11,672 matches
-
va repeta alt fost pușcăriaș politic: Noica. Și el va elogia închisoarea pentru că - spune filosoful - aici a avut timp să își pună ordine în concepte. Trebuie luată din aceste propoziții lauda spiritului care în detenție găsește o justificare pentru a supraviețui și pentru a nu se umili. Spiritul care ajunge fie la conceptele filosofiei, fie la „credințoșenie”, după o formulă a lui S. Grațiat, se grăbește să desăvârșească Botezul (diaristul îl scrie totdeauna cu majusculă) prin „mirungere” la schitul Darvari, unde
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
și cronici literare, iar prima carte, Croitor pentru săraci , îi apare în 1962. Volumul de debut și Microbuzul de seară (1964) adună proze scurte despre drame provinciale și întâmplări din al doilea război mondial, analizînd traumele celor care i-au supraviețuit. Sub aparența unui pașnic croitor al periferiei, Bălan acționează ca agitator comunist, până la urmă arestat. Și schița Microbuzul de seară prezintă idila dintre șoferul Rică și văduva Sofia, în sufletul cărora urmele războiului sunt încă adânci. Dar majoritatea povestirilor și
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
cei doi maeștri spirituali nu s-au întâlnit niciodată. Nu cunoaștem motivele pentru care Buddha a hotărât să-l evite pe cel mai puternic și mai original rival al său, singurul care a reușit să creeze o comunitate religioasă ce supraviețuiește și astăzi. Putem remarca anumite similitudini între viețile și învățăturile celor doi maeștri. Amândoi aparțin castei kșatriya, amândoi s-au căsătorit și apoi și-au abandonat familiile și au îmbrățișat viața ascetică. Ambii au părăsit autoritatea Vedelor, și-au propovăduit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
întreceri magice cu Mahăvīra și a blestemului acestuia, Gosăla și-a pierdut viața, probabil între 485-484 î. Hr. Doctrinele și practicile credincioșilor Ăjīvika sunt foarte greu de reconstituit. În afara unor citate păstrate în cărțile adversarilor, nimic din canonul lor n-a supraviețuit. Se știe totuși că este vorba de o mișcare religioasă destul de veche, precedând cu mai multe generații buddhismul și jainismul. Potrivit lui Gosăla, toate lucrurile care există în lume apar și dispar conform legii ineluctabile a karmei. Nici o devoțiune, nici o austeritate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Vaiśălī. În anotimpul ploilor s-a hotărât să se stabilească în „Satul de bambuși” (Veṇugrăma). Aici s-a îmbolnăvit de dizenterie și a fost la un pas de moarte, dar prin forța voinței a reușit să depășească criza și să supraviețuiască. Buddha intra în cel de al optzecelea an al vieții sale. Ănanda se bucură de faptul că Cel Preafericit nu se va stinge înainte de a fi lăsat instrucțiuni privind Comunitatea. Buddha însă îi răspunde că el a propovăduit toată Legea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
va prepara pentru cină o mâncare numită sukara maddava, constând, se pare, din carne de porc sau din niște ciuperci cu care se hrănesc porcii. Consecințele apar repede: o diaree cu sânge, probabil o reîntoarcere a bolii căreia tocmai îi supraviețuise. În pofida bolii, Buddha și discipolii săi trec râul Kakuttha și se îndreaptă spre Kuśīnagara, capitala tribului Malla, situată la sud-est de Kapilavastu. După o călătorie istovitoare, Buddha se simte epuizat fizic și Ănanda îi pregătește un culcuș sub un tufiș
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
numeroase idei și practici buddhiste. Prin fuziunea celor două mari religii, buddhismul a încetat practic să existe ca doctrină distinctă în India. La dispariția sa a contribuit și faptul că fiind o religie bazată pe instituții monastice nu a putut supraviețui distrugerii centrelor sale asupra cărora s-a exercitat fanatismul iconoclast al invadatorilor musulmani. În timp ce hinduismul se realizează în același timp în viața activă și în cea contemplativă, în buddhism viața contemplativă are importanță în primul rând și, din acest motiv
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mai avea mult de așteptat”. Buddha renunță la voința de a trăi. În acel moment, are loc un teribil cutremur, însoțit de tunete asurzitoare. Ănanda îl întreabă pe Magistru care e cauza acestui neobișnuit fenomen și, aflând, îl roagă să supraviețuiască până la sfârșitul perioadei cosmice. Dar Buddha nu-și poate călca promisiunea pe care tocmai i-o făcuse lui Măra. „Este greșeala ta, Ănanda...Dacă tu l-ai fi rugat pe Cel Predestinat, o, Ănanda, el ar fi respins prima și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sensul că în ambele funcționează principiul autoajutorării. Piața condiționează comportamentul actorilor economici, recompensând și sancționând, la rândul ei, anumite tipuri de comportamente. Într-un astfel de mediu, asumpția lui Waltz despre unități (state) este aceea că ele vor căuta să supraviețuiască, modelându-și comportamentele în acest sens. Al doilea eșalon al structurii se referă la specificația funcțiilor unităților. În domeniul intern, relațiile de supraordonare-subordonare încurajează diferențierea între unități, fiecare specializându-se în îndeplinirea anumitor funcții. În domeniul internațional, unitățile (statele) se
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
ofensiv Teoria structurală avansată de John Mearsheimer (2003) nu se limitează la nivelul sistemului, ci își propune să fie și o teorie a politicii externe. Și în acest caz, viziunea fundamentală asupra domeniului redă o lume de state căutând să supraviețuiască într-un mediu anarhic, caracterizat de autoajutorare. Cea de-a doua ipoteză este aceea că statele posedă o anumită capacitate militară ofensivă, care le face să fie periculoase unele pentru celelalte. În această lume, statele nu pot fi niciodată sigure
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
propriu-zisă a statului respectiv; de exemplu, cele mai multe state din Europa Centrală și de Sud Est în timpul celui de-al doilea război mondial au dus o politică de aliniere (combinată pe alocuri cu cea de balansare), cu scopul evident de a supraviețui în calea cuceririlor militare germane sau rusești. Obținerea de beneficii rezultate de pe urma conflictului în acest caz, poate fi vorba despre așa-numitele state-șacal, care urmăresc o politică de aliniere la un pol puternic al sistemului, pe care îl percep ca
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
este acela din secolul al XIX-lea, și anume păstrarea unui echilibru între capacitățile relative ale marilor poli ai sistemului; el constă mai degrabă în câștigarea unui avantaj asupra oponentului, prin care să-ți sporești securitatea sau șansele de a supraviețui unui conflict cu el. Desigur, în această perspectivă trebuie să ținem cont și de transformarea masivă a modului în care războaiele sunt înțelese și se poartă, schimbare produsă de armele nucleare. Cu toate acestea, confruntările dintre cei doi poli au
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
de toponime 387 Confesiuni din noaptea detențieitc "Confesiuni din noaptea detenției" Colegii mei mai tineri, de profesie istorici, Încearcă o trăire unică În felul ei, aceea de a Înregistra mărturii din fostul spațiu concentraționar, experiențe carcerale ale celor care au supraviețuit lungii nopți de detenție. De ce să deschidem inimile atâtor oameni traumatizați? Pentru a Înțelege evenimentele mai bine decât leau Înțeles la timpul acela prizonierii din gulagul românesc și, mai ales, pentru a le Înțelege cei de azi. Pentru limpezire și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
experiment diabolic, iar conștiința nu le-a permis să țină ascunse unele amintiri personale, ce sunt de fapt fărâme de istorie, părți minuscule ale unei istorii naționale abrutizate. În ultimă instanță, este și o datorie morală a celor care au supraviețuit de a povesti ce s-a Întâmplat, o datorie față de aceia dintre ei care nu au mai scăpat din iadul Închisorilor comuniste sau care nu mai sunt În viață astăzi. Cosmin Budeancă Aradtc "Arad" Vasile Ciobancantc "Vasile Ciobancan" S-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Drept, da’ nici n-am Început bine că m-a depistat și m-a dat afară imediat. După aia zic: „ia să schimb eu domeniul”. Și anul următor m-am pregătit să dau la medicină veterinară la Iași. Acolo „am supraviețuit” până la terminarea examenelor și, când am zis că am reușit..., m-a dat afară și mi-a făcut și morală. Pe urmă n-am mai Încercat, m-am lecuit... Acum aveți resentimente față de anumite persoane? Nu față de anumite persoane... față de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noi, mai trăiesc așa: Vasile Chindriș și Ion Hotico aici În Sighet, la Cluj - Mircea Dobre, Aristina șPopț În București, șIonț Mâț În Lăpușul Românesc și eu. Restu’ o murit... În ce consta activitatea grupului? Ce făceați? Păi, ne deplasam, supraviețuiam, pregăteam mâncare, asta ne era ocupația. Umblam după alimente... Deci greutatea asta era mai mare, că oamenii aduceau alimentele și noi trebuia să ne deplasăm din care parte veneau. Apăi ne lăsau lapte sau brânză, unde se mutau stânile, cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Apăi ne lăsau lapte sau brânză, unde se mutau stânile, cu oile... că ei se mutau În alt loc și ne lăsau mâncarea, și noi mergeam și știam că-s pentru noi lăsate. Eram ajutați, altfel n-aveam cum să supraviețuim... Eram din diferite comune și fiecare pleca În zona unde cunoștea, și, bineînțeles, Împreună cu ceilalți, ca să poată transporta, și aducea mâncare... Arme avea cineva? Păi, aproape toți eram Înarmați, dar n-am avut de gând să tragem În nimeni. Era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În tot acest timp a fost faptul că, deși nu eram prea voinic, eram un om perfect sănătos, fiindcă făcusem mult sport, și astfel am putut rezista... Iarna o duceam cel mai greu, fiindcă nu ne dădea mâncare decât ca să supraviețuim... Atât. În ce consta mâncarea? Dimineața ne dădea un sfert de pâine la zece persoane. Aveam niște linguri ascuțite cu care tăiam pâinea În zece bucățele, le puneam pe un prosop și astăzi luam eu primu’ bucata de pâine, care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
anului 1871, a durat până la jumătatea lui 1874. Ieșea o dată pe săptămână și avea ca director pe Nicolae Fabiu Bădescu. A fost întâiul ziar cu idei democratice înaintate pentru vremea aceea. Bădescu a murit tânăr, iar ziarul nu i-a supraviețuit mult.326 bucureștiul în 1871 167 322. Gazeta lui Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților (continuând Buciumul acestuia, suprimat de autorități la sfârșitul anului 1864) a apărut de la 1/13 martie 1865 la 18/30 ianuarie 1877 (redacția se afla în Pasagiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Hasdeu. Laerțiu, pseudonimul lui Lăzărescu, era un critic teatral foarte apreciat. Criticile lui teatrale erau urmărite și citate cu multă deferență. Criticile lui Laerțiu făceau autoritate. Totuși reputația lui Laerțiu a trăit într-un cerc restrâns și nu i-a supraviețuit 337. Nicolae Scurtescu era cunoscut iarăși într-un cerc mărginit. Îl cunoșteau intelectualii, profesorii, ziariștii, studenții. Institutor în București, scria în Telegraful și în alte publicații, avusese câteva polemici și întrebuința stilul declamator, atât de mult la favoare pe vremea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
undeva în lume. Printre scriitori, entuziasmul față de anumite „tranformări revoluționare” a produs „decese” pretimpurii. Mulți dintre cei ce s au angajat cu bună-credință, fără rezerve, de partea „noului”, a „progresului” au eșuat în propagandiști. Azi, cînd eroarea a devenit evidentă, supraviețuiesc penibil. Nu există nici o receptivitate față de justificările lor. Experiența postbelică de la noi confirmă faptul că, în artă și literatură, timpul lucrează favorabil pentru cei ce, mai înțelepți sau mai abili, invocînd diverse motive, se sustrag actualității. Deși știu că istoria
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui de intuiție cînd e vorba de oameni, n-a observat că de cîtva timp e fantomatic în postul de la teatru. Cu toate acestea, „cazul”, de fapt eșecul său, mă tulbură. Ins inadecvat posturilor de conducere (în care - surprinzător! - a supraviețuit), incapabil de fermitate, „slab” în relațiile cu actorii și actrițele, e totuși, în ciuda acestor lucruri, un intelectual, unul dintre puținii pe care îi are acest oraș cu peste o sută de mii de locuitori. A-l „livra” tovarășului Stan de la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și contagioasă. Am ajuns să cred că aceste conversații constituie gimnastica sa zilnică și că ele îi întrețin și-i înviorează spiritul, a cărui vivacitate nu încetează să mă uimească. Aparent mai puțin dotat fizic decît ceilalți „mari interbelici”, le supraviețuiește. Secretul vieții sale lungi să fie acela că, după cum spunea un poet, „timpul pierdut e cel mai cîștigat”? Dacă aș ști că acest lucru e valabil pentru toți, aș renunța la conspectele pentru care vin aci și m-aș apropia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că „emigrase la America”, împreună cu alți bucovineni, în 1912, lăsînd de izbeliște soția și patru copii între 10 și 2 ani, fără ca ulterior să mai încerce să ia legătura cu ei. Eșuase, îngroșînd rîndurile nenorociților veniți acolo din toată lumea, dar supraviețuise pînă la începutul anilor ’50. După unii ar fi devenit un fel de vagabond, după alții s-ar fi căsătorit și ar fi avut copii.) Comandantul a închis dosarul și mi-a spus că pot să plec. M-o fi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cînd nu găsește motive plauzibile să plece în oraș, iese pe balcon pentru o treabă oarecare, inventată ad-hoc, suge din rezervă, și se întoarce criță!” „Oricît ar părea de paradoxal - îi răspund - micile lui viclenii și minciuni îl ajută să supraviețuiască!” Cearta dintre Sergiu și Ovidiu s-ar fi desfășurat cam în felul următor. „Bat”, „turtit”, primul l-a oprit pe acesta din urmă să mai facă vreo observație cu privire la moralitatea literară a tinerilor scriitori locali, de care zicea că e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]