11,054 matches
-
membrilor). Aceste structuri non-guvernamentale rome erau și Încă sunt dependente de sursele de finanțare externe, făcându-le vulnerabile față de grupul care Îl reprezentau (Trehan, 2001, p. 136). Au avut romii capacitatea de a-și impune propria politică, propriile priorități pe agenda publică (națională și internațională)? Au fost romii În stare să creeze un discurs propriu, care să fie preluat după aceea de către ceilalți actori publici (naționali și internaționali)? Din datele prezentate În acest articol, tindem mai degrabă să afirmăm că cei
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
adaptat la contextul internațional existent și au folosit acest context pentru a promova anumite politici publice pentru minoritate. Dacă În primele două perioade de politici publice pentru romi au existat oameni și organizații ale romilor care și-au păstrat propria agendă și au folosit discursul internațional pentru promovarea unei politici publice pentru propria minoritate, În cea de-a treia perioadă, agenda proprie a organizațiilor este „pierdută”, deoarece asistăm la o schimbare de generații În cadrul acestor structuri. Noua generație, tânără, vorbitoare de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
primele două perioade de politici publice pentru romi au existat oameni și organizații ale romilor care și-au păstrat propria agendă și au folosit discursul internațional pentru promovarea unei politici publice pentru propria minoritate, În cea de-a treia perioadă, agenda proprie a organizațiilor este „pierdută”, deoarece asistăm la o schimbare de generații În cadrul acestor structuri. Noua generație, tânără, vorbitoare de limbi străine, formată În spiritul ideilor occidentale, va favoriza un discurs mai aproape de interesele instituțiilor internaționale, ale donorilor (Trehan, 2001
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și În practică; b) reprezentanții romilor vor trebui să vină cu propria „alternativă”, care să reprezinte Într-adevăr, interesele acestei minorități. Cele mai multe organizații ale romilor sunt acuzate că doar se pliază În fața intereselor celorlalți actori, nefiind capabile să propună propria agendă. Odată cu Întărirea organizațiilor de romi, ar fi trebuit să apară și propriul discurs, care să fie promovat În cadrul societății românești. Din păcate, acesta Încă nu a sosit; c) fiind dezvoltate mai multe structuri de reprezentare a romilor (guvernamentale și non-guvernamentale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ghideze În viitor. Politicile publice pentru romii din România au fost adoptate, până la ora actuală, datorită presiunilor venite din afara țării. Odată cu intrarea În Uniunea Europeană, cel puțin teoretic, minoritatea romă ar trebui să fie capabilă să-și promoveze propriile priorități pe agenda publică. Până În prezent, promovarea propriilor priorități Încă mai are de așteptat, datorită atât blocajelor externe (societale), cât și celor din interior (din partea minorității). În primul rând, promovarea unei agende și a unui discurs comun ține de maturitatea și capacitatea reprezentanților
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ar trebui să fie capabilă să-și promoveze propriile priorități pe agenda publică. Până În prezent, promovarea propriilor priorități Încă mai are de așteptat, datorită atât blocajelor externe (societale), cât și celor din interior (din partea minorității). În primul rând, promovarea unei agende și a unui discurs comun ține de maturitatea și capacitatea reprezentanților romi de negociere a propriilor poziții din interiorul grupului astfel Încât, În exterior, să apară un mesaj unitar și coerent. Blocajele există, Însă și datorită mecanismelor de excluziune din societatea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În Guy Burgess, Heidi Burgess (ed.), Beyond Intractability, Conflict Research Consortium, University of Colorado, Boulder; vezi http://www.beyondintractability.org/essay/international regimes. Cace, Sorin; Ionescu, Mariea (2006), Politici publice pentru romi. Evoluții și perspective, Editura Expert, București. Comisia Europeană (1997), „Agenda 2000 - Commission Opinion on Romania’s Application for Membership of the European Union”, Bruxelles; vezi http://ec.europa.eu/enlargment/archives/pdf/dwn/opinions/romania/ro-op-en.pdf. Comisia Europeană (1998a, 1999a, 2002a, 2003a), „Accession Partnerships between Romania and the European
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cea a ocupării forței de muncă și cea economică Într-o relație de interacțiune pozitivă, ceea ce presupune că progresul socioeconomic este determinat de Întărirea reciprocă a acestora1. În acest context, promovarea echității de gen, una dintre direcțiile de acțiune ale Agendei sociale a Uniunii Europene2, se regăsește ca prioritate orizontală În majoritatea politicilor și programelor Uniunii: cele privind piața muncii, incluziunea și protecția socială, educația și formarea profesională, participarea echitabilă la decizia politică etc. România, pe parcursul procesului aderării, a ratificat convențiile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
studiu este aceea că sistemul legislativ și cel instituțional care există nu s-au dezvoltat „firesc”, Într-o logică a politicii publice care pornește de la presupoziția că aceasta reprezintă interesele și problemele indivizilor, conștientizate ca probleme politice și plasate pe agenda publică pentru a fi preluate, formulate și rezolvate prin mecanismele democratice de reprezentare și decizie. Astfel, având la un capăt al ecuației politice cetățeanul cu problemele sale, iar la celălalt politicile ca produse care, În mod ideal, ar trebui să
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
diagnoză a sistemului, a cărei coerență să fie asigurată de evaluarea ex-ante a celor șase arii de intervenție stabilite 3. În aceste condiții, nu putem vorbi despre un caz de Încheiere a unei politici și formularea alteia noi În cadrul aceleiași agende formale, cu atât mai puțin despre un transfer sau o succesiune a politicilor, ci mai ales despre abandonarea unei politici, datorată insuficienței organizaționale 4, incapacității de a proiecta strategic un domeniu pornind de la identificarea nevoilor și a intereselor reale ale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a politicii În România este dacă există și interesul actorilor publici de a schimba o realitate considerată inechitabilă pentru femei sau aceste politici sunt simple „pachete” de oferte sau obligații comunitare În vederea aderării și integrării europene, iar dacă există o agendă publică a echității de gen, care sunt cauzele blocării acesteia și ale neintrării problemei de pe această agendă, definită de actorii interesați, pe cea formală; cu alte cuvinte, ce anume a determinat slăbirea inițiativei exterioare În favoarea accesului interior 7? Problema inechității
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
inechitabilă pentru femei sau aceste politici sunt simple „pachete” de oferte sau obligații comunitare În vederea aderării și integrării europene, iar dacă există o agendă publică a echității de gen, care sunt cauzele blocării acesteia și ale neintrării problemei de pe această agendă, definită de actorii interesați, pe cea formală; cu alte cuvinte, ce anume a determinat slăbirea inițiativei exterioare În favoarea accesului interior 7? Problema inechității de gen În România nu a fost Încă definită; În schimb, s-au formulat politici fără public
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
schimb, s-au formulat politici fără public 1 vizând echitatea de gen, ceea ce reprezintă, În fond, un transfer formal și defectuos de politică europeană la nivel național, În forma acquis-ului comunitar În domeniul politicii sociale și de ocupare a UE. Agenda publică românească a echității de gen dezvoltată În spațiul academic și În cel al ONG-urilor este marginalizată, dacă nu chiar ignorată, fapt datorat atât unor lacune În cultura guvernamentală a drepturilor omului, cât și neresponsabilizării pentru valorile democratice: statul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
atât unor lacune În cultura guvernamentală a drepturilor omului, cât și neresponsabilizării pentru valorile democratice: statul bunăstării nu poate fi fundamentat decât pe un stat al drepturilor. În schimb, au fost preluate În mod indirect (pe calea acquis-ului) și simultan agendele politicilor de gen din UE: cea a valului II, propusă și susținută În țările europene de o rețea de organizații non-guvernamentale care, În mod organizat și conștiincios, au creat legături Între drepturile omului și cele ale femeilor, susținute și de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
societate, indiferent de sex, orientare sexuală, rasă, vârstă, cultură, status socioeconomic?”1, În spațiul culturii politice naționale aflat În pragul Euro-Polity-ului, este căutat În primul rând În ceea ce analiștii numesc „contextul politicii”. Voi urmări, În continuare, fenomenul de succesiune În ceea ce privește agendele formale la nivelul Națiunilor Unite și UE, identificarea strategiilor convergente ce acoperă problema inechității de gen, resursele statului postsocialist În confruntarea cu spiritul și instrumentele culturii birocratice postweberiene, pentru a identifica, În final, locul unui câmp de interes public al
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
spiritul și instrumentele culturii birocratice postweberiene, pentru a identifica, În final, locul unui câmp de interes public al politicilor de gen, al interacțiunii dintre reprezentarea publică a preferințelor și a intereselor cetățenilor, puterea politică, scena pe care se (re)negociază agenda publică și actorii acesteia. 2. Contextul politictc "2. Contextul politic" 2.1. Agenda formală mondială Este dificil de stabilit momentul exact În care a fost formulată pentru prima dată o politică publică născută din interesul actorilor implicați În schimbarea unei
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
câmp de interes public al politicilor de gen, al interacțiunii dintre reprezentarea publică a preferințelor și a intereselor cetățenilor, puterea politică, scena pe care se (re)negociază agenda publică și actorii acesteia. 2. Contextul politictc "2. Contextul politic" 2.1. Agenda formală mondială Este dificil de stabilit momentul exact În care a fost formulată pentru prima dată o politică publică născută din interesul actorilor implicați În schimbarea unei realități considerate inechitabilă pentru femei. Putem considera, ca reper al Începuturilor mișcărilor de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
schimbarea unei realități considerate inechitabilă pentru femei. Putem considera, ca reper al Începuturilor mișcărilor de revendicare a drepturilor și libertăților femeilor, epoca revoluțiilor (1776, America de Nord; 1789, Franța; 1848, Întreaga Europă 2). Dacă Încă nu putem vorbi În 1789 despre o agendă politică a femeilor, conștiința politică oscilând Între expresia voinței participării politice 1 a femeilor din stările superioare și deja cunoscutul „Când va fi pâine?” al precupețelor franceze din stradă, vedem, totuși prefigurate rădăcinile acesteia, care s-au dezvoltat pe cele
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
va fi pâine?” al precupețelor franceze din stradă, vedem, totuși prefigurate rădăcinile acesteia, care s-au dezvoltat pe cele două coordonate: cetățenia activă și participativă și politicile sociale, ambele având ca principiu comun egalitatea, valoare civilă și socială existentă pe agenda politică a revoluționarilor 2. Primele politici de gen au fost rezultatul direct al acțiunii politice a „feminismului valului I”, având ca scop impunerea drepturilor civile și politice egale pentru femei și bărbați. În ceea ce privește adoptarea unor norme cu putere juridică În favoarea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
activități operaționale În aria de intervenție, integrare și participare deplină a femeilor la procesul dezvoltării societății. Strategia „Gender Mainstreaming”, preluată și definită de Consiliul Europei Începând abia cu anul 1995, este prefigurată În articolul 2 al aceleiași rezoluții 6. În ceea ce privește agenda internațională, aceasta este mai reprezentativă (din punct de vedere participativ) pentru interesele politice ale femeilor, sub egida ONU fiind reunite laolaltă atât statele de tip welfare, cât și celelalte categorii din ce În ce mai dezavantajate - țările În curs de dezvoltare etc. Transferul de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de gen ale ONU este aceea că sunt fundamentate de documente strategice pe termen lung, a căror implementare diferă de la o țară la alta, unde, În funcție de contextele naționale, se vor concretiza În politici (foarte) diferite. În ceea ce privește modul de pătrundere pe agenda politică a statului respectiv, acestea fie se Întâlnesc cu probleme asemănătoare de pe agenda publică, fie intră direct pe agenda instituțională; cu alte cuvinte, intră sau nu În dezbaterea publică, ceea ce influențează atât (re)definirea, cât și (re)formularea problemei. De
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
termen lung, a căror implementare diferă de la o țară la alta, unde, În funcție de contextele naționale, se vor concretiza În politici (foarte) diferite. În ceea ce privește modul de pătrundere pe agenda politică a statului respectiv, acestea fie se Întâlnesc cu probleme asemănătoare de pe agenda publică, fie intră direct pe agenda instituțională; cu alte cuvinte, intră sau nu În dezbaterea publică, ceea ce influențează atât (re)definirea, cât și (re)formularea problemei. De asemenea, presupunând că, În dinamica acestor succesiuni, intrarea pe agenda formală se face
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de la o țară la alta, unde, În funcție de contextele naționale, se vor concretiza În politici (foarte) diferite. În ceea ce privește modul de pătrundere pe agenda politică a statului respectiv, acestea fie se Întâlnesc cu probleme asemănătoare de pe agenda publică, fie intră direct pe agenda instituțională; cu alte cuvinte, intră sau nu În dezbaterea publică, ceea ce influențează atât (re)definirea, cât și (re)formularea problemei. De asemenea, presupunând că, În dinamica acestor succesiuni, intrarea pe agenda formală se face În mod normal după modelul accesului
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
probleme asemănătoare de pe agenda publică, fie intră direct pe agenda instituțională; cu alte cuvinte, intră sau nu În dezbaterea publică, ceea ce influențează atât (re)definirea, cât și (re)formularea problemei. De asemenea, presupunând că, În dinamica acestor succesiuni, intrarea pe agenda formală se face În mod normal după modelul accesului interior (excluderea participării publicului, extinderea problemei către grupuri de identificare și de atenție pentru a crea asupra decidenților presiunea necesară plasării pe agenda formală), nu este exclusă hibridizarea acestui model, prin
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
presupunând că, În dinamica acestor succesiuni, intrarea pe agenda formală se face În mod normal după modelul accesului interior (excluderea participării publicului, extinderea problemei către grupuri de identificare și de atenție pentru a crea asupra decidenților presiunea necesară plasării pe agenda formală), nu este exclusă hibridizarea acestui model, prin forme ale inițiativei exterioare (de exemplu, cooptarea grupurilor non-guvernamentale de lobby/advocacy) sau ale mobilizării (de exemplu, plasarea problemei pe agenda publicului, guvernarea având nevoie de sprijinul acestuia pentru implementarea politicii). Nivelul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]