8,899 matches
-
2003, modificată prin Legea nr. 27/2004; • Legea nr. 17/2000 privind protecția socială a persoanelor vârstnice; • H.G. nr. 541/2005 privind Strategia națională de dezvoltare a sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice 2005-2008, care conține măsuri specifice pentru încurajarea vieții active pentru persoanele cu vârste de peste 55 de ani. Enumerările legislative ar putea continua și cu privire la alte grupuri defavorizate social sau cu privire la alte stipulări pentru grupurile de adulți deja menționate. Totuși, nu ne propunem să realizăm un breviar legislativ
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nivelului investițiilor în resursele umane, în educarea și formarea oamenilor, valoarea cea mai de preț a Europei. Investiția în educație este cea mai rentabilă investiție; ea asigură, pe termen lung, în mod continuu și permanent, progresul social și uman. 3. Încurajarea inovației în predare și învățare. Este vorba despre promovarea acelor forme și modalități, metode și strategii, de creare a unor contexte educațional-formative stimulative, care să asigure continuumul învățării permanente de-a lungul întregii vieți a individului: învățarea în grup, realizată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fizic și învățare în special, ci, mai degrabă, este analizată relația stabilită între mediul fizic și comportament în general. Astfel (vezi Fulton, 1991): - modelele arhitecturale vizează construirea mediului, accentuând, în proiectarea clădirilor, caracteristicile interioare și exterioare care să permită o încurajare/stimulare, prohibire sau inhibare a varietății de comportamente; - modelele psihologice iau în considerare acele atribute de mediu care se constituie în condiții ce dau posibilitatea manifestării anumitor comportamente sau controlului acestora; - modelele sociologice accentuează importanța pe care o deține mediul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apud Sisco, 1991) considera că sunt necesare: - amenajarea spațiului în așa fel încât să conducă la instalarea unui sentiment de ospitalitate și confort; - facilitarea stabilirii relațiilor interpersonale, prin prezentarea și cunoașterea reciprocă a tuturor cursanților, dar și prin aranjamentul spațial; - încurajarea participării active și oferirea de feedback consecutiv fiecărei activități; - furnizarea de informații referitoare la derularea ulterioară a procesului de învățare (ce se va învăța, cum se va face acest lucru, care este utilitatea practică a celor predate). Precizarea acestor aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca specialiști în formare, majoritatea celor care realizează activități de proiectare a programelor de formare pentru adulți nu au pregătirea necesară în acest scop. Scopurile programelor pentru adulți sunt trecute în revistă de Caffarella (2002), care, în acest sens, menționează: - încurajarea creșterii și dezvoltării continue ale indivizilor; - susținerea oamenilor pentru a face față problemelor practice și provocărilor vieții de adult; - pregătirea oamenilor pentru oportunitățile de muncă actuale și viitoare; - susținerea organizațiilor pentru atingerea rezultatelor dorite și pentru a se adapta schimbărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui climat de învățare suportiv, oferirea libertății de alegere, respectiv a unui anumit nivel de control, abilitatea de a construi relații bazate pe respect, discuții deschise și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Metode de debut al lecției, de „spargere a gheții”tc "Metode de debut al lecției, de „spargere a gheții”" Denumite și metode introductive (de „spargere a gheții”), ele se folosesc la începutul fiecărui seminar, în scopuri care ar putea privi: - încurajarea implicării și a participării active; - intercunoașterea, „încălzirea” și crearea unei atmosfere deschise, de grup; - facilitarea lucrului în grup, a comunicării și a cooperării; - identificarea temerilor și a așteptărilor participanților; - realizarea unui ton/stil de interacțiune; - identificarea nivelului cunoștințelor și al
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
multor critici de-a lungul anilor, lecturarea în fața unei audiențe (însoțită sau nu de discuții), alocuțiunea sau speech-ul, discursul, instructajul sau inputul sunt încă foarte mult folosite, dominând probabil adesea ca pondere de utilizare în comparație cu orice altă metodă pentru încurajarea învățării printre adulți, mai ales atunci când avem de parcurs o cantitate de informații într-un timp scurt. Aceasta poate lua multe forme, de la cuvântarea sau prezentarea neîntreruptă în fața unui grup la prelegere-dezbatere ori discurs. Prelegerea are avantajul că îi permite
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
așteaptă, cum să fie structurat proiectul, dar oferindu-se și sugestii, respectiv recomandări pentru resurse suplimentare ori mențiuni legate de formatul și lungimea proiectului, maniera încare va fi prezentat, cât timp au la dispoziție pentru a-l realiza etc. Avantajul încurajării studenților să utilizeze cât mai multe surse în rezolvarea temelor este că studenții adulți își folosesc propriile cunoștințe, abilități și resurse în beneficiul procesului de învățare. În plus, studenții își asumă responsabilitatea propriei învățări prin descoperirea unor informații și structurarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
permită accesul la învățare pentru fiecare, prin oferirea de informații, ghidare și îndrumare pentru toate ofertele disponibile. Pe de altă parte, este vorba despre sprijinirea cetățeniei active, aoportunităților egale și a coeziunii sociale, prin crearea cadrului de manifestarepentru fiecare și încurajarea participării fiecăruia. Pentru aceste potențialități, la ultima conferință UNESCO a educației adulților (Hamburg, 1997), aceasta este privită drept cheie de acțiune în secolul XXI, care să „acompanieze o dezvoltare ecologică sustenabilă, să promoveze democrația, justiția, egalitatea sexelor, dezvoltarea economică, socială
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
presupune, de exemplu, dezvoltarea serviciilor de consiliere, care să faciliteze accesul la educație; - construirea de parteneriate și colaborări de tip rețea între diferiții actori sociali (societatea civilă, autoritățile locale și regionale, investitorii privați etc.); - promovarea învățării la locul de muncă, încurajarea modalităților de validare a rezultatelor învățării, pentru a construi articularea între învățarea formală, non-formală și cea informală etc.; - aducerea ofertelor educaționale mai aproape de domiciliu, în proximitatea individului, dezvoltarea lor pentru a fi mai atractive, mai flexibile, introducerea modalităților alternative (de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acredita experiența anterioară de învățare; - în relație cu tendința anterioară, pentru reducerea dihotomiei dintre învățarea formală și cea non-formală, s-au creat și cadre naționale de acreditare a ofertelor educaționale care îndeplinesc criteriile de calitate necesare. Este o măsură pentru încurajarea participării la educație, prin realizarea de oferte mai atractive și mai calitative, dar și prin dezvoltarea de structuri/servicii-suport, de genul centrelor de îndrumare și consiliere; - calitatea ofertelor este dată și de calitatea pregătirii cadrelor didactice, a abilitării lor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de politică educațională la nivel european să stimuleze participarea la educație, acționând, în acest sens, pe cel puțin patru paliere/niveluri (Nuissl, 1999): - al cererii: sprijinirea învățării autodirijate, conștientizarea nevoii de educație, prin dezvoltarea capacității (auto)reflexive, creșterea motivației și încurajarea cererii de educație, mai ales în rândul celor social dezavantajați (eliminarea barierelor de participare prin noi forme de finanțare), dezvoltarea de servicii care să-i ajute să-și conștientizeze nevoile de învățare etc; - al ofertei: structuri flexibile, modulare, cooperare interinstituțională
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Calitatea pregătirii presupune derularea calitativă a procesului de formare, ceea ce necesită ca măsură complementară formarea formatorilor, pentru aficapabili să conceapă oferte flexibile, situații didactice cu adevărat formative, folosind metode active și o „pedagogie inovativă”. Toate aceste tendințe sunt atât pentru încurajarea participării la pregătire continuă a tuturor (chiar și a celor în vârstă, în condițiile îmbătrânirii populației și aleprelungirii, în consecință, a duratei vieții active), cât și pentru a asigura oferte de pregătire calitative, relevante. Concluzionând, în cei șase piloni ai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
responsabile, deschise, fiind mai greu de cuantificat din punct de vedere al investiției. Aceasta atrage subfinanțarea sau o abordare relativ incoerentă față de celelalte dimensiuni ale educației adulților, afectând potențialul ca întreg al educației acestora pentru dezvoltarea socială și individuală. Dar încurajarea unei reale participări la educație presupune ca angajatorii să sprijine și să recunoască legătura dintre educația vocațională și cea generală, să înțeleagă faptul că învățarea nu este legată numai de muncă, ci presupune moralitate, ajutor pentru creșterea motivației de a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
375 din 11 iunie 2002, vizează implementarea unor principii general acceptate în statele Uniunii Europene în domeniul formării profesionale a adulților, și anume: garantarea accesului tuturor adulților la formarea profesională continuă, prin includerea acestui drept în contractul colectiv de muncă; încurajarea angajatorilor să investească în dezvoltarea resurselor umane; descentralizarea deciziei, transparența ofertei, promovarea dialogului social și asigurarea calității formării. Această lege cuprinde o serie de prevederi cu privire la organizarea și finanțarea formării profesionale a adulților, autorizarea furnizorilor de formare profesională, evaluarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Ocuparea Forței de Muncă coordonează, la nivel național, activitatea de formare profesională și elaborează anual planul național de formare profesională. Măsurile prevăzute să fie implementate în planul aferent anului 2006, de exemplu, sunt elocvente pentru modul în care se asigură încurajarea activă a participării la formare și stimularea ocupării profesionale: - acordarea de servicii gratuite de mediere pe locurile de muncă vacante sau nou create printr-o activitate curentă de calitate care constă în: furnizarea de informații privind locurile de muncă disponibile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de încurajare a perfecționării de-a lungul carierei sale profesionale, ceea ce determină încă preponderența metodologiilor de tip tradițional centrate pe profesor, și nu pe interesele cursanților; - lipsa unor sisteme coerente de evaluare și monitorizare a rezultatelor în cadrul strategiilor elaborate în acest domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2003, modificată prin Legea nr. 27/2004; • Legea nr. 17/2000 privind protecția socială a persoanelor vârstnice; • H.G. nr. 541/2005 privind Strategia națională de dezvoltare a sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice 2005-2008, care conține măsuri specifice pentru încurajarea vieții active pentru persoanele cu vârste de peste 55 de ani. Enumerările legislative ar putea continua și cu privire la alte grupuri defavorizate social sau cu privire la alte stipulări pentru grupurile de adulți deja menționate. Totuși, nu ne propunem să realizăm un breviar legislativ
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nivelului investițiilor în resursele umane, în educarea și formarea oamenilor, valoarea cea mai de preț a Europei. Investiția în educație este cea mai rentabilă investiție; ea asigură, pe termen lung, în mod continuu și permanent, progresul social și uman. 3. Încurajarea inovației în predare și învățare. Este vorba despre promovarea acelor forme și modalități, metode și strategii, de creare a unor contexte educațional-formative stimulative, care să asigure continuumul învățării permanente de-a lungul întregii vieți a individului: învățarea în grup, realizată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fizic și învățare în special, ci, mai degrabă, este analizată relația stabilită între mediul fizic și comportament în general. Astfel (vezi Fulton, 1991): - modelele arhitecturale vizează construirea mediului, accentuând, în proiectarea clădirilor, caracteristicile interioare și exterioare care să permită o încurajare/stimulare, prohibire sau inhibare a varietății de comportamente; - modelele psihologice iau în considerare acele atribute de mediu care se constituie în condiții ce dau posibilitatea manifestării anumitor comportamente sau controlului acestora; - modelele sociologice accentuează importanța pe care o deține mediul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apud Sisco, 1991) considera că sunt necesare: - amenajarea spațiului în așa fel încât să conducă la instalarea unui sentiment de ospitalitate și confort; - facilitarea stabilirii relațiilor interpersonale, prin prezentarea și cunoașterea reciprocă a tuturor cursanților, dar și prin aranjamentul spațial; - încurajarea participării active și oferirea de feedback consecutiv fiecărei activități; - furnizarea de informații referitoare la derularea ulterioară a procesului de învățare (ce se va învăța, cum se va face acest lucru, care este utilitatea practică a celor predate). Precizarea acestor aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca specialiști în formare, majoritatea celor care realizează activități de proiectare a programelor de formare pentru adulți nu au pregătirea necesară în acest scop. Scopurile programelor pentru adulți sunt trecute în revistă de Caffarella (2002), care, în acest sens, menționează: - încurajarea creșterii și dezvoltării continue ale indivizilor; - susținerea oamenilor pentru a face față problemelor practice și provocărilor vieții de adult; - pregătirea oamenilor pentru oportunitățile de muncă actuale și viitoare; - susținerea organizațiilor pentru atingerea rezultatelor dorite și pentru a se adapta schimbărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui climat de învățare suportiv, oferirea libertății de alegere, respectiv a unui anumit nivel de control, abilitatea de a construi relații bazate pe respect, discuții deschise și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Metode de debut al lecției, de „spargere a gheții”tc "Metode de debut al lecției, de „spargere a gheții”" Denumite și metode introductive (de „spargere a gheții”), ele se folosesc la începutul fiecărui seminar, în scopuri care ar putea privi: - încurajarea implicării și a participării active; - intercunoașterea, „încălzirea” și crearea unei atmosfere deschise, de grup; - facilitarea lucrului în grup, a comunicării și a cooperării; - identificarea temerilor și a așteptărilor participanților; - realizarea unui ton/stil de interacțiune; - identificarea nivelului cunoștințelor și al
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]