10,163 matches
-
Nu știu, aștept sugestii de la vecinii de cartier. Eu sunt gata să pun mâna pe par. 4 februarie 2010 Săptămâna trecută ne-am luat rămas-bun, sfâșietor de prematur, de la un prieten și, paradoxal poate, de la o epocă. Trecut la cele veșnice, după o lungă suferință, cel pe care aș vrea să-l evoc aici a lăsat în urma sa, dincolo de o familie îndurerată și de prieteni triști, și amintirea unui timp auroral al presei ieșene pe care îl reprezenta vasta sa experiență
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din nuiele lipite cu lut, caracteristica principală a societății românești din secolele IX-XI și următoarele, până la întocmirea statelor românești, este viața așezată în locuințe care puteau fi mutate în cadrul unor hotare stabilite, având, desigur, ca repere elementele naturale, veșnice în timp și denumiri stabilite pentru principalele elemente de relief. Un sat de acum 800-1.000 de ani nu trecea de 10-15 gospodării 158 cu 50-70 de oameni, sporul demografic înregistrându-se după anul 1000 ca în întreaga Europă. În interiorul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ch. Baudelaire, P. Verlaine, A. Rimmbaud, Al. Macedonski, G. Bacovia, L. Blaga. Alte teme și motive romantice eminesciene: facerea și desfacerea; luna; lumile siderale; muzica sferelor; cristalul; regnul vegetal; statuile; mortul frumos, visul cadaveric; dublul; magnetismul; geniul; femeia titanică; omul veșnic; speranța; iubirea liberă etc, etc, etc Elemente ale cadrului psihic: somnul; visul; Doma și apa; zborul uranic; halucinații de timp și spațiu; Venera serafică; anatomia femeii ideale; Categoriile estetice care impun un asemenea univers sunt pe de o parte: frumosul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
când scria poezia etc. „Aripi de plumb” amintesc de albatrosul rănit al lui Ch. Baudelaire, sugerează neputița de a evada din această atmosferă. Imaginea Întunecării morale, dezolarea sunt Încorporate În cuvântul „cavou”. „Aceste „aripi de plumb” Îl trăgeau spre adâncul veșnicului Întuneric. Principala preocupare a fost ideea acestei aneantizări, să o realizeze prin sunetul căderii definitive, percepută fonetic. Repetarea cuvântului „plumb” redă onomatopeic acest sunet.” Toate elementele colaterale din poezie converg spre ideea fundmanetală: viața poetului este un cavou, o prăbușire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Într-o scenă cunoscută. Având În vedere un scenariu cunoscut, doar individul este cel menit să individualizeze prin perceperea sa, mai puțin realul și mai mult esențialul stării propriu zise. Cuplul se integrează lucid, fără speranța vieții și a iubirii veșnice, Înt-o mitologie a iubirii. O mitologie livrescă poate, dar aceasta nu excluse bucuria de a trăi momentul. Entuziasmul pare generat de contemplarea intelectuală a Înscrierii Într-o formulă eternă. 3. „Poveste” de Marin Sorescu este un monolog al Îndrăgostitului, discurs
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aspirației omului spre cunoașetrea absolută, dar poate reprezenta o proiecție a „eului” liric, un „alter ego”. La Început, Luceafărul este un obiect al visului romantic, menit să evolueze În subiect. De ce Luceafărul n-ar fi o metaforă a aspirației lumii veșnice către lumea pământeană? 3. Chiar somnul fetei este o metaforă, dacă se admite că somnul e o presimțire a morții: „Iar ea vorbind cu el În somn, Oftând din greu suspină...” Prin somn, Cătălina intră În relație cu lumea nemuritoare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Conflictul pornește de la nerespectarea sfatului părintesc, rostit de Crai la plecare În călătorie a lui Prâslea. Eroul a fost nevoit sa refaca experienta tatalui, să ia calul care l-a purtat În tinerețe, prin aceleași locuri. Intâlnirea cu Spânul reia veșnicul conflict dintre cele două făpturi, purtătoare ale binelui și răului. Spânul, omul dracului, ajuns nepotul Împăratului Verde, vrea să-l piardă pe Harap Alb și pentru aceasta Îl supune la grele Încercări. Episoadele În care eroul este trimis să aducă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ancestral. Din pricina neputinței, se simte un ratat, un damnat, de aceea Încearcă, strigându-se pe sine, să se găsească, să se reidentifice pe sine insusi, cugetand, prin monologul interior, pe seama relației dintre viața ce se scurge foarte repede și moartea veșnică: „- Ce mare bogată avem! - Habar n-aveți câți pești mișună pe aici. - Cam câți? - Dumnezeu știe: mulți. - (Cu uimire) O sută? -Mai mulți. - Cam cât a-i număra toată viața? - Mai mulți. - Atunci, cât a număra toată moartea? - Poate, ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-mi țin gura. Nu mi-e frică". Eroul Își amintește povestea biblică a chitului, dar aceasta nu-l interesează decât În măsura În care ar fi ancorată În real, pentru că nu cunoaște soluția ieșirii din situația limită În care se află, reprezentată de „veșnica mistuire" a pântecelui de pește. Găsește un cutit, semn al libertății de acțiune și comentează lipsa de vigilența a chitului, fiindcă „ar trebui sa se pună un grătar la intrarea În orice suflet". De aici, ideea ca Iona este conștient
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
model redus al universului pervertit. Neputând pescui peștele mitic, Iona ia În derâdere propiul destin. Un pește uriaș, ieșit din hăul apelor, Îl Înghite, arătându-i fața nevăzută a lumii, un spațiu visceral, unde totul nu este altceva, decât o „veșnică mistuire”, o luptă necontenită unde „peștele mare Înghite peștele mic”. Iona, aflat În interiorul peștelui uriaș, comentează În spiritul poeziei lui Marin Sorescu. Apa devine un simbol al existenței, pândită de un șir nesfâșit de capcane: „Apa asta e plină de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
românești, surprinsă În câteva din zonele unde acesta se lasă mai ușor definită: familia, școala, birocrația, justiția, cafeneaua, berăria, trenul etc. Tipologia dramaturgului se lărgește cu chipul bucureșteanului, cu cel al amicului, copilului rău crescut, cronicarul monden, teoreticianul aflat În veșnică disponibilitate. Se poate vorbi de o pitorească formă socio-morală, miticismul. Câteva dintre ele sunt: „D-l Goe”, „Vizită”, „Bubico”, „Mici economii”, „Tren de plăcere”, „Reportaj”, „Ultima oră”, „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”, „Un pedagog de școală nouă” etc. În unele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
integral în România. Tot în același număr, la rubrica Cărți noi, se face precizarea că la Editura Fundației Culturale Române, în anul 2000, a apărut romanul Ziua ușilor deschise, semnat de Anna-Leena Härkönen, roman de succes, întrucât aduce în discuție veșnica problemă a diferențelor dintre generații. Despre scriitoare, care este deopotrivă actriță de teatru și televiziune, se mai spune că s-a impus în lumea literară prin abordarea curajoasă a unor teme care vizau societatea finlandeză 720. Am amintit deja această
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de etaje și, când ajungem la al cincizecilea, ne spunem: „Deocamdată e bine!". Ne imaginăm că, dacă am scăpat până acum, o țigară în plus n-are cum să schimbe ceva. încearcă să vezi lucrurile altfel: „obiceiul" e un lanț veșnic, fiecare țigară te face să ai nevoie de următoarea. Când „te obișnuiești", aprinzi un fitil. Din păcate, nu știi cât de lung e fitilul. Ori de câte ori iei o țigară, faci un pas către bombă. De unde știi că la următorul pas nu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
și pieire, îl înăbușim ca pe o hoardă de țânci ai pământului, departe de viața bogată și complexă a vremii, de toată experiența uriașă prin care trece azi lumea... În numele unei stupide doctrine de ocrotire, țărănimea e condamnată la o veșnică existență mecanică, de plug rural. Țăranii să nu mai părăsească satele pentru munci care să le îngăduie o viață mai omenească. Puii de țărani să nu mai năzuiască spre lumina mare, cu superba năvală către școlile înalte. Ci să se
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
familie și mai târziu. Prin 1970, spunea Gabriela, fata scriitorului, le-a bătut la ușă, un preot, Iorgu Ionescu, parohul Bisericii din Cremenicul Mare, județul Teleorman, colocatar cu Voiculescu la Aiud. Se împliniseră șapte ani de când plecase doctorul la cele veșnice. — Promisesem lui Voiculescu când eram închiși împreună că la eliberarea din detenție voi merge la familia lui să duc vești despre scriitor, și-a motivat el demersul. Și le-a povestit cum l-a scos el la aer, la soare
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
tablete din volumul de proză intitulat „Poarta neagră”, INO prezintă suferințele îndurate de Vasile Voiculescu în anii de temniță la care a fost condamnat pe nedrept de dictatura comunistă. Ultimele secvențe biografice urmăresc eliberarea scriitorului și plecarea lui la cele veșnice, în anul 1963. În ceea ce privește analiza operei voiculescuiene (secvența a patra), evidențiem meritul prezentatorului de a-i fi urmărit cronologic evoluția, de a fi formulat judecăți de valoare, relativă și absolută, situând-o în context național și universal, de a fi
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
a percepe evenimente ulterioare"169, o dată ce și-au însușit, ca atare, principiul moral cu care discursul îi interpelează. Să spunem lucrurilor pe nume: adresa de la Coatesville creează posibilitatea înnoirii și reînnoirii! morale permanente a publicului său. Adresa de la Coatesville este veșnică. Comparând-o cu marile opere ale literaturii (americane), Black evaluează adresa lui Jay Chapman drept extrem de valoroasă, iar dovada constă în discursul însuși. Dincolo de discurs, însă, rămâne permanența viabilității sale și a capacității sale de a "ilumina multe dintre aspectele
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o cunoaștere personală a împrejurărilor... Dealtminteri, înainte de apariția piesei oficiale, nimeni dintre admiratorii lui ieșeni nu se îndoia că ultimele clipe și le-a petrecut acolo și că Tinca Vartic, tovarășa ultimilor lui ani, i-a închis pleoapele pentru călătoria veșnică.” Pe de altă parte, asociatul său de la tipografie, Ioan S. Ionescu, ne spune: „... fostul meu tovarăș și vechi prieten, Ion Creangă, au murit în noaptea de 31 decembrie 1889... în casa lui numită bojdeucă, din Țicău, iar nu cum o
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
este acela care poate afla cauza lucrurilor (Lucretius). Intelectualul Eminescu depune eforturi uriașe pentru a-și descoperi (și depăși) „menirea” sa de ființă imperfectă într-o lume imperfectă. Creația este mod de asumare a destinului, având ca finalitate „eterna pace”, „veșnicul repaos”, topirea conștiinței individuale în Unitatea originară a lumii. Aici interlocutoarea mea ar putea să-mi atragă atenția că întrebarea ei cerea un răspuns mai simplu. Iar eu aș răspunde că orice întrebare vizează o filosofie, ca etapă obligatorie spre
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cură/ Încet repovestită de o străină gură/ Ca și cum n-ar fi viața-mi, ca și cum n ar fi fost./ Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost?” Să răspundem noi: este Arheul, un principiu intim al existenței, un El veșnic prezent în șirul indivizilor. De aceea, în cunoscuta (ca romanță !) Pe lângă plopii fără soț nu trebuie să vedem un amorez 45 zgribulit plimbându-se pe la poarta Cleopatrei Poenaru, cum fabulau biografii, ci doar o verigă dintr-un lanț infinit, prin
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
reluat după Marea Unire (1918) și revenit în actualitate după sfârșitul dictaturii lui Ceaușescu. Dacă patriarhul Miron Cristea vedea Catedrala drept „un simbol al unității de neam și credință”, regele Ferdinand I adăuga și valoarea de monument al recunoștinței: „...și veșnica pomenire a celor răposați pentru înfăptuirea României întregite” (după Centrul de presă Basilica - www.basilica.ro). Astăzi se marșează în continuare pe ideea unității național spiritual și se pune un accent special pe marca de biserică „apostolică”: patronul ortodocșilor români
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
este acela care poate afla cauza lucrurilor (Lucretius). Intelectualul Eminescu depune eforturi uriașe pentru a-și descoperi (și depăși) „menirea” sa de ființă imperfectă într-o lume imperfectă. Creația este mod de asumare a destinului, având ca finalitate „eterna pace”, „veșnicul repaos”, topirea conștiinței individuale în Unitatea originară a lumii. Aici interlocutoarea mea ar putea să-mi atragă atenția că întrebarea ei cerea un răspuns mai simplu. Iar eu aș răspunde că orice întrebare vizează o filosofie, ca etapă obligatorie spre
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cură/ Încet repovestită de o străină gură/ Ca și cum n-ar fi viața-mi, ca și cum n ar fi fost./ Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost?” Să răspundem noi: este Arheul, un principiu intim al existenței, un El veșnic prezent în șirul indivizilor. De aceea, în cunoscuta (ca romanță !) Pe lângă plopii fără soț nu trebuie să vedem un amorez 45 zgribulit plimbându-se pe la poarta Cleopatrei Poenaru, cum fabulau biografii, ci doar o verigă dintr-un lanț infinit, prin
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
reluat după Marea Unire (1918) și revenit în actualitate după sfârșitul dictaturii lui Ceaușescu. Dacă patriarhul Miron Cristea vedea Catedrala drept „un simbol al unității de neam și credință”, regele Ferdinand I adăuga și valoarea de monument al recunoștinței: „...și veșnica pomenire a celor răposați pentru înfăptuirea României întregite” (după Centrul de presă Basilica - www.basilica.ro). Astăzi se marșează în continuare pe ideea unității național spiritual și se pune un accent special pe marca de biserică „apostolică”: patronul ortodocșilor români
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
scriitor Mihail Sadoveanu în romanul său istoric Nicoară Potcoavă. Nu greșim când oamenii gospodari ai obștii satului se mândreau că au trăit și trăiesc pe meleaguri de legendă și glorie - Țara de Sus, Țara fagilor (arboroasa) prin care a călcat veșnicul apărător al Moldovei și al creștinătății, Ștefan cel Mare și Sfânt. Marele Domn, odată cu înființarea noii mănăstiri Voroneț, dăruiește mănăstirii, ca braniște, satul Bucșoaia, hotărât prin documentul din 17 august 1488, odată cu locurile cetățuii, document atestat la 14.IV.1411
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]