85,035 matches
-
neplăcut. Încercând să dovedească că aceste rezultate se explică prin prisma modelului "răului împărtășit", Rotton, Frey, Barry, Milligan și Fitzpatrick (1979 citat de Baron et al., 1994) au folosit o situație identică cu precedenta, doar că subiecții trebuiau să se pronunțe despre persoane fictive și absente. În acest caz evaluările făcute în context "ostil" au fost mai negative decât cele exprimate într-o situație neutră. A fi agresiv împreună cu ceilalți sau a fi agresat de către ceilalți? Raportul dintre agresivitate și mulțime
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
posibilitatea de a administra șocuri electrice experimentatoarei cu insultele, ei nu-și inhibă pornirile agresive împotriva acesteia, mai ales dacă evaluarea performanței lor a fost considerată inferioară față de norme. Slaba performanță a bărbatului în prezența unei femei care mai și pronunță cuvinte defăimătoare la adresa fizicului acestuia par suficiente pentru ca bărbatul să adopte un comportament agresiv față de femeie. Subiecții mai puțin agresivi sunt cei mai puțin amenințați și ai căror performanță a obținut o evaluare medie, în absența cuvintelor jignitoare (Richardson, Leonard
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
săptămâni și s-a desfășurat într-o închisoare imaginară creată la subsolul Universității Stanford. Pentru a recrea atmosfera unei închisori, deținuții trebuiau tratați ca într-o închisoare veritabilă, așa încât li s-a dat număr de ordine fără a li se pronunța numele și au fost îmbrăcați cu haine speciale. Trebuiau să facă impresia că sunt deținuți să-și ceară voie pentru a merge la baie, să execute unele sarcini absurde precum curățarea clozetelor cu ajutorul periuțelor de dinți. Toate aceste elemente aveau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să ia decât o singură bomboană. Rezultatele au arătat că cei care au venit cu grupul au trișat mai mult (luând mai multe bomboane și chiar mai mulți bani) decât cei singuri. Copii trișau mai mult dacă experimentatorul nu le pronunța numele sau dacă cele două condiții erau simultane. Oamenii agresează pentru a se supune sau pentru a fi supuși? În experimentul cu închisoarea, la fel ca în lagărele de concentrare, s-a observat un al treilea factor de dezinhibare a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
deficiență mentală asociată unei predispoziții violente și criminale, 8 persoane aveau un cariotip cu cromozom Y suplimentar (3.5%, în timp ce la modul general această rată este de 0.1%). Dar autorii au atras atenția asupra faptului că nu se pot pronunța ferm pentru existența unei corelații între această reprezentare sporită a purtătorilor de cromozom Y suplimentar în mediul de detenție și comportamentul lor violent sau criminal sau deficiența lor mentală. Ba mai mult, asocierea celor doi factori ar putea explica suprareprezentarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ale războiului (Tetlock, Husbands, Jervis, Stern și Tilly, 1989 citat de Hinde, 2001). Încercând să explice fundamentele psihologice ale războiului, Feshbach (1994) a urmărit să înțeleagă diferențele individuale în ceea ce privește atitudinea indivizilor față de arma nucleară. În opinia autorului, cei care se pronunță pentru înarmarea nucleară se referă la două argumente majore: individul crede că forța nucleară este necesară pentru menținerea păcii, iar convingerile lui trădează o tendință militaristă. Feshbach (1987 citat de Feshbach, 1994) a încercat chiar să stabilească o legătură între
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
având diametrul de 6 cm; mărgele mărunte din faianță egipteană de culoare turcoazdeschisă; un vas de ofrandă reprezentând o cană modelată la roată realizată din pastă fină de culoare cenușie și arsă uniform, de formă bitronconică, având buza verticală bine pronunțată cu un mic prag în partea interioară, gâtul larg, umerii evidențiați, fundul inelar, toarta prinsă la un capăt de gât și cu celălalt de umăr; un al doilea obiect de ofrandă reprezentând un vas de mici dimensiuni modelat cu mâna
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
dispun de treceri feroviare pe câte o singură dyadă frontalieră (Egipt, Sudan) sau pe cel mult două dyade (Algeria), fapt care, coroborat cu lungimea mare a frontierelor lor, conferă imaginea unei conexiuni feroviare externe inegal orientate spațial, cu încărcătură mai pronunțată pe anumite direcții prioritare: spre vecinii de pe litoralul mediteraneean - Algeria (spre Maroc și Tunisia) și Egipt (spre Gaza). Aceste linii de ferate, precum și o parte din șoselele ce urmează aceleași trasee, dincolo de semnificația lor strict economică, reprezintă proiecția vectorilor direcționali
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Printr-o distribuție partizană a privilegiilor, o putere politică arbitrară și partizană nu poate institui în societate decât un regim ticăloșit, arbitrar și partizan; o luptă a diverselor categorii socio-profesionale pentru... privilegii. Cu excepția lui Jean-Paul Sartre, intelectualul care s-a pronunțat pentru eliminarea tuturor privilegiilor, gândirea socialistă occidentală nu a creat în instituții și în societăți o relație echitabilă între privilegiați și neprivilegiați, ci, mai degrabă, a perpetuat o luptă surdă pentru câștigarea privilegiilor de către cei oprimați de la ele, fără nicio
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
diverse forme, într-un proces mutual și tranzitoriu, complementar sau contradictoriu între guvernanți și guvernați. Însă guvernații pot guverna, la rândul lor, dincolo de puterea guvernanților! Puterea (social-politică) și (contra-)efectele sale se conturează prin intermediul relațiilor sociale. Atunci când A. Comte se pronunța pentru o analiză a relațiilor din cadrul societății în reperarea așa-numitelor legi de manifestare sau constante, el nu a făcut decât să urmeze deviza Knowledge is Power a unor iluștri gânditori precum Fr. Bacon, Descartes. Aceeași idee, dintr-o cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
În secolul al XVIII-lea, a fost introdus în practica pedepsirii un "instrument economic eficace, generalizabil la întregul corp social, capabil să codifice toate comportamentele și astfel să reducă întregul domeniu difuz al ilegalismelor"107. Reformatorul italian Beccaria s-a pronunțat pentru publicarea legilor, încât fiecare cetățean să aibe posibilitatea consultării lor, să fie conștient de pedeapsa ce o va primi în cazul unor ilegalități. Georges de Mably a venit cu ideea ca "magistratul să-și pronunțe raționamentul cu voce tare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
italian Beccaria s-a pronunțat pentru publicarea legilor, încât fiecare cetățean să aibe posibilitatea consultării lor, să fie conștient de pedeapsa ce o va primi în cazul unor ilegalități. Georges de Mably a venit cu ideea ca "magistratul să-și pronunțe raționamentul cu voce tare, să fie obligat să citeze în judecata lui textul de lege care-l condamnă pe vinovat..., iar procedurile misterios păstrate în obscuritatea grefelor să fie deschise tuturor cetățenilor ce se interesează de soarta condamnaților"108. J-P
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui textul de lege care-l condamnă pe vinovat..., iar procedurile misterios păstrate în obscuritatea grefelor să fie deschise tuturor cetățenilor ce se interesează de soarta condamnaților"108. J-P. Marat, în al său Plan de legislation criminelle (1780), s-a pronunțat pentru distincție din partea anchetatorilor în privința aplicării pedepselor după gravitate, atât a intențiilor cât și a faptelor. În acord cu practica penitenciară creștină, intențiile rele erau, de asemenea, pedepsite 109. Ideea creștină a reeducării delincventului prin muncă și prin învățături biblice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Prin această ofertă iluzorie a statului-națiune, în același timp stat politic și stat disciplinar, stat de diplomație și stat de poliție, s-a putut cristaliza un fel de mișcare socialistă, socialismul din secolul al XIX-lea. Acel socialism s-a pronunțat pentru control și etatizare a mijloacelor de producție. Dați-ne nouă puterea și vă vom rezolva problemele! este mesajul de forță al statului politic, dar și al socialismului. Pe de altă parte, cei cu viziuni liberale afirmau contrariul: Puterea este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de asemenea, a învăța să vezi, pentru că înseamnă a oferi cheia unui limbaj care stăpânește vizibilul"153. Un discurs este și o serie de vizibile. În analiza unui discurs, Foucault este determinat de anumite precepte psihanalitice, mai ales atunci când se pronunță pentru studierea "intenției subiectului vorbitor, activitatea lui conștientă, ce anume a vrut el să spună sau, de asemenea, jocul inconștient care a ieșit la iveală, împotriva voinței lui, în aceea ce el a spus sau în aproape imperceptibila fisură a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de impactul lor în viața social-politică sau pe parcursul mai multor generații, Foucault și-a îndreptat atenția spre semnificații ce "pot fi comune unei întregi epoci"156. Deoarece enunțurile cu valoare certă sunt rare, sunt evenimente de discurs, Foucault s-a pronunțat pentru identificarea legii de raritate cu scopul explicării "principiului conform căruia au putut să apară exclusiv acele ansambluri semnificante care au fost enunțate"157. Ceea ce nu a fost spus și ceea ce ar putea fi spus în acord cu o evidență
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cum se intersectează, cum participă aceste trei adevăruri la unul singur, rămâne o treabă de nou arheolog într-ale arhivei, definită ca "masa densă a practicilor discursive", "sisteme care instituie enunțurile ca pe niște evenimente [...] niște lucruri"163. Foucault se pronunța pentru studiul arhivei, al practicilor discursive. Întreaga epistemologie occidentală s-a structurat în jurul istoriei, al științei și al relațiilor celor două cu societatea. Epistemologia occidentală vizează principiul prin care relațiile dintre oameni și lucruri devin vizibile, produc adevărul și dreptatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care se pot produce adevăruri în acord cu societatea, faptele și oamenii); 4) adevărul aparține indivizilor "istoric calificați" iar producerea lui este un ritual social-politic; 5) schițarea unui subiect universal al cunoașterii. Această arheologie a unei altfel de cunoașteri se pronunță pentru studierea, pentru analiza "structurilor formale"165, a funcționării ideologice a unei științe 166, a conceptelor metaforice și încărcate de imaginar ce au dobândit "statut și funcție"167 de concepte științifice. Într-adevăr, o altfel de arheologie a cunoașterii, care
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault că a fost influențat de patru notorii gânditori (Marx, Nietzsche, Freud, Heidegger), dar forța cunoașterii sale nu constă în aceste "influențe", ci în dezbaterea unor probleme menținute în societate pe un fond de cunoaștere istorică. Dacă Febvre s-a pronunțat pentru istorii problematizante, Foucault nu a ezitat să pună în practică un nou mod de a problematiza. Întreaga sa scriitură este una problematizantă. Acest nou mod de a pune probleme se întemeiază pe învățături din psihanaliză, din semiotică, desprinse din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vocabular reluat și întors împotriva utilizatorilor lui..."199. Tehnica opozițiilor și a contrariilor, a cunoașterii ca sabie cu două tăișuri îl aduce pe Foucault într-o concepție dialectică despre trecut și istorie. Nu sunt de acord cu Foucault atunci când se pronunță pentru o istorie vehement opusă față de puterea politică, văzând peste tot în câmpul acțiunii umane "raporturi de putere-rezistență", "tehnici enunțiative", "strategii", "relații de aservire", "codificări subversive" etc. Viața și istoria nu au drept scop în sine puterea, ci, dimpotrivă, puterea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dacă această evidență este expusă sistematic prin tehnici de figurare, dincolo de principiul realismului. Geometria lui Galileo este o modalitate de figurare a realității, pe care a prezentat-o contemporanilor. În linii mari, istoria efectivă a lui Nietzsche și Foucault se pronunță pentru o utilizare critică a tot ceea ce ni se înfățișează pe relația T-P, a tot ceea ce vrea să se întemeieze pe un trecut istoric. Istoria are o înțelegere diferită de socio-umane, dar și de fizică, matematică. Ea nu poate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
proiecte, vizibilități date. Teoriile occidentale ale reprezentării sunt în același timp teorii ale ideilor și ale raporturilor de putere. Prin raportul, desigur, simplificat aici, fapt-idee-reprezentare-putere s-au constituit structura socială de azi și cunoașterea modernă. Atunci când A. Comte s-a pronunțat, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, pentru o "depășire a teoriilor reprezentării despre realitate", el, de fapt, se pronunța pentru o depășire a cultului sacrosant și intolerant din combinația putere-cunoaștere, a conflictelor care sunt derivate din luptele pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
desigur, simplificat aici, fapt-idee-reprezentare-putere s-au constituit structura socială de azi și cunoașterea modernă. Atunci când A. Comte s-a pronunțat, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, pentru o "depășire a teoriilor reprezentării despre realitate", el, de fapt, se pronunța pentru o depășire a cultului sacrosant și intolerant din combinația putere-cunoaștere, a conflictelor care sunt derivate din luptele pentru putere. Realitatea o formează faptele, dar nu toate ideile sunt născute din aceste fapte, ci dintr-un joc al reprezentărilor cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui Foucault au rămas inaccesibile publicului din România din cauza stilisticii sale "impenetrabile" (Hayden White). Emplotment-ul foucauldian este într-adevăr inclasabil, în ciuda mistificărilor suferite de istoricul francez. Foucault scrie codificat, deoarece are o concepție semiologică despre istorie și pentru că el se pronunță la modul elitist și teoretic pentru depășirea unui prezent politic limitat, îngust și rigid în formele sale de manifestare. Acest "prezent politic" încearcă să-și permanentizeze aceleași forme de manifestare a puterii-cunoaștere prin partide și câștigarea mandatelor de guvernare. Un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
226. Cercetarea istorică merge în această direcție, mai ales că oamenii prezentului discută despre subiecte ce ating trecutul, istoria, lumea lui "Cum a fost?" Cum poate un gânditor care nu are nicio legătură cu cercetarea de tip istoric să se pronunțe asupra unor subiecte ce ating trecutul și prezentul? Dacă, în celebrele Cursuri..., Comte recomanda stabilirea unor raporturi reale între faptele sociale, observarea acestora în seria de relații sociale, analiza enunțiativă foucauldiană 227 merge în aceeași direcție. Foucault este un istoric
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]