17,588 matches
-
agresiv. Agresivitatea sexuală și diferitele sale forme: abuzul sexual Agresivitatea sexuală este un comportament sexual exersat asupra unei persoane fără consimțământul acesteia, violul fiind forma ei cea mai extremă. Abuzul sexual este o formă semnificativă de agresiune împotriva copiilor și adolescenților. Femeile sunt de cele mai multe ori victimele agresivității sexuale și, din această cauză, ele vor intra în atenția cercetătorilor. Și bărbații pot fi victime ale agresivității sexuale, dar impactul, natura sau consecințele acestor acte sunt mai puțin cunoscute. Atunci când agresorul este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în termeni de "tulburări ale comportamentelor sociale", "tulburări ale emoțiilor" și "slaba stimă de sine". Copilul se pomenește în totalitate dezarmat, cu o personalitate slabă, pasiv și temător în fața amenințărilor. Un studiu realizat de Moran și Eckernrode (1992) arată că adolescenții maltratați din fragedă copilărie manifestă o stimă de sine mult mai scăzută decât cei a căror maltratare a debutat mai târziu. Briere și Runtz consideră că în istoria individului violențele fizice și psihologice se suprapun, ducând la apariția unor probleme
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
produs în familie sunt mult mai grave pentru că pun în pericol procesele de identificare parentală. Ca și în cazul maltratării psihologice, sechelele abuzului sexual sunt mult mai serioase în cazul copiilor foarte mici. Procesul de structurare psihologică și fiziologică la adolescenți este mai avansat. Adolescentul și-a dezvoltat deja o relație cu părinții și se poate apăra mai bine. Pentru copii mici, în schimb, traumatismul sexual provoacă o accelerare a maturizării, fapt ce poate favoriza dezvoltarea unei personalități deviante și învățarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mult mai grave pentru că pun în pericol procesele de identificare parentală. Ca și în cazul maltratării psihologice, sechelele abuzului sexual sunt mult mai serioase în cazul copiilor foarte mici. Procesul de structurare psihologică și fiziologică la adolescenți este mai avansat. Adolescentul și-a dezvoltat deja o relație cu părinții și se poate apăra mai bine. Pentru copii mici, în schimb, traumatismul sexual provoacă o accelerare a maturizării, fapt ce poate favoriza dezvoltarea unei personalități deviante și învățarea unor comportamente sexuale de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu semenii lor și cu persoanele străine din afara familiei. Neglijența, ostilitatea sau agresiunea fizică din partea părinților la fel precum abuzul psihologic, fiziologic sau sexual contribuie la conturarea unei lumi și a unui anumit mod de viață pentru copil. Copiii și adolescenții agresivi (Dodge, 1993, Dodge et al., 1990 citat de Coie et al., 1997) percep lumea ca pe un loc al ostilității și pericolului. Ei își dezvoltă o "memorie structurată" cu privire la această lume ostilă care impune comportamente agresive pentru atingerea scopurilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tip de delicvență apare în timpul interacțiunilor cu semenii și nu este consecința practicilor disciplinare inadecvate folosite de către părinți. Prin urmare, delicvența tardivă nu influențează formarea abilităților sociale și foarte rar determină asocierea unei rețele de semeni devianți. Astfel copilul sau adolescentul are mai mari șanse de a se sustrage ciclului de comportamente antisociale (Patterson, Capaldi și Bank, 1991 citat de Dishion et al., 1994). Delicvența precoce are consecințe mult mai grave asupra dezvoltării comportamentelor antisociale. Patterson subliniază pericolul adeziunii precoce la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
educativă este pe larg exersată (r = 0,56). Rezultatele constatate nu sunt afectate de alți factori ai agresivității (situația economică și socială; Arcus, 2002). Chiar dacă atacurile din școli pot avea multiple alte explicații, folosirea pedepselor corporale în educarea și formarea adolescenților contribuie la creșterea probabilității acestui gen de violență. Teoriile clasice ale învățării susțin că copilul învață doar prin experiență directă și în funcție de recompensele și pedepsele pe care le primește ca urmare a ceea ce face. O serie de experimente realizate de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
biologici și a celor individuali în manifestarea agresivității, predominanți fiind însă factorii sociali și contextuali. Suntem convinși că agresivitatea este determinată de contextele în care individul s-a socializat: familie, școală și societate în sens mai larg. Pentru copii și adolescenți, familia este nucleul central în care se formează comportamentele pro-sociale, sentimentul de responsabilitate față de bunăstarea celuilalt și altruismul. Familia poate însă reprezenta cauza majoră a ostilității și agresivității. Multitudinea de medii familiale și de măsuri disciplinare parentale contribuie la o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
and society, Washington, DC, American Psychological Association, 2001, pp. 49-60. ERON L.D., Theories of childhood: Adolescent, and adult features of violent males. În R. HUESMANN (Ed.). Aggressive behavior: Current perspectives (pp. 215-240), New York, Plenum Press, 1994. FARRINGTON O.P., Childhood, adolescent, and adult features of violent males. În L. R. HUESMANN (Ed.). Aggressive behavior: Current perspectives, New York, Plenum Press, 1994, pp. 215-240. FESHBACH S., Aggression. În P.H. MUSSEN (Ed.), Carmichael's manual of child psychology, (vol. 2). New York, Wiley, 1970, pp.
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pp. 357-387. FRODI A., MACAULAY J. și THOME P.R., Are women always legs aggressive than men? A review of the experimental literature. Psychological Bulletin, 84, 1997, pp. 634-660. FUNK J.B. și BUCHMAN D.D., Playing violent video and computer games and adolescent self-concept. Journal of Communication, 46, 1996, pp. 19-32. GEEN R.G. și MCCOWN E.J., Effects of noise and attack on aggression and physiological arousal. Motivation and Emotion, 8, 1984, pp. 231-241. GEEN R.G., Processes and personal variables in affective aggression. În
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aspectul mai sus menționat. II.6.2. Tuberculoza primară (a copilului, de primoinfecție) Această formă clinică este mai întîlnită în zonele geografice unde frecvența bolii este mare sau controlul epidemiei este inadecvat. În 90% din cazuri apare la copii și adolescenți. Dacă diagnosticul de tuberculoză a adultului este de cele mai multe ori ușor de stabilit, la copil, atît datorită caracterului insidios clinic cît și particularităților de comunicare ale vîrstei, lucrurile nu sînt la fel de simple. Principala dificultate rezidă din faptul că în general
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
radiologic, ca și cel clinic, nu sînt totdeauna patognomonice iar microorganismul cauzator al bolii este rareori ușor evidențiabil prin metodele de prelevare obișnuite, la copil. Toate acestea, în contextul unui contact recent cu bolnavul de tuberculoză activă, cresc "șansa" unui adolescent sau copil de a prezenta tuberculoză de primoinfecție. A) Examenul radiologic pulmonar Pe radiografia toracică standard se observă opacități nodular-trabeculare, mai mult sau mai puțin bine delimitate, corespunzătoare șancrului de inoculare. În imediata vecinătate a acestuia, se observă adenopatia satelită
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
religii (islamism, ortodoxism, sikism, iudaism etc.). În Peninsula Macau educația este gratuită pe o perioadă de 15 ani: trei ani pentru copiii de grădiniță, 6 ani pentru educația primară a copiilor mai mari și una de 6 ani, secundară, pentru adolescenți, practic până la terminarea liceului. Școlile sunt cu preponderență în limba cantoneză sau engleză. Pentru limba portugheză există o singură școală. Rata de alfabetizare este de 99% și numai în rândul bătrânilor de peste 65 de ani mai există analfabetism. Universidade de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
internaționale ale acestor organizații profesionale. Brevet OSIM pentru prima bancă de os din România. Autor (prim autor) al unor lucrări de specialitate: Ghid de tehnici chirurgicale în ortopedia pediatrică (1992), Ortopedie și Traumatologie Pediatrică (1995), Tratamentul scoliozei la copil și adolescent (2001), Scolioza pediatrică (2010) ș.a. Pensionat pentru limită de vârstă, în martie 2011, rămâne în clinică în calitate de profesor consultant. În octombrie 2012 a fost pensionat pentru limită de vârstă și Conf. dr. Ion Bâscă, medic primar de chirurgie și ortopedie
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mai mare decât a șoferilor. O problemă a societății actuale cu implicații în medicina de urgență este suicidul; problemă majoră de sănătate publică generează mai multe decese decât omuciderea (raport 2/1); se remarcă creșterea ratei de suicid în rândul adolescenților. Frecvența tentativelor de suicid este mai mare în rândul femeilor; reușita este mai mare în rândul bărbaților; mecanism divers: precipitare, armă de foc etc. Precipitarea reprezintă 20% din traumatismele neintenționate și afectează vârstele extreme; chiar precipitările de la mică înălțime pot
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
la detenție. Presiunea făcută în special de către organizațiile neguvernamentale, de către cercetătorii din afara sistemului și de către forurile internaționale a obligat statul să desființeze școlile speciale de muncă și reeducare a minorilor adevărate lagăre de concentrare în care erau aruncați mii de adolescenți, obligați să suporte un regim draconic pentru fapte minore (peste 50% din cei internați în 1991-1993 erau condamnați la pedepse de peste 2 ani pentru furturi de valori mai mici de 100 de dolari 162). Locul acestor școli speciale a fost
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ani pentru furturi de valori mai mici de 100 de dolari 162). Locul acestor școli speciale a fost luat de Centrele de Reeducare (de la Tg. Ocna, Găiești, Buziaș) și de penitenciarele pentru minori și tineri (de la Tichilești și Craiova). Cei mai mulți adolescenți arestați sînt însă închiși în diverse penitenciare pentru adulți, deseori în celule separate, dar și în camere cu persoane majore. Dacă Centrele de Reeducare au cunoscut în ultimii ani o îmbunătățire vizibilă a calității condițiilor de cazare și școlarizare și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vizibilă a calității condițiilor de cazare și școlarizare și au introdus programe de recuperare (încercînd să se transforme din instituții custodiale în comunități educaționale), penitenciarele unde sînt închiși peste 75% din minori sînt într-o stare de degradare avansată. Celulele adolescenților arestați preventiv de la închisoarea bucureșteană Rahova (una din cele mai moderne și mai noi închisori din țară) sînt cele mai degradate din toată închisoarea: fără uși la grupul sanitar, nevăruite, cu geamuri sparte și tîmplăria distrusă, cu saltelele cele mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
parteneri de faptă cu vîrste mai mari. În ciuda teoriilor care afirmă că cifra neagră a criminalității juvenile nu a cunoscut o scădere în aceeași măsură în care a scăzut cifra minorilor arestați, este semnificativă schimbarea tipurilor de infracțiuni comise de adolescenți în ultimii ani. A crescut rata prostituției juvenile și, în general, a infracțiunilor referitoare la viața sexuală (abuzurile sexuale, hărțuirile, exploatarea sexuală a copiilor, producerea de materiale pornografice), scăzînd, în schimb, violurile și incesturile. După unii specialiști, nici acestea nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de trecere de la starea de copil la cea de adult dă naștere unor comportamente care pot fi ușor catalogate ca deviante: agresivitatea, nonconformismul, instabilitatea psihică, evaziunea, aventura, indisciplina, etc. specialiștii în delincvența juvenilă arătînd că cele mai multe din delictele comise de adolescenți au la origine asemenea manifestări specifice vîrstei. Bineînțeles că nu toți adolescenții care trăiesc în acest univers specific trec prin faza delincvenței. Pentru a fi delincvent mai trebuie ceva în plus, iar explicarea acestui "altceva" a dat naștere multor teorii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unor comportamente care pot fi ușor catalogate ca deviante: agresivitatea, nonconformismul, instabilitatea psihică, evaziunea, aventura, indisciplina, etc. specialiștii în delincvența juvenilă arătînd că cele mai multe din delictele comise de adolescenți au la origine asemenea manifestări specifice vîrstei. Bineînțeles că nu toți adolescenții care trăiesc în acest univers specific trec prin faza delincvenței. Pentru a fi delincvent mai trebuie ceva în plus, iar explicarea acestui "altceva" a dat naștere multor teorii în domeniu. Unii autori spun că e vorba de o imaturitate afectivă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt depistate sau, mai rău, sînt tolerate sau neglijate, cînd copiii proveniți din familiile-problemă sînt evitați de tot mai mulți profesori, cînd valorile socio-morale școlare sînt afirmate tot mai firav și mai formal e de înțeles de ce tot mai mulți adolescenți au umplut în acești ani de tranziție beciurile poliției, celulele pușcăriilor și casele corecționale. Fuga de-acasă l-a antrenat și ea pe minor în învățarea comportamentelor deviante, fiind generată de dorința de evadare dintr-un mediu familial neprimitor, lipsit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nici nu s-au asociat în bande de delincvenți, ci au furat poate pentru prima oară în viața lor din dorința de aventură, iar alții îndemnați de sărăcie și mizerie, încercînd să-și ajute familia. Pot fi găsiți, de asemenea, adolescenți care, într-un moment de gelozie cruntă, și-au ucis prietena. Aceștia nu prezintă un comportament delincvent organizat, așa cum a fost caracterizat mai sus. Dar asemenea cazuri sînt totuși rare. Marea majoritate a tinerilor arestați au ales calea infracțională pentru că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
însămi teme care au fost, însă, acceptate de clasă. Unele dintre temele dezbătute au reprezentat constante ale preocupărilor elevilor, de exemplu: avortul, violul, uniforma școlară, apariția omului, crearea lumii. Am conchis că acestea sunt probleme reale cu care se confruntă adolescenții noștri. Metoda K. Popper utilizată de noi permite corectarea anumitor atitudini pe care elevii le pot avea în cursul dezbaterii, cum ar fi intoleranța intelectuală, discursul incoerent, ținuta neglijentă. De aceea, consider că acest curs opțional are cel mai puternic
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
romanul Moromeții. După aproape un deceniu de înstrăinare de ai săi, Preda revine, în acest roman, la copilărie și la figura tatălui. Anii debutului bucureștean, atât de bogați în unele privințe, au fost anii distanței maxime de lumea pe care adolescentul, plecat cu trenul spre București, o abandonase și o va găsi în trenul de Sinaia. Primul volum al romanului Moromeții este o revenire mărturisită la familia scriitorului. întrebarea care se ivește acum este dacă al II lea, apărut cu o
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]