11,011 matches
-
Limba română se anunță în 571, cum o dovedesc povestirile lui Teofan și Teofilact despre războiul cu avarii. Ea a avut de luptat împotriva slavonei, limba oficială a Bisericii și a administrațiilor. Cele mai vechi cărți tipărite sunt în limba slavă. Primele cărți tipărite în română, Catehismul de la Sibiu și cel de la Brașov (secolul al XVI-lea) sunt cu caractere chirilice. În secolul al XIX-lea apar cărțile românești cu litere latine. Secolul al XVI-lea a lăsat un manuscris al
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
răchita micșunele; pe când se băteau urșii în coadă; pe când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau înfrățindu-se; pe când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești De când se scria musca pe perete Mai mincinos cine nu crede". Perorațiile sunt totodată formule de uz, care sunt ca semnalul sfârșitului și începutului, un ite missa est al acestor ședințe recreative: "Eram și eu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
El proiectează uneori o privire știutoare asupra existenței, pe care o explică în poeme-parabolă precum Eliberare sau Feofan. Pe țărmul mării. Cel mai adesea însă purificat de zgura timpului, ajutat și de o sminteală întru Domnul, Feofan înalță imnuri de slavă, rostește liturghii elementelor sau tălmăcește pentru ceilalți înțelesuri ascunse, într-un limbaj abstract, ușor impropriu („Omul este o ființă fericită. Mormântul său este Timpul“, „Dumnezeu privit ca o mulțime vidă“ sau „Înainte de a ne cufunda în somn, ni se relevă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
ADRIANEI Ceva frumos Adriana BABEȚI Când i-am dat rubricii un titlu de telenovelă, m-am gândit că secretul o să fie rapid dibuit, fiindcă fredonam destul de tare, număr de număr, să se audă, oda bucuriei mărunte. Aduceam adică imn de slavă celor mai neînsemnate mângâieturi pe cord, ungerilor ușoare pe suflet, care pe mine una mă ajută să înaintez ca un cargobot senin, zi după zi. De multe ori, bucuriile astea simple, nebăgate de obicei în seamă, dar pe care le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
avea cum să mă „atragă“ lumea rurală, căci nu eram în afara, ci înăuntrul ei. Eram (de) acolo. Dacă aș fi copilărit pe Calea Dorobanților din București, mițaș fi ales, probabil, un spațiu citadin. Nu știu dacă neapărat cu margini fantastice. Slavă Domnului însă că lucrurile au fost așa cum au fost. Am avut cea mai fascinantă copilărie din lume. Faptul de a nu fi trendy nu a părut săți contrarieze pe cei care mițau făcut cinstea și bucuria de a scrie despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
fără ca eu să știu asta - să intru în alte organisme glorioase ale comuniștilor. Asta chiar dacă aveam în clasă un coleg al cărui bunic era propagandistul perfect, ce se înființa, la sfârșitul fiecărui ianuarie, de ziua Conducătorului, pentru a ridica în slăvi mărețiile regimului și ca să ne spună ce viitor luminos ne așteaptă. Paradoxal, viitorul luminos ni se întrezărea, mie și prietenilor de la scară, odată cu punerea în aplicare, seara, a economiei de electricitate. Pe românește, lăsarea în beznă a orașului. Povestea asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
jocul actoricesc „patetic și plin de adevăr“ al lui C. Caragiali, inițiatorul societății teatrale amintite, Kogălniceanu l-ar fi dorit, totuși, „mai mult natural“, cu „mai puțină sintimentalitate“. Doar conștientizându-și lipsurile și dând dovadă de abnegație și „interes de slavă“, teatrul avea șanse să înflorească, spunea Kogălniceanu. Iar atunci, „scena românească va fi artă, iar nu păpușerie“. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Dacă mă gândesc... Emil BRUMARU Dacă mă gândesc bine, Leonid Dimov mi-a făcut cunoștință cu Mircea Ivănescu, cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
parte a unui proiect cinematografic. Un fraier la fiecare nanosecundă Există, bineînțeles, și farsele clasice, care circulă în zeci de variante de câțiva ani, în ciuda oricărei logici. Unul dintre cele mai populare mesaje le garantează cititorilor că Bill Gates (care, Slavă Domnului, „este binecuvântat cu destulă avere“) este dornic să ofere câte 5 dolari pentru fiecare mesaj trimis mai departe, după cum este depistat de sistemul Microsoft de urmărire a mesajelor. Succesul încă viguros al farsei, care circulă prin email din anul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
romanica / 154 Bibliografie specială / 156 6.2.2.3. Familia celtica / 161 Bibliografie specială / 161 6.2.2.4. Familia germanica / 161 Bibliografie specială / 163 6.2.2.5. Familia baltica / 164 Bibliografie specială / 164 6.2.2.6. Familia slavă / 164 Bibliografie specială / 166 6.3. Marea familie afro-asiatică / 166 6.3.1. Familia semitica / 169 6.3.2. Familia egipteană / 170 6.3.3. Familia berbera / 170 6.3.4. Familia cușitică / 170 6.3.5. Familia ciadică / 171
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de lingvistică generală (coordonat de Al. Graur, S. Stați și Lucia Wald) și publicat de Editură Academiei, București, 197116. Subcapitolele referitoare la clasificarea limbilor sînt semnate de Ioana Prioteasa (Limbi artificiale), Lucia Wald (Diversitatea limbilor), Al. Ionașcu (Clasificarea tipologica), Elenă Slave (Clasificarea genealogica). Nu trebuie uitate nici cursurile de teoria limbii și lingvistică generală adresate studenților de la facultățile de filologie, dintre care amintim volumul coordonat de Al. Graur, Introducere în lingvistică, ediția a III-a revizuită și adăugita, Editura Științifică, București
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
culturii umane. În "topul" preferințelor studenților filologi, în frunte se află însă amintită enciclopedie, Limbile lumii, a lui Marius Sală și a Ioanei Vintilă-Rădulescu și mai vechiul volum Ce limbi se vorbesc pe glob, publicat de Lucia Wald și Elenă Slave în 1968. Partea I 1. LINGVISTICĂ LIMBILOR ÎN CADRUL LINGVISTICII INTEGRALE Lingvistică integrală a lui Eugeniu Coșeriu nu e doar o altă lingvistică structuralista, așa cum se spune uneori, ci una care anticipa sau integrează creativ și de multe ori polemic orientări
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
identificînd parametrii tipologici și propunîndu-și stabilirea tipurilor structurale de limbi în funcție de acești parametri, precum și încadrarea limbilor particulare într-un anumit tip"76. Limbile își pot schimba tipul structural, dar nu și clasa genealogica; de pildă franceză (limba romanica), bulgară (limba slavă) și engleză (limba germanica) au trecut de la tipul sintetic la cel analitic; armeana (limba indo-europeană izolată) a trecut de la tipul flexionar la cel aglutinant; iar toate aceste limbi au rămas în cadrul aceleiași clase genealogice. Autoarea încearcă realizarea unui istoric al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologie lingvistică nu este, de cele mai multe ori, decît gramatică contrastiva, făcută la nivelul sistemelor, si clasificare tautologica a unor procedee idiomatice"128. De pildă, topica determinat-determinant este văzută ca o caracteristică a limbilor romanice prin comparație cu limbile germanice și slave, caracterizate de topica predominantă determinant-determinat. Ordinea determinat-determinant întrunește condițiile de tip lingvistic romanic pentru că întrunește cele trei elemente definitorii ale tipului în viziunea lui Coșeriu "1. Este un procedeu tehnic, un principiu de construcție propriu limbilor romanice. 2. Cuprinde mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și diacronic, existentă la nivelul sistemului, este astfel anulată la un nivel superior"129. Transpusa în plan semantic, topica determinat-determinant generează ceea ce s-ar putea numi o viziune substanțializata a limbilor romanice în comparație cu o viziune calitativa asupra lumii, specifică limbilor slave și germanice. Adjectivul romanic are o mobilitate net superioară în raport cu situația din alte ramuri indo-europene, postpunerea să (dominantă), completată de antepunere, implicînd o serie de particularități structurale ale limbilor romanice prin opoziție în special cu limbile slave și germanice: exprimarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lumii, specifică limbilor slave și germanice. Adjectivul romanic are o mobilitate net superioară în raport cu situația din alte ramuri indo-europene, postpunerea să (dominantă), completată de antepunere, implicînd o serie de particularități structurale ale limbilor romanice prin opoziție în special cu limbile slave și germanice: exprimarea formală a categoriei adjectivelor specificative, opoziții gramaticale și semantice exprimate prin topica, raporturi de determinare între context și topica adjectivului, importanța copulei, funcții simptomatice. Dacă nivelul lexical ar fi imaginat sub forma unui joc, în limbile romanice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
germanice, cu piese mici și numeroase. Dumitru Copceag sintetizează astfel trăsăturile caracteristice ale limbilor romanice: 1) Din punct de vedere formal distincția dintre funcțiunile interne și cele externe este marcată mai bine în limbile romanice decît în cele germanice și slave. 2) Topica determinat-determinant poate fi considerată, prin frecvență, un tip lingvistic romanic. 3) Atît structura cuvîntului, cît și raporturile dintre lexic și gramatică diferă în limbile romanice față de celelalte ramuri majore ale limbilor indo-europene. În consecință, chiar dacă tipul lingvistic romanic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor indo-europene. În consecință, chiar dacă tipul lingvistic romanic numit de Coșeriu "determinări sintagmatice pentru funcțiuni externe și determinări paradigmatice pentru funcțiuni interne" a fost stabilit ca fiind specific limbilor romanice în comparație cu latină, el este valabil și în comparație cu limbile germanice și slave. În cîteva studii de factură integralista, remarcabile prin forță lor de sinteză, Emma Tămâianu-Morita130 face un istoric și o clasificare 131 a tipologiilor de procedee lingvistice, pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și contemporane cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
liberă (sau mai exact limbile în care locul elementelor este în primul rînd determinat de segmentarea frazei în temă - remă) și restul limbilor. În prima categorie ar intra vedica, hitita, greacă, latină și alte limbi indo-europene vechi sau majoritatea limbilor slave. În aceste limbi ordinea cuvintelor este determinată în primul rînd de gradarea dinamică a expresiei. În schimb, în limbile izolante (analitice) ale Europei occidentale de astăzi, segmentarea tema - remă este exprimată prin diverse mijloace (ordinea cuvintelor, intonație, construcții gramaticale). Al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în engleză etc. În general se considera că slăbirea dusă pînă la dispariție a flexiunii (evidență, în cazul limbilor romanice, la franceză) marchează o trecere de la tipul flexionar către tipul izolant. Limbile flexionare sintetice (limbile indo-europene vechi: sanscrita, greacă, latină, slavă comună etc.) exprimă raporturile gramaticale în interiorul cuvîntului, cu ajutorul unor morfeme care fuzionează (adică nu se adaugă în succesiune, ca în cazul limbilor aglutinante). Limbile flexionare analitice (majoritatea limbilor indo-europene actuale) folosesc mijloace sintactice de exprimare a raporturilor gramaticale (așa-numitele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ar fi engleză și majoritatea limbilor scandinave și, într-o mai mică măsură, franceza. Ea este mai supla în limbile în care flexiunea verbală rămîne bine diferențiată, ca spaniolă și italiană și în limbile cu declinare, ca germană, majoritatea limbilor slave, maghiară, finlandeză și basca."174 Topica SVO este foarte răspîndită, dar majoritară e ordinea SOV, întîlnită de pildă în limbile indo-iraniene, limbile altaice etc. Ordinea VSO este și ea bine reprezentată: o regăsim în multe limbi semito-hamitice, în cele polineziene
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului, adică celui de-al doilea din cei doi actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci în marcajul celui de-al doilea actant al construcțiilor tranzitive. Această situație se observă în latină, în limbile slave, în berbera, în ebraică etc."182. Acuzativul este cazul complementului obiect direct (COD), adică actantul care suferă acțiunea făcută de subiectul unui verb tranzitiv activ, numit și obiect pacient (fr. objet patient). Această funcție poate fi preluată, în limbile ergative
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
semitice (ebraică, arabă) limbi austrice (malayo-polineziene) limbi negro-africane tasmaniană centrifuge limbi moarte din Orientul Apropiat antic (elamita, sumeriana) limbi din America basca atenuate limbi celtice limbi neolatine (italiană, spaniolă, franceza) limbi indo-europene Limbi greacă latină limbi germanice (engleză, germană) limbi slave (rusă) atenuate limbi australiene limbi papua limbi din Insulele Andaman centripete limbi chino-tibetane (chineză) limbi caucaziene limbi sud-africane (hotentota, boșimana) accentuate limbi dravidiene burușaski limbi hiperboreene (groenlandeza, aleută etc. n.n.) limbi uralo-altaice (inclusiv japoneză și coreana) Clasificarea lui Tesnière duce
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că sînt trei dialecte ale limbii italiene; dimpotrivă, un danez care vorbește doar daneză și un suedez care vorbește doar suedeză se înțeleg între ei destul de bine; la fel, asemănarea e foarte mare între limbile semitice sau între anumite limbi slave; 2. nici al doilea criteriu nu se poate aplica pentru că părerea și convingerea vorbitorului poate fi greșită, fiind determinată nu de criterii lingvistice, ci de convingeri politice, religioase sau de alte convingeri socio-culturale. De pildă, lingviștii afirmă că putem vorbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
li se adaugă numeroase similitudini lexicale și frazeologice. După cum spunea Joseph Vendryes, "Peninsula Balcanică a fost dintotdeauna și rămîne un puzzle de limbi, ca și de rase, de naționalități și de religii"3. Acest conglomerat are în vedere limbi indo-europene slave (bulgară, macedoneană, sîrbo-croată), romanice (dialectele dacoromân, aroman, meglenoroman și istroroman ale limbii române, dar și iudeospaniola - ladino), albaneză, greacă și țigăneasca (rromani). Se aduce în discuție și turcă, limba uralo-altaică222. Unii romaniști ajung chiar să individualizeze limba română în context
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Aspects of Split Ergativity, Oxford University Press, Oxford, 2013. Copceag, Dumitru, "Rasgos estructurales románicos de los diftongos rumanos ea, oa", în Revue roumaine de linguistique, IX, nr. 3, 1964, pp. 253-260. Copceag, Dumitru, Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice și slave) - și alte studii lingvistice -, ediție de Ion Mării și Nicolae Mocanu, Editura Clusium, Cluj, 1998. Coseriu, Eugenio, Adam Smith und die Anfänge der Sprachtypologie, în vol. Herbert E. Brekle, Leonhard Lipka (editori), Wortbildung, Syntax und Morphologie. Festschrift zum 60. Geburtstag
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]