85,350 matches
-
ce stă în fața scriitorilor, criticilor și istoricilor literari și va începe încă din numărul 10, să publice articole și studii pe acesta temă foarte largă: «Pe drumul realismului socialist». Ea face apel la criticii literari și istoricii literaturii, îndeosebi la scriitori ca acad. G. Călinescu, acad. Camil Petrescu, prof. I. Vitner, N. Ignat, Traian Șelmaru, N. Moraru, S. Fărcășan, Ovid S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, N. Tertulian etc, să colaboreze cât mai activ la această muncă de apreciere, de analiză și de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
părțile realiste ale operei unor artiști ca Matei Caragiale sau Tudor Arghezi - iată numai câteva din problemele valorificării literaturii noastre dintre cele două războaie, una dintre cele mai bogate și interesante literaturi din această parte a Europei. Poate că înșiși scriitorii și istoricii literaturii și cu atât mai mult publicul, nu cunosc deplin bogăția, culoarea, valoarea artistică, socială și istorică a literaturii noastre din ultimii zece ani, și a celei din sfertul de veac dinainte de 23 August 1944. Credem că e
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ultimii zece ani, și a celei din sfertul de veac dinainte de 23 August 1944. Credem că e de datoria noastră de a încerca să aruncăm lumină asupra acestor două perioade ale literaturii noastre, și, în măsura mijloacelor sale, revista Uniunii Scriitorilor din R.P.R. va încerca, începând din numerele viitoare, și în mod continuu, să facă față acestei sarcini de cinste. Ea așteaptă și solicită colaborarea celor mai de seamă scriitori, critici și istorici literari, în slujba cauzei nobile a literaturii scrise
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
perioade ale literaturii noastre, și, în măsura mijloacelor sale, revista Uniunii Scriitorilor din R.P.R. va încerca, începând din numerele viitoare, și în mod continuu, să facă față acestei sarcini de cinste. Ea așteaptă și solicită colaborarea celor mai de seamă scriitori, critici și istorici literari, în slujba cauzei nobile a literaturii scrise despre și pentru poporul nostru”. Nu ne îndoim că multe din aceste sugestii, ori altele mai eficiente au devenit realități, consolidând din mai multe direcții și cu mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Suprem al U.R.S.S. • Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Miniștri al R.P.R. și Prezidiul Marii Adunări Naționale a R.P.R. Către toți membrii Partidului Muncitoresc Român, către toți oamenii muncii din R.P.R. • Gheorghe Gheorghiu-Dej. - Stalin - Eliberatorul popoarelor • Uniunii scriitorilor Sovietici - Moscova • Mihail Sadoveanu -Marele geniu al omenirii progresiste • G.Călinescu. - O figură gigantică a istoriei • Geo Bogza.- Eroul Marii Revoluții • A. Toma - Viață dați stalinistului gând! • Dan Deșliu - Pentru Stalin! • Eugen Frunză - La monumentul lui! • Eugen Jebeleanu - Sboară, gând
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Laurențiu Fulga - Era la Cremlin o fereastră luminată • Lucia Demetrius - Durerea cea mai grea; - în nr. 12 (337), 20 mart.: Mihail Sadoveanu - Moscova în doliu • Nicolae Labiș - Gorunul • Mihail Gavril - Inima lui Stalin • Aurel Mihale - Marele prieten și învățător al scriitorilor. - în Almanahul literar, Cluj, nr.3 (40): Emil Isac - Slavă nemuritorului Stalin • Aurel Rău - Noaptea aceea, ultimele clipe • Ioan Horea - Ultimul salut • Ion Brad - Plecarea comandantului • Victor Tulbure - Cât munții lumii • Szasz Ianos - Stalin trăiește • Mircea Avram - Legământul: Și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o cută Ca umbrele tristeții într-un vers... Privirea hotărâtă, toată fața, Spre chipul lui din cadră și-a-ndreptat: — „Tăticule, promit, ca toată viața Să fiu așa cum Stalin ne-a-nvățat!” 2.xxx Ședința plenară a secției de proză a Uniunii Scriitorilor. În: Contemporanul, nr.40 (313), 3 oct., 1952: „Recenta ședință plenară a secției de proză a Uniunii Scriitorilor, consacrată dezbaterii raportului de activitate a secției în perioada octombrie 1951-septembrie 1952 și alegerea noului birou constitue un eveniment de seamă în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Tăticule, promit, ca toată viața Să fiu așa cum Stalin ne-a-nvățat!” 2.xxx Ședința plenară a secției de proză a Uniunii Scriitorilor. În: Contemporanul, nr.40 (313), 3 oct., 1952: „Recenta ședință plenară a secției de proză a Uniunii Scriitorilor, consacrată dezbaterii raportului de activitate a secției în perioada octombrie 1951-septembrie 1952 și alegerea noului birou constitue un eveniment de seamă în munca Uniunii Scriitorilor. (...) Raportul de activitate a fost prezentat de tov. Petru Dumitriu. Arătând că în ultimul an
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nr.40 (313), 3 oct., 1952: „Recenta ședință plenară a secției de proză a Uniunii Scriitorilor, consacrată dezbaterii raportului de activitate a secției în perioada octombrie 1951-septembrie 1952 și alegerea noului birou constitue un eveniment de seamă în munca Uniunii Scriitorilor. (...) Raportul de activitate a fost prezentat de tov. Petru Dumitriu. Arătând că în ultimul an secția de proză a organizat discuții în jurul unor romane ca Undeva pe Dunăre în jos de Al. Jar, Ogoare noi de A. Mihale ș.a., a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tov. Petru Dumitriu. Arătând că în ultimul an secția de proză a organizat discuții în jurul unor romane ca Undeva pe Dunăre în jos de Al. Jar, Ogoare noi de A. Mihale ș.a., a ajutat în mod direct un număr de scriitori. (...) Petru Dumitriu a insistat asupra lipsurilor care au frânat munca secției. În anul care a trecut, secția de proză nu a reușit să cuprindă tot câmpul de proză, să stimuleze atacarea de către scriitori a temelor cele mai arzătoare. (...) Tovarășii Al.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ajutat în mod direct un număr de scriitori. (...) Petru Dumitriu a insistat asupra lipsurilor care au frânat munca secției. În anul care a trecut, secția de proză nu a reușit să cuprindă tot câmpul de proză, să stimuleze atacarea de către scriitori a temelor cele mai arzătoare. (...) Tovarășii Al. Jar, V. Em. Galan, I. Vitner și alți scriitori care au luat cuvântul au subliniat importanța problemelor puse de raport, dar au criticat faptul că nu a adus în discuție problemele esențiale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
frânat munca secției. În anul care a trecut, secția de proză nu a reușit să cuprindă tot câmpul de proză, să stimuleze atacarea de către scriitori a temelor cele mai arzătoare. (...) Tovarășii Al. Jar, V. Em. Galan, I. Vitner și alți scriitori care au luat cuvântul au subliniat importanța problemelor puse de raport, dar au criticat faptul că nu a adus în discuție problemele esențiale ale prozei noastre. (...) După discuțiile la raport, s-a procedat la alegerea noului birou al secției. Au
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Au fost aleși în total 11 membri: V. Em. Galan, Petru Dumitriu, Ion Vitner, Al. Jar, E. Camilar, Marin Preda, Dumitru Mircea, Paul Georgescu, Zaharia Stancu, Ion Istrati și H. Zincă”. 3.xxx Cu privire la munca secțiilor de creație ale Uniunii Scriitorilor. În: Contemporanul, nr.12 (337), 20 mart., 1953 4.xxx Lucrările sesiunii științifice extraordinare a Academiei R.P.R. consacrată genialei opere a lui I.V. Stalin: „Probleme economice ale socialismului în U.R.S.S.”. Idem, nr. 12 (337), 20 mart., 14 (339), 3
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
asigurarea aceste calități arta de prozator a lui Marx a contribuit desigur într-o mare măsură. În Luptele de clasă din Franța, în 18 Brumar al lui Ludovic Bonaparte ca și în Războiul civil din Franța, istoricul trece adesea pana scriitorului, care individualizează printr-o notație fără greș, printr-o imagine tipică, sugestivă, componența unui grup social, situația concretă, istorică în care se găsește, mobilurile care-l mână la acțiune. Cu aceiași forță satirică, săpând ca apa tare, Marx a gravat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adecvată calibrului său intelectual de colaborator la Kladderadatsch (Gazeta humoristică trivială berlineză). (...) Stilul operelor lui Marx se caracterizează printr-o extraordinară varietate și putere de adaptare”. 6. Vezi partea anterioară, nota 44 și contextul. 7.xxx Dezbaterea organizată de Uniunea Scriitorilor din R.P.R. (Notă). În: Contemporanul, nr. 13 (338), 27 mart. 8.xxx Unele probleme ale creației literare din R.P.R. în lumina tezelor asupra literaturii și artei expuse de tovarășul G.M. Malencov în raportul ținut la Congresul al XIX-lea al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993. 11. xxx Unele probleme ale creației literare din R.P.R. în lumina tezelor asupra literaturii și artei expuse de tovarășul G.M. Malencov în Raportul ținut la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. Dezbaterea organizată de Uniunea Scriitorilor. (Discuții). În: Contemporanul, nr. 15 (340), 10 apr. 12. În: Contemporanul nr. 15 (340), 10 apr. 13. Idem 14. xxx Pentru o puternică înfățișare a vieții în literatura noastră. În: Scânteia, nr. 2648, 29 apr. 15. xxx Pentru o largă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ion Bălan - Nuvelele lui Aurel Martin. În: Viața românească, nr. 7, iul.: „Pentru cititorii Almanahului literar de la Timișoara, nuvelele lui Aurel Martin și nuvelele recent apărute în volum, la E.S.P.L.A, sunt cunoștințe mai vechi, deoarece la Scrisul Bănățean tânărul scriitor își desfășoară ucenicia sa literară, remarcându-se prin câteva schițe, povestiri și nuvele izbutite. Trei dintre cele mai reușite nuvele ale lui Aurel Martin: Grânele, Pământ în luncă și Fântâna cu apă vie, sunt strânse acum într-un singur volum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ridicarea exploataților la conștiința demnității lor umane, pentru smulgerea lor de sub influența chiaburilor și îndreptarea lor pe drumul gospodăriilor colective; dezvoltarea ramurilor anexe în cadrul acestor gospodării - iată aspecte ale vieții satelor înfățișate cu talent, în cele 3 nuvele de tânărul scriitor Aurel Martin. În nuvela Grânele, lupta de clasă e prinsă în momentele cele mai ascuțite. Păcat însă că autorul nu reușește să scoată în relief ideea că toate acțiunile comuniștilor de aici au ca perspectivă înființarea gospodăriilor colective. (...) Dar acești
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
manifestate în textul publicat în Scrisul Bănățean. Dar încercarea a rămas o simplă încercare. Dintr-o comoditate unită cu o lipsă de experiență și o cunoaștere limitată a vieții, autorul nu a adâncit munca de refacere a nuvelei. Dacă tânărul scriitor Aurel Martin va aprofunda mai mult realitatea vieții, dacă va sesiza mai atent specificul relațiilor dintre oameni, fără îndoială că-și va lichida astfel de lipsuri și va putea da opere noi, încă mai valoroase”. - Dan Costa. - Etichete înșelătoare. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fericit) o serie întreagă de locuri comune și de clișee verbale aliniate sub comanda ultimelor cuceriri teoretice intervenite. Din categoria aceasta face parte procedeul întocmirii acelor specii de catagrafii de autori, în care de fiecare dată se spune despre un scriitor și opera lui tot ce poate fi spus într-un spațiu parcă dinainte fixat, și în termeni oficioși, de permanentă sărbătoare. Ce importanță are că cititorul care urmărește cu regularitate revistele și citește cărțile care apar, a trecut de faza
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
parcă dinainte fixat, și în termeni oficioși, de permanentă sărbătoare. Ce importanță are că cititorul care urmărește cu regularitate revistele și citește cărțile care apar, a trecut de faza când se mulțumea cu o simplă informare (oricât de judicioasă) asupra scriitorului respectiv și aspiră spre ceva mai mult - un studiu, bunăoară, care să adâncească măcar un aspect sau altul al operei scriitorului preferat. Acum, în urmă, Viața românească nr. 6 a publicat un articol al lui N. Moraru intitulat Gorki, maestru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
citește cărțile care apar, a trecut de faza când se mulțumea cu o simplă informare (oricât de judicioasă) asupra scriitorului respectiv și aspiră spre ceva mai mult - un studiu, bunăoară, care să adâncească măcar un aspect sau altul al operei scriitorului preferat. Acum, în urmă, Viața românească nr. 6 a publicat un articol al lui N. Moraru intitulat Gorki, maestru al tipizării. Cititorul se va fi bucurat, desigur. O contribuție nouă cât de mică în explicarea creației de tipuri, proprie artei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
românească nr. 6 a publicat un articol al lui N. Moraru intitulat Gorki, maestru al tipizării. Cititorul se va fi bucurat, desigur. O contribuție nouă cât de mică în explicarea creației de tipuri, proprie artei unuia din cei mai mari scriitori ai lumii, este demnă de tot interesul. Care critic, apoi, a putut rămâne nepăsător? O asemenea cercetare, făcută cu seriozitate devine pilduitoare. Iată însă că termeni ca cercetare ori contribuție nouă se dovedesc cu totul idilici în cazul articolului citat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Stancu, Dulăii, vine să întregească imaginea suferințelor din trecut și a revoltei țărănimii noastre. Avem de-a face cu o carte care concentrează în ea durerea flămânzilor de pe întinsele moșii boierești, o carte convingătoare tocmai prin adevărul celor împărtășite de scriitor. Faptele pe care romanul le strânge într-un singur mănunchi, vin să explice izbucnirea răscoalei din anul următor, când ura clocotitoare a oamenilor, dorința lor de a-și face dreptate nu mai pot fi oprite. Cele ce se petrec în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cititorului tocmai prin autenticitatea lor. Evocarea aceasta a imaginii satului românesc în preajma anului 1907, așa cum i-a apărut ea copilului de atunci, nu și-ar fi căpătat însă întreaga valoare dacă nu ar fi întregită de înțelegerea omului matur, a scriitorului înarmat cu cunoașterea legilor dezvoltării societății. Oglindind un moment însemnat, cel al anului care cuprindea fermenții marii răscoale țărănești, Zaharia Stancu a relevat ceea ce a fost semnificativ atunci: sărăcia deplină, proletarizarea unor largi pături țărănești, accentuarea exploatării, a jefuirii maselor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]