de gradul de elaborare al datului analizei, de orientarea ei și de factura personală a demersurilor ce o constituie, întrucît viziunea asupra lumii, care se manifestă ca semnificație globală a unui grup
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
structuralismului de orientare lingvistică și, mai întîi, cu cea goldmanniană. Cu toate dificultățile datorate complexității situației, respectiva unitate cu pozițiile goldmanniene și analogia cu cele ale structuralismului de orientare lingvistică, există și poate fi evidențiată. Astfel, Ordinea vizuală reprezintă spațiul semantic al unui sistem figurativ într-o perioadă istorică dată și este analogă viziunii asupra lumii din sociologia goldmanniană. Lectura francasteliană are în vedere spațiul plastic, culoarea, figura, locul în care și între care evidențiază relații structurale caracteristice la fel ca
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistem figurativ într-o perioadă istorică dată și este analogă viziunii asupra lumii din sociologia goldmanniană. Lectura francasteliană are în vedere spațiul plastic, culoarea, figura, locul în care și între care evidențiază relații structurale caracteristice la fel ca și categoriile semantice sau coloanele lecturilor structuraliștilor de orientare lingvistică. Lectura structurii Ordinii vizuale a quattrocento-ului se bazează îndeosebi pe categoriile figurii și locului, care materializează pictural configurația tabloului. Ea reprezintă o mutație față de Ordinea vizuală medievală, a cărei structură elaborată pornind
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
toate diferențele și tentativele centrifuge care și ele constituie o structură, unitară. Obiectul lecturii semiologice îl constituie sistemele de semne, construite cu ajutorul sistemului limbii sau, uneori, dar foarte rar și în mod relativ, în afara lui. Lectura semiologica evoluează în spațiul semantic al unor astfel de sisteme, este orientată de către categorii semantice și pune în evidență relații de natură semantică. Temeiul lecturii semiologice structuraliste atât în ceea ce privește concepția cât și procedeele și metoda ei este ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic și semiologic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
structură, unitară. Obiectul lecturii semiologice îl constituie sistemele de semne, construite cu ajutorul sistemului limbii sau, uneori, dar foarte rar și în mod relativ, în afara lui. Lectura semiologica evoluează în spațiul semantic al unor astfel de sisteme, este orientată de către categorii semantice și pune în evidență relații de natură semantică. Temeiul lecturii semiologice structuraliste atât în ceea ce privește concepția cât și procedeele și metoda ei este ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic și semiologic, prezentă atât ca atare, cât și sub forme metamorfozate "coerență
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de semne, construite cu ajutorul sistemului limbii sau, uneori, dar foarte rar și în mod relativ, în afara lui. Lectura semiologica evoluează în spațiul semantic al unor astfel de sisteme, este orientată de către categorii semantice și pune în evidență relații de natură semantică. Temeiul lecturii semiologice structuraliste atât în ceea ce privește concepția cât și procedeele și metoda ei este ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic și semiologic, prezentă atât ca atare, cât și sub forme metamorfozate "coerență semnificativă", "figurativ". Procedeele ei sunt cele ale paradigmelor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Reflecția hermeneuticii operează astfel o autocritică a conștiinței care transpune toate abstracțiile ei, chiar și cunoștințele științifice în experiența umană referitoare la lume ca întreg. Filosofia e o astfel de prelucrare hermeneutică ce topește totalitățile structurale elaborate de 79 analiza semantică în continuul traducerii și înțelegerii în cadrul căruia noi ne plasăm și ființăm. A înțelege înseamnă a putea povesti ideile, așa cum face mitul cu simbolurile, motivîndu-le. Din acest punct de vedere, filosofia e hermeneutică. în raport cu subiectul, hermeneutica poate căuta sensul arheologic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prin numirea a ceea ce este. Metoda de interpretare se bazează esențialmente pe exigența cunoașterii limbii ebraice, deoarece fiecărei litere din alfabet îi corespunde un număr, în ordine crescătoare. Trei reguli ghidează demersul interpretativ al Cabalei: u 1. Gematria e apropierea semantică a două cuvinte care au aceeași ui valoare numerică. a; 2. Notariconul construiește noi semnificații folosind literele inițiale ,if sau finale ale diferitelor cuvinte ale unei fraze. ".!. Spre exemplu, din cuvîntulgan-eden (grădina raiului) se extrag, ■) urmând sugestiile literelor semnificațiile: goubh
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
verbală) și utilizarea lui reală (performanță comunicativă). O anumită ierarhie instituită între limbajul ritului și cel al mitului este posibil de evidențiat, în limitele a trei orizonturi de preponderentă manifestare simbolică: a) Orizontul ritualico-simbolic se constituie pe fondul apariției „codului semantic figurativ”, prim cod cultural al umanității, manifestat în triplă ipostază: gestuală, plastică, muzicală. b) Orizontul mitico-simbolic se constituie pe măsura dezvoltării codului semantic verbal, a sistemului de metasemnificare al limbii. Confuncționalitatea mitului cu ritul rezultă din faptul că au același
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
limitele a trei orizonturi de preponderentă manifestare simbolică: a) Orizontul ritualico-simbolic se constituie pe fondul apariției „codului semantic figurativ”, prim cod cultural al umanității, manifestat în triplă ipostază: gestuală, plastică, muzicală. b) Orizontul mitico-simbolic se constituie pe măsura dezvoltării codului semantic verbal, a sistemului de metasemnificare al limbii. Confuncționalitatea mitului cu ritul rezultă din faptul că au același referențial și aceeași finalitate, corelate prin unul și același ansamblu de semnificații. Ceea ce diferențiază ritul de mit este semnificantul, figurativ la unul, verbal
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
una inteligibilă/semnificatul. Putem consemna câteva deosebiri semiotice între rit și mit, în raport cu această structură: natura diferită a semnificantului, de tip kinetic, vizual, tactil, acustico melodic în cazul ritualului, de tip fonic, acusticoarticulatoriu, în cazul mitului; gradul superior de motivare semantică a discursului ritualic în comparație cu cel mitic. Trecerea de la rit la mit echivalează, cu o deplasare a atenției de la semnificantul/text la semnificatul /discurs; transparența limbajului simbolic se diminuează treptat pe măsura trecerii de la discursul/textul motivat, presupus de formele „ritualice
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
sus menționate sunt în măsură să evidențieze și continuitatea celor două tipuri de text /discurs arhaic. 4.2 Analiza triadică a relației dintre rit și mit Dialectica relației dintre rit și mit, permite câteva observații, pe fondul triadei semioitice: sintactic, semantic, pragmatic. Sintaxa textului/discursului ritualic angajează semne nonverbale care se corelează specific, în funcție de fiecare semnificant în parte. Astfel, vom putea deosebi o sintaxă a semnelor gestuale (mimetice, coregrafice etc.), una a semnelor plastice (picturale, sculpturale), sau a semnelor sonore (muzicale
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
pragmatic. Sintaxa textului/discursului ritualic angajează semne nonverbale care se corelează specific, în funcție de fiecare semnificant în parte. Astfel, vom putea deosebi o sintaxă a semnelor gestuale (mimetice, coregrafice etc.), una a semnelor plastice (picturale, sculpturale), sau a semnelor sonore (muzicale). Semantic interpretată, corespondenta textului/discursului ritualic cu referențialul cosmic „fiind mijlocită de zei” este implicită și presupune o înțelegere vagă a semnificațiilor aferente. Aceste semnificații sunt receptate, trăite exclusiv pe cale psihoafectivă. Fără a dispare cu desăvârșire o astfel de cale este
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
conceptuală a mitului în raport cu ritul, o anumită superioritate a comunicării verbale în raport cu cea nonverbală. Având în vedere toate aceste diferențe structurale și funcționale, putem spune că între cele două tipuri de sisteme semiotice nu se instituie un raport de redundanță semantică; căci, deși vizează același conținut semantic, ritul și mitul nu îl reprezintă identic. Putem spune că, ritul și mitul nu se exclud, ci sunt complementare. Apariția mitului nu înlocuiește funcționalitatea ritului, ci dinpotrivă 56 îi îngăduie forme de exprimare inedită
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
anumită superioritate a comunicării verbale în raport cu cea nonverbală. Având în vedere toate aceste diferențe structurale și funcționale, putem spune că între cele două tipuri de sisteme semiotice nu se instituie un raport de redundanță semantică; căci, deși vizează același conținut semantic, ritul și mitul nu îl reprezintă identic. Putem spune că, ritul și mitul nu se exclud, ci sunt complementare. Apariția mitului nu înlocuiește funcționalitatea ritului, ci dinpotrivă 56 îi îngăduie forme de exprimare inedită, ca însoțitor al mitului. În concluzie
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]