9,186 matches
-
studii academice în domeniile ingineriei mecanice, ingineriei electrice, al matematicii și științelor informatice, precum și al științelor economice. Colectivul său redacțional reunește specialiști de prestigiu din țară și străinătate, iar articolele încearcă să ofere perspective inovative asupra unor tematici de certă actualitate. Conținând texte publicate în limba engleză, revista se adresează publicului academic internațional, încercând să se integreze curentului de idei și dezbaterilor la nivel european. Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș a devenit, prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 667 din
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
cu o vastă cultură științifică și umanistă, Liviu Constantinescu a fost un talentat pedagog. De-a lungul a 25 de ani, a predat cursuri de geomagnetism și prospecțiuni magnetice, gravimetrie și prospecțiuni gravimetrice, seismologie, radiometrie, distingându-se prin calitatea și actualitatea informației, dar și prin claritatea și eleganța expunerii. A fost editor și coautor al unui manual de "„Prospecțiuni geofizice”" (Editura Tehnică, București, 1964-1965). A redactat capitolul "„Terra”" pentru "„Enciclopedia del Novecento”" (Istituto della Enciclopedia Italiana, Roma, 1975-1990). La vârsta de
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
produse - atât bunurile, cât și serviciile, metodele de încercare etc.); ele stabilesc un compromis între cele mai ridicate nivele de progres și constrângerile economice ale timpului; • Sunt actualizate : standardele sunt revizuite periodic sau după cum dictează circumstanțele pentru a le asigura actualitatea și, de aceea, evoluează împreună cu progresul social și tehnologic; Au statut de referințe în contracte comerciale și în instanță în cazul unei dispute; • Au recunoaștere națională sau internațională : standardele sunt documente care sunt recunoscute ca valabile la nivel național, regional
Organizația Internațională de Standardizare () [Corola-website/Science/304174_a_305503]
-
www.jeczagallery.com/ http://www.onlinegallery.ro/știre/galeria-jecza-timisoara http://www.ziuadevest.ro/cultură/19969-un-nou-spaiu-expoziional-va-fi-inaugurat-la-timioara.html http://www.ziuadevest.ro/cultură/33327-vederi-trimise-de-acas-prin-galeria-jecza-.html http://www.ziare.com/stiri-timisoara/expoziție/expozitie-peter-jecza-la-viena-2315739 http://www.banaterra.eu/română/timisoara-cimitirul-din-calea-lipovei-mormantul-lui-peter-jecza http://www.adevarul.ro/actualitate/Timisoara-murit-sculptorul-Peter-Jecza 0 74393489.html# http://www.testimony-film.de/Site/jecza.html http://oradetimis.oradestiri.ro/sculptura-religioasa-de-peter-jecza-la-klosterneuburg-in-austria/cultural/2011/07/03/ http://oradetimis.oradestiri.ro/un-nou-spatiu-destinat-artei-contemporane-la-timisoara-galeria-jeczaross/cultural/2011/05/20/ http://www.cjtimis.ro/uapt/membri/pjecza/pjecza.htm http://www.timpolis.ro
Péter Jecza () [Corola-website/Science/304223_a_305552]
-
Târgu Jiu și s-au stabilit la Timișoara. A absolvit Universitatea Politehnica București ca inginer mecanic, iar după absolvire a lucrat inițial la Buftea, apoi la "filmări combinate" în cadrul Studioul cinematografic Alexandru Sahia, specializat în filme documentare și jurnale de actualități. Era curios, inteligent, bine organizat, neobosit și dornic de invatatură. În cursul acestor ani a deprins multe dintre competențele care s-au dovedit atât de utile în realizarea filmelor sale viitoare. Sergiu Nicolaescu mărturisea în interviurile sale că în tinerețe
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
din subsol un modest laborator de fizică atomică pentru studenți - o noutate. În schimb, a ținut numeroase prelegeri și comunicări la "Societatea Română de Fizică", al cărei secretar a fost (1936-1945). Subiectele, alese din domeniul fizicii nucleare, erau de mare actualitate și noi pentru auditoriu: "transmutări prin raze α și neutronul", "transmutări prin particule accelerate", "pozitroni", "radioelemente artificiale", "structura și stabilitatea nucleului", "date noi despre razele cosmice", "despre parcursul particulelor de transmutare", "transmutarea uraniului și toriului, momente nucleare"... În 1940 publică
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
unul dintre principalii creatori ai României moderne. Refacerea monumentului Carol I din fața Palatului Fundației Regale Carol I, azi sediul Bibliotecii Centrale Universitare, proiect lansat în 2006 sub mandatul de Primar General al Bucureștiului al lui Adriean Videanu, a readus în actualitate problema monumentelor reprezentative pentru istoria națională și distruse în timpul comunismului. Membrii fondatori consideră că a fost un început cu un ecou pozitiv în opinia publică, într-un moment în care societatea caută să-și regăsească reperele. Având în vedere colaborarea
Adriean Videanu () [Corola-website/Science/297992_a_299321]
-
proverbială: «Aș vrea să spun ceva foarte înțelept. Dar nu găsesc!» Scuza autorului filmului sună de parcă publicului i-ar fi adresat-o!”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Accident" drept un „film de actualitate”, realizat potrivit indicațiilor lui Nicolae Ceaușescu. Potrivit lui, acțiunea s-ar petrece într-„un univers fictiv, o Românie paralelă”.
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
punând accentul pe laturile sociale descrise în roman. După afirmațiile proprii, Sergiu Nicolaescu intenționa în primăvara anului 1975 să realizeze filmul "Osînda". Autoritățile comuniste reprezentate de Dumitru Popescu „Dumnezeu” îi blocau filmul pe motiv că tema acestuia nu era de actualitate. Regizorul a fost sfătuit de Dumitru Ghișe, directorul Casei de Filme 4, să facă un „film de actualitate”, care să abordeze problemele de viață cu un realism socialist, pentru a-i sensibiliza pe responsabilii cu cenzura să aprobe filmul "Osînda
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
să realizeze filmul "Osînda". Autoritățile comuniste reprezentate de Dumitru Popescu „Dumnezeu” îi blocau filmul pe motiv că tema acestuia nu era de actualitate. Regizorul a fost sfătuit de Dumitru Ghișe, directorul Casei de Filme 4, să facă un „film de actualitate”, care să abordeze problemele de viață cu un realism socialist, pentru a-i sensibiliza pe responsabilii cu cenzura să aprobe filmul "Osînda". La propunerea scenaristului Francisc Munteanu, "„un maestru al compromisului”", Nicolaescu a luat scenariul "„Copacii mor în picioare”" și
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
propuși: Octavian Cocoloș (Evenimentul zilei), Răzvan Păsărică (free-lancer) și Cristian Nistor (Rompres). La secțiunea “Premiul special pentru carte” a fost propus Gh. Nicolaescu, cu Luceștii, de către Telesport, Evenimentul zilei, România Liberă, Europa FM, Gazeta Sporturilor, Fundația artEST și Radio România Actualități. Acest premiu nu s-a acordat însă, deoarece în competiție nu a intrat decât o singură carte. "Steaua, legenda unei echipe"
Premiile „Ioan Chirilă” () [Corola-website/Science/312758_a_314087]
-
Germania, Franța, Canada, SUA, Australia etc.; la unele reviste literare și culturale electronice (Luceafărul românesc, Monitor cultural, Tiuk!, Vocea Basarabiei ș.a.). Colaborări cu Radio Național al Moldovei (până în anul 2002), Radio Antena C (până în 2007), Radio Vocea Basarabiei, Radio România Actualități, Radio România Internațional, BBC; TV Moldova, Euro TV etc. Se impune ca autor de articole pe teme culturale (literatură, artă, învățământ, starea limbii române în R. Moldova, sociolingvistică, etnologie ș.a.), prin articole și emisiuni radiofonice de cultivarea limbii. Cultivă cu
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
prim plan ca acuarelist și desenator/.../ Ca simbolist, cu inerente înclinații romantice, Ignat Bednarik a participat la frământările umane, comentând cu emoție sensul vieții, cunoașterea, ambiția, moartea, iar ca observator critic și cetățean conștiincios și pasionat a luat atitudine față de actualitățile sociale, elaborând, - pentru a omagia sau pentru a stigmatiza idei și fapte- metafore cu structuri tinzând spre static, spre permanență monumentală, într-un limbaj formal fluent, convenabil acuarelei. În schimb ca interpret al vieții de toate zilele, Ignat Bednarik s-
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
și pe Nicolae Grigorescu. Stilul academic pătrunde încet încet pe la mijlocul secolului al XIX-lea și în România, deși în pictură se regăsesc și elemente venind dinspre Romantism sau Realism. Deși există o paletă mare a genurilor, portretul rămâne încă de actualitate. Un important pictor academist român este Gheorghe Tattarescu care mai întâi ca „zugrav de subțire” își arată interesul pentru portretism. Fiind atras de arta academică de factură clasică și formându-se în spiritul frumosului ideal dobândit prin absolvirea „Academiei di
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
simultană a relației cu tradiția în cea mai largă accepție a acesteia. În felul acesta, se instaurează în cîmpul literar o poezie (auto)biografică, realistă, (inter)textualistă, „[[Metafizică|metafizică]]”, inaugurînd o amplă deschidere asupra realului. Interesul nedisimulat pentru prezent, citadin, actualitate (culturală, socială, științifică), autenticitate, concretețea existenței se conjugă cu situarea programatică a eului în universul Textului, care reflectă și se autoreflectă, se scrie și se rescrie, polemizează, parodiază, pastișează parodic sau acumulează „prefabricate” din orice zonă a livrescului, de la patrimoniul
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
care au participat 547 de delegați din partea organizațiilor teritoriale ale partidului. Congresul a luat în dezbatere probleme ce țin de activitatea Partidului Liberal Democrat din Moldova în perioada dintre congrese, modificarea și completarea Statutului PLDM, precum și chestiuni ce țin de actualitatea internă a Republicii Moldova. La 13 septembrie 2008, în cadrul partidului a fost constituită Asociația Pedagogilor Liberal Democrați, iar la 11 octombrie 2008, Asociația Medicilor și Farmaciștilor Liberal Democrați. Constituirea Asociațiilor socio-profesionale în cadrul partidului este stipulată în statutul Partidului Liberal Democrat din
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
(n. 4 iulie 1967 - 9 februarie 2008) a fost o jurnalistă română, realizator de emisiuni la Radio România Actualități, Antena Bucureștilor și Radio România Tineret. Între anii 1990 și 1996, a fost realizatorul emisiunilor "Student Club", "Radio în blue-jeans" și "Radiodiscoteca în blue-jeans" la Radio România Tineret, fiind și realizatorul primei emisiuni în duplex pentru RRT, cu Radio Sofia
Mădălina Sava () [Corola-website/Science/311572_a_312901]
-
la noi acasă", "Un alt început" (talk-show cu tematică economică), "Tropicalia" (emisiune muzicală de divertisment), "Din vorbă-n vorbă cu George Țărnea" la Radio Antena Bucureștilor. În anii 2000-2002 a realizat emisiunile "Post Meridian" și "Pulsul zilei" la Radio România Actualități, iar în perioada 2003-2005 a fost realizator-moderator al ediției de vineri a emisiunii "Studio deschis" și producătorul emisiunii "Lumea noastră". Mădălina Sava a primit Premiul pentru originalitate acordat de Radio România Actualități în 1992. De asemenea, a primit Premiul pentru
Mădălina Sava () [Corola-website/Science/311572_a_312901]
-
Post Meridian" și "Pulsul zilei" la Radio România Actualități, iar în perioada 2003-2005 a fost realizator-moderator al ediției de vineri a emisiunii "Studio deschis" și producătorul emisiunii "Lumea noastră". Mădălina Sava a primit Premiul pentru originalitate acordat de Radio România Actualități în 1992. De asemenea, a primit Premiul pentru jurnalism al Ambasadorilor țărilor latino-americane în anul 1997, Premiul Nemira - de excelență în jurnalism, în 1998, precum și premiul "Prietenii țărilor latino americane", în 2003. A fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști începând
Mădălina Sava () [Corola-website/Science/311572_a_312901]
-
sociabilitate de schimb comunitar" care le satisface empatia lor mai accentuată. Această nevoie de viață comunitară revine adesea ca factor motivator al religiozității. Ca și studiul lui Ozak menționat mai sus, iată ce declara și futurologul Alvin Toffler revistei de actualitate politică "L'Actualité" (Martineau): "În ultimii ani, mai mulți amici personali au reînceput să frecventeze lăcașurile de cult. Nu pentru că ar crede în Dumnezeu, ci pentru că asta le permite să întâlnească oameni, să discute, să activeze în cadrul unui proiect comun
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
special fundalul filozofiei analitice. Musgrave l-a criticat pe Richard Rorty, precum și filozofia postmodernistă în general, pentru confuzie. A. A. Luce și John Foster sunt alți subiectivi. Luce, în "Sens fără Materie" (1954), încearcă să-l aducă pe Berkeley în actualitate prin modernizarea vocabularului său și punerea subiectelor pe care le-a abordat în termeni moderni. El tratează în carte accentul biblic pe materie și psihologia percepției și a natuarii. "Pentru idealism" a lui Foster argumentează că lumea psihică este creația
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
Marseille , fondator al Școlii Hahnemanniene din Frejus stagieri în Franța. Întorcîndu-se din Franța cu noi idei L.Izverschi susținută de către reprezaentanții Ministerului Sănătății - ministrul T.Moșneaga , A.Rusu, M.Rusu, șef adjunct al SCR a organizat Conferința Republicană cu tema “Actualitatea homeopatiei în medicină contemporană”la care au participat medicii din republică. La Conferință s-a hotărît formarea Asociației de Homeopatia din Republica Moldova avînd în calitate de obiectiv primar promovarea homeopatiei în sitemul ocrotirii sănătații din RM și apărarea drepturilor și intereselor profesionale
Homeopatia în Republica Moldova () [Corola-website/Science/311029_a_312358]
-
deidei, a școlilor de gândire și a dezbaterilor ce au dominat fenomenul modernității românești i-a creat profesorului C. Schifirneț avantajul de a înțelege biografia lui C. Rădulescu-Motru în chiar contextul faptic și ideatic trăit de către gânditor.” S-a remarcat actualitatea disputelor lui Constantin Rădulescu-Motru cu P.P. Negulescu, C. Dimitrescu-Iași, Mihail Dragomirescu, Spiru Haret, A.D. Xenopol, C.C. Arion, Nicolae Iorga, A.C. Cuza și Titu Maiorescu: „ La fel de instructive pentru înțelegerea prezentului sunt și explicarea meticuloasă a polemicii dintre “Noua Revistă Română”, înființată
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
comunicare prezentată la Congresul al IV lea al Filologilor Români, Timișoara, 4 6 iulie, 1991. 16. Adaptarea ortoepica a numelor proprii greco latine, comunicare prezentată la Conferința națională de filologie “Limba română azi”, Iași Chișinău, 28 31 august 1991. 17. Actualitatea logicii scolastice, comunicare prezentată în cadrul seminarului “Logică în orizontul postmodernității”, Iași, 25 octombrie 1991. 18. Miron Costin și Laurentius Toppeltinus: între imitarea sintaxei latine și manierismul retoric, comunicare prezentată în cadrul Colocviului “Miron Costin. 300 de ani de la moarte”, Iași Român
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Prezentarea volumului Raporturi lingvistice româno germane. Contribuții etimologic (Bacău, 2002) de Vasile Arvinte, la Centrul Cultural German din Iași, 11 martie 2003. 32. Traducerea textului biblic, între abordarea filologica și interpretarea confesionala, raport prezentat în deschiderea Simpozionului “Traducerea Bibliei în actualitate”, Institutul Teologic “Emanuel”, Oradea, 11 aprilie 2003. 33. Limite ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, comunicare prezentată în cadrul Simpozion Internaționl ”Limba și literatura română în spațiul etnocultural dacoromânesc și în diaspora”, Iași, 23 24 mai 2003. 34. Saussure, astăzi
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]