86,695 matches
-
26,15%), ortodocși sârbi (2,83%) și penticostali (2,16%). Pentru 5,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Industria este cea mai importantă ramură economică. Tradițional, aici s-au dezvoltat fabrici de prelucrare a lemnului (placaje, furnire) precum și industria exploatării de argilă. După revoluția din 1989, dezvoltării i se pune o puternică frână, pentru ca după anul 2000 Deta să pornească din nou într-un proces de dezvoltare. O serie de investitori străini, unele companii multinaționale, au deschis aici numeroase
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
de componente interioare pentru automobile (volane, tapițerii pentru BMW, Mercedes, Volkswagen, Jaguar, Renault). Aceasta are peste 1.900 de angajați, din care 1.100 din Deta, restul fiind captați din localitățile înconjurătoare. Alte companii sunt prezente în domeniile prelucrării lemnului, industria alimentară, textile. Consiliul Local al orașului Deta este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel: Orașul Deta este înfrățit cu următoarele localități:
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
comercial de la Bruges la Köln. În secolul al XII-lea, contele de Bruxelles devine duce al Brabantului. În 1229, Bruxelles a primit drepturi orășenești de la Henric I de Brabant. Orașul a dobândit și dreptul de a avea conducere proprie, iar industria țesutului a devenit importantă. Către sfârșitul dominației austriece, s-au stabilit la Bruxelles mai multe familii din nobilime. Sub regimul francez rolul de centru al orașului Bruxelles s-a mărit. La nașterea Belgiei, în 1830, orașul era populat de flamanzii
Bruxelles () [Corola-website/Science/297192_a_298521]
-
o democrație și o economie de piață. Populația de 7,36 de milioane este predominant urbană, fiind concentrată în reședințele celor 28 de regiuni. Majoritatea activităților comerciale se concentrează în capitala Sofia. Cele mai bine dezvoltate sectoare ale economiei sunt industria grea, ingineria energetică, agricultura și turismul, toate bazându-se pe resurse disponibile local. Structura politică actuală datează de la adoptarea unei constituții democratice în 1991. Devenită țară liberă, Bulgaria este o republică parlamentară unitară, cu un grad înalt de centralizare politică
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
să producă mari probleme sănătății populației. Zonele urbane sunt în mod deosebit afectate de producția de energie în termocentrale pe bază de cărbuni și de traficul de automobile, în vreme ce utilizarea de pesticide în agricultură, precum și sistemele de epurare învechite din industrie produc poluare extensivă a solului și a apelor cu substanțe chimice și detergenți. Bulgaria este singurul stat membru al UE care nu reciclează deșeurile din orașe, deși o uzină de reciclare a deșeurilor electronice a fost deschisă în iunie 2010
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
face abia după 2015. Rata șomajului a crescut la 12,6% în aprilie 2012 și creșterea PIB a trecut de la 6,2% (2008) la −5,5% (2009) în contextul crizei financiare. Criza a avut un impact negativ în principal asupra industriei, producând o scădere cu 10% a producției industriale naționale, o scădere de 31% în minerit și de 60% în producția de metale neferoase. Creșterea pozitivă a revenit în 2010, ajungând la 0,2%. La sfârșitul lui 2011, investițiile erau însă
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
pe cap de locuitor. Sofia și regiunea de dezvoltare Iugozapaden constituie cea mai bine dezvoltată parte a țării, cu un PIB (PPC) pe cap de locuitor de 24.647 în 2009. Sectorul serviciilor constituie 64,6% din PIB, urmat de industrie cu 30,1% și agricultură cu 5,3%. Forța de muncă se ridica la 2,5 milioane de persoane. Bulgaria este beneficiar net de fonduri europene, în 2009 primind 589 million euro. Zăcămintele locale de fier, cupru, cărbune și plumb
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Forța de muncă se ridica la 2,5 milioane de persoane. Bulgaria este beneficiar net de fonduri europene, în 2009 primind 589 million euro. Zăcămintele locale de fier, cupru, cărbune și plumb sunt vitale pentru sectorul producător intern. Între principalele industrii se numără extracția metalelor și mineralelor, industria chimică, de mașini industriale și componente de vehicule, rafinarea petrolului și producția de oțel. Mineritul și industriile asociate dețin 120.000 de angajați și produc circa 5% din PIB. Țara este al patrulea
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
5 milioane de persoane. Bulgaria este beneficiar net de fonduri europene, în 2009 primind 589 million euro. Zăcămintele locale de fier, cupru, cărbune și plumb sunt vitale pentru sectorul producător intern. Între principalele industrii se numără extracția metalelor și mineralelor, industria chimică, de mașini industriale și componente de vehicule, rafinarea petrolului și producția de oțel. Mineritul și industriile asociate dețin 120.000 de angajați și produc circa 5% din PIB. Țara este al patrulea producător de aur din Europa și al
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Zăcămintele locale de fier, cupru, cărbune și plumb sunt vitale pentru sectorul producător intern. Între principalele industrii se numără extracția metalelor și mineralelor, industria chimică, de mașini industriale și componente de vehicule, rafinarea petrolului și producția de oțel. Mineritul și industriile asociate dețin 120.000 de angajați și produc circa 5% din PIB. Țara este al patrulea producător de aur din Europa și al șaselea producător de cărbune. Aproape toate produsele de export ale Bulgariei sunt produse industriale, cum ar fi
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
de a întări sectorul agricol cu investiții totale de 3,2 miliarde de euro. În ultimii ani, Bulgaria a devenit o destinație turistică atractivă, având unele dintre cele mai ieftine stațiuni din Europa și unele din ultimele plaje neacaparate de industria turistică. Lonely Planet a plasat Bulgaria în primele 10 destinații de călătorie pentru 2011. Peste 40% dintre cei 9.000.000 de turiști care vizitează țara anual sunt greci, români și germani. Între principalele destinații turistice se numără capitala Sofia
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
rock progresiv (FSB), electropop (Mira Aroyo) și jazz (Milcio Leviev). Artele vizuale religioase cuprind fresce, picturi murale și icoane, multe produse de școala artistică de la Tărnovo. Vladimir Dimitrov, Nikolai Diulgheroff și Christo sunt printre cei mai cunoscuți artiști moderni bulgari. Industria cinematografică este însă mai slabă: în 2010, în Bulgaria s-au produs doar trei filme de lung-metraj și două documentare cu finanțare publică. Evenimentele culturale sunt promovate în presa națională, ce cuprinde postul național de radio, și cotidienele "Dneven Trud
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
1907, o școala cu patru săli de clasă. Locuitorii din Vînju Mare au dus lupte aprige de răscumpărare a moșiei căzute în mâinile arendașilor între anii 1864-1921, haiducia fiind folosită de mulți țărani ca formă de nesupunere. Primele începuturi de industrie în Vînju Mare se pierd în trecutul îndepartat, fiind reprezentative îndeletnicirile meșteșugărești. De la ”râjniță”, s-a trecut la moara pe apă instalată pe pârâul Orevița. Pe măsură ce forța mecanicii a crescut, s-a construit o moară cu vapori iar mai târziu
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
comparabile această creștere a fost de 20,1%, inclusiv servicii sociale - 8% din volumul total al serviciilor cu plată. În perioada de criză volumul producției industriale s-a micșorat de 2 - 4 ori. În 1999 suma beneficiului de balanț în industrie s-a redus până la 88 mln. lei. Volumul producției industriale din județ în 1998 constituia 674,6 ml. lei, din care 76,5% revenea municipiului Bălți, 5,3% - raionului Sângerei; 8,8% - raionului Fălești; 6,2% - Glodeni; 1,5% - Râșcani
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
5% - Râșcani. Majoritatea producției de larg consum reprentau mărfurile alimentare - 86,5% sau 572 mln. lei. 23,4% din volumul mărfurilor alimentare erau băuturile alcoolice - vinurile, vodka, berea - în majoritatea produse la Combinatul Alimentar și cel de Vinuri din Bălți. Industria zahărului era concentrată în Bălți, Fălești, Glodeni și Biruința. Zahărul se producea atât la întreprinderile private (40%) cât și la cele publice (60%) - de stat. În total județul cuprindea 380,1 mii ha, din care în 1998 373,3 mii
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
iar creșterea vitelor pentru lapte a trecut de la ferme la gospodărie auxiliară personală a populației. Toate aceste, împreună cu alți factori, au micșorat producția a mai multor tipuri de produse agricole, mai cu seamă a celor ce reprezintă materia primă pentru industria prelucrătoare. Față de anul 1990, producerea zahărului în 1998 a scăzut cu 15%, a tutunului - 77%; a florii soarelui - 50%; legumelor - 20%; a fructelor și poamei - 68%; a vitelor și păsărilor 60%; a laptelui - 49%. În anul 1998 întreprinderilor de achiziționare
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
fost unul dintre cele mai importante și influențe orașe ale Americii de Sud. În mai mult de patru secole de la fondarea să ca oraș spaniol, Lima s-a afirmat ca expresie a moștenirii metise. În Lima s-a dezvoltat de asemenea o industrie importantă: principalele manufacturi sunt de vehicule cu motor, textile, hârtie, vopsea și produse alimentare. Numele Lima provine probabil din limba aymara, lima - limaq, "floare galbenă") sau din quechua rimaq, "vorbitor") după râul Rimac. Orașul Lima a fost fondat de conquistadorul
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
nici o regiune administrativă, conform articolului 65 din Legea Guvernelor Regionale nr. 27867 din noiembrie 2002. Este "capitala" a districtului Cercado de Lima. Capitala peruana concentrează peste 75% din producția industrială și este centrul financiar al țării. Principalele ramuri economice sunt industria, comerțul și serviciile, cum este turismul. Există peste 450 linii de transport urban, formate în principal din autobuze și microbuze care efectuează serviciu public. Imigrarea rurală și lipsa de acțiune a conducerilor municipale a creat un sistem de transport haotic
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
istoric, centrele arheologice, viața de noapte, muzeele orașului, precum și numeroase sărbători și tradiții populare. La a patra conferință de gastronomie, la nivel înalt, de la Madrid, "Fusión 2006", orașul Lima a fost declarat "Capitala gastronomica a Americii Latine". Lima are o industrie de turism dezvoltat, caracterizat prin centrul sau istoric, situri arheologice, viața de noapte, muzee, galerii de artă, festivaluri și tradiții. Lima este acasă, la restaurante și baruri care servesc preparate din bucătăria locală și internațională. Centrul istoric, alcătuit din districtele
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
ani și a primit un imbold important pe 1 mai 2004, când Letonia a devenit membru al UE. Aproape jumate din veniturile din comerțul exterior sunt obținute de intreprinderile din Riga, în principal cele din sectorul financiar, sectorul utilităților publice, industria alimentară, a echipamentelor de telecomunicații, textilă, farmaceutică și a prelucrării lemnului și fabricării mobilei, în tipografii și în editare de carte. Portul Riga este un important centru de transport naval. Riga este cel mai mare oraș din Țările Baltice. Populația
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
trei atomi. Oxigenul reacționează spontan cu mulți compuși organici la sau dedesubtul temperaturii ambientale, într-un proces cunoscut sub denumirea de autoxidare. Majoritatea compușilor organici care conțin oxigen nu sunt obținuți prin acțiunea directă a . Printre compușii organici importanți în industrie și comerț care sunt fabricați prin oxidarea directă a unui precursor se numără oxidul de etilenă și acidul paracetic. Acest element este întâlnit în aproape toate biomoleculele care sunt importante pentru (sau sunt produse de) organisme vii. Doar câteva biomolecule
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
o „lance” cu presiune ridicată în fierul topit, care îndepărtează impuritățile de sulf și carbonul în exces, precum și respectivii oxizi și . Reacțiile sunt exotermice, deci temperatura ajunge la 1.700 °C. Alt 25% din oxigenul produs comercial e folosit în industria chimică. Etena reacționează cu pentru a crea oxid de etenă, care e convertită în glicol de etenă; un material indispensabil în producerea multor produse, cu ar fi antigelul și polimerii de poliester (precursorii multor plastice și țesături). Cea mai mare
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
(arhaic în , iar în ) este capitala Macedoniei. Orașul este centrul politic, economic și cultural al Macedoniei și un centru important în prelucrarea metalului, industria chimică, textilă și a pielii. Dezvoltarea industrială a fost însoțită de o dezvoltare intensivă a comerțului și sistemului bancar intern și extern, precum și a activitățiilor sportive și culturale. Teritoriul orașului a fost populat încă din anii 4000 î.Hr.; rămășitele unei
Skopje () [Corola-website/Science/297229_a_298558]
-
apă dulce din cauza secetei din timpul verii și nu are surse interne de energie, cu excepția potențialului de exploatare a energiei solare, lumina soarelui fiind abundentă. Economia este dependentă de comerțul exterior (servind ca nod de transport internațional de mărfuri), de industria prelucrătoare (în special electronice și textile) și de turism. Producția de film aduce o tot mai mare contribuție la economia malteză. Primul film în Malta a fost filmat în 1925 ("Fiii mării"); de atunci s-au turnat peste 100 de
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
MFSA, cu o mentalitate orientată spre dezvoltare, și țara a avut succes în atragerea de afaceri cu jocuri, avioane și nave de înregistrare, licențe de bănci emițătoare de carduri de credit și administrare de fonduri. Furnizorii de servicii pentru aceste industrii, inclusiv afaceri cu fonduri fiduciare, sunt o parte esențială a strategiei de creștere a insulei. Malta a făcut puternice progrese în punerea în aplicare a directivei UE privind Serviciile Financiare, inclusiv UCITs IV și, în curând, DAFIA. Ca bază pentru
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]