24,313 matches
-
Ibidem, p. 179. </ref>. Carol I nu s a grăbit să dea curs cerinței rușilor, susținând necesitatea Încheierii unei convenții speciale cuprinzând detaliile cooperării celor două armate. Se pare că primul ministru a recurs la diferite mijloace, chiar și la amenințări cu o revoltă a armatei, pentru a-l determina pe Carol I să ia În considerare o acțiune a trupelor române la sud de Dunăre <ref id="63"> 63 Ion Bălăceanu, Amintiri politice și diplomatice 1848-1903, traducere de Georgeta Filitti
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
sudului acesteia - n.n.)” <ref id="87"> 87 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 28; vezi și Memoriile Regelui Carol I, vol. IV, p. 39; IRD, vol. II, partea II-a, doc. nr. 152, p. 266.</ref>. Față de amenințările și ingratitudinea Rusiei, Camera Deputaților și Senatul, după dezbateri aprinse, adoptau În unanimitate o moțiune ce reliefa limpede hotărârea României de a menține inviolabilitatea teritoriului, reprezentanții națiunii respingând orice tranzacție În privința sudului Basarabiei, având În vedere următoarele motive: că integritatea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
conduite resimțite ca atare și neprovocate de acesta”. Registrul de manifestare a agresivității se extinde de la atitudinea pasivă și indiferentă, evitare, refuzul de a Înțelege sau de a ajuta pe altul, ironie, opoziționismul pasiv sau activ, tachinare, până la atitudinea de amenințare și acte de violență propriu-zise. Manifestările agresivității umane sunt extrem de diverse și implică participarea persoanei la diferite niveluri: pulsional, afectiv, atitudinal, comportamental, dar toate cu caracter de atac Împotriva altor personae, mai mult sau mai puțin manifestat, mai mult sau
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Apărare Prinderea - ținerea - protecția - transmiterea mingii pe și de pe loc și din deplasare. Aruncarea la coș de pe loc, din dribling, din deplasare, din săritură, din vole. Driblingul (conducerea mingii). Opririle într-un timp și în doi timpi. Pivotarea. Poziția triplei amenințări: de aruncare la coș, de pasă, de plecare în dribling. Recuperarea mingii la panou. Lucrul de brațe și jocul de picioare. Capacul. Intercepția. Scoaterea mingii din dribling. Urmărirea mingii la panou (recuperare defensivă). VI.3.3. Acțiuni tactice individuale Atac
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
oricărei persoane căreia i-a fost încredințat”. Această definire a violenței este reluată de definiția din Raportul mondial privind violența si sănătatea (World Report on Violence and Health, 2002): „folosirea în mod intenționat a forței fizice sau a puterii, prin amenințare sau de fapt, împotriva unui copil, de către o persoană sau un grup, care are sau poate avea ca rezultat afectarea de fapt sau potențială a sănătății, supraviețuirii, dezvoltării sau demnității copilului”. IV.1. Prevederi legislative privind minorul victimă Infracțiuni prevăzute
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
ocupă numai un loc limitat. Pot fi și forme de suferințe care să nu fie legate de o „stare morbidă”, de o boală. Asocierea suferinței cu răul este condiția care configurează în câmpul conștiinței mele ideea de „pericol vital”, de amenințare și insecuritate, trezind în felul acesta angoasa. Din acest motiv, se poate afirma că avem atâtea forme de suferință câte forme de rău există. Problema suferinței legată de boală, apare mult mai târziu, ea făcându-și intrarea în medicină după ce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trăiește în altă lume. La acest sentiment se mai adaugă cel de teamă, manifestat prin intoleranță, respingere, izolare, adesea mascat printr-o pseudoindiferență. Toate aceste atitudini decurg din următoarele: a) aspectul imprevizibil al nebuniei; b) nebunia reprezintă un fel de amenințare pentru rațiune și sănătatea mintală; c) asupra nebunului este proiectată agresivitatea socială; d) crearea unei bariere între persoana bolnavului psihic și societate; e) invidia față de persoana nebunului care „poate spune” și care „poate face” orice în raport cu persoanele normale care trebuie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din punct de vedere ontologic: a) boala propriu-zisă, ca proces morbid, de natură pur medicală; b) suferința, resimțită de omul bolnav, ca o trăire penibilă a răului, a transformării sale morale (tristețe, neliniște, angoasă, deznădejde, grijă față de perspectivele bolii ca amenințare a vieții). Suferința are un caracter axiologic negativ moral, în raport cu propria noastră ființă și cu destinul acesteia. Suferința va apărea întotdeauna ca o schimbare negativă, ca o amenințare sau chiar ca o întrerupere a cursului vieții. Starea de suferință care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
transformării sale morale (tristețe, neliniște, angoasă, deznădejde, grijă față de perspectivele bolii ca amenințare a vieții). Suferința are un caracter axiologic negativ moral, în raport cu propria noastră ființă și cu destinul acesteia. Suferința va apărea întotdeauna ca o schimbare negativă, ca o amenințare sau chiar ca o întrerupere a cursului vieții. Starea de suferință care însoțește, de regulă, boala, nu trebuie însă confundată cu starea de „rău moral”, cu viciul, corupția sau cu păcatul ființei umane (H. Ey). Constituirea conceptului de boală mintală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desen) și a comunicării bolnavilor privesc o serie de aspecte, dintre care cel mai important este limbajul verbal. Referitor la limbaj, remarcăm în cursul observației clinico-psihiatrice următoarele: - vorbire rapidă sau lentă, ezitantă, baraje verbale, voce șoptită sau de intensitate crescută, amenințări și injurii verbale, limbaj moriatic, limbaj afectat, manierist etc.; - vocabular bogat sau sărac, neologisme de factură bizară, utilizarea unor „limbaje artificiale” de factură patologică (glosolalie, pseudo-glosolalie, schizofazie, afazie), stereotipii verbale. h) Investigarea sferei instinctive ne poate pune în evidență tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca temă majoră impresia unui pericol la adresa stării de sănătate personală, constituie factori emoționali în geneza acestui tip de dezvoltări anormale ale personalității. Bolnavul se află într-o permanentă stare de tensiune psihică. Gândirea sa este dominată de suspiciunea unei amenințări serioase a stării sale de sănătate. Se vorbește chiar de o „atitudine ipohondriacă” constituțională (Chrzanowski). Afecțiunea este mai frecvent întâlnită în perioada de involuție (Sattes). 5) Dezvoltările paranoide Ele trebuie separate de paranoia. E. Kraepelin a definit paranoia ca pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modalitatea preferată de suicid. În același context medico-psihologic, M. Quidu distinge următoarele tipuri de suicid: a) Suicidul reușit, acțiune autoagresivă complet realizată, urmată de moartea persoanei respective. b) Tentativă de suicid, considerată ca act incomplet, eșuat, nerealizat ca finalitate. c) Amenințarea cu suicidul, ca o formă de „pre-tentativă suicidară”. d) Ideea de suicid, ca formă de reprezentare mintală a actului suicidar. e) Șantajul suicidar, în cazul căruia între motivele suicidului și modalitatea de realizare a acestuia nu există o concordanță cantitativ-calitativă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ideea de suicid, ca formă de reprezentare mintală a actului suicidar. e) Șantajul suicidar, în cazul căruia între motivele suicidului și modalitatea de realizare a acestuia nu există o concordanță cantitativ-calitativă, persoana respectivă căutând să obțină niște „avantaje personale” prin amenințarea cu suicidul. Este de fapt, din punct de vedere psihanalitic, o formă de transfer cu implicații privind responsabilitatea morală pentru actul de suicid asupra altor persoane. f) Echivalențele suicidare sau „suicidul mascat” se manifestă prin: refuzul aplicării unui tratament, refuzul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tensiune intrapsihică, fie în simptom nevrotic. Acestea stau la baza organizării tulburărilor psihosomatice, întrucât ele sunt resimțite de individ ca emoții dezagreabile care rup echilibrul psihosomatic. Frustrarea produce o blocare a satisfacerii unei nevoi a individului, declanșând sentimentul unei amenințări a posibilităților vitale ale acestuia. Stresul este și el o amenințare a posibilităților existenței persoanei, epuizând resursele de energie psihică ale acesteia. Agresivitatea reprezintă descărcarea tensională consecutivă frustrărilor individuale, ca o soluționare a acestora. În sensul acesta, tulburările psihosomatice se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organizării tulburărilor psihosomatice, întrucât ele sunt resimțite de individ ca emoții dezagreabile care rup echilibrul psihosomatic. Frustrarea produce o blocare a satisfacerii unei nevoi a individului, declanșând sentimentul unei amenințări a posibilităților vitale ale acestuia. Stresul este și el o amenințare a posibilităților existenței persoanei, epuizând resursele de energie psihică ale acesteia. Agresivitatea reprezintă descărcarea tensională consecutivă frustrărilor individuale, ca o soluționare a acestora. În sensul acesta, tulburările psihosomatice se dovedesc a fi expresia unei relații care se stabilește între stările
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizează prin următoarele tipuri de manifestări: este percepută de ceilalți ca superficială și lipsită de autenticitate în pofida unei aparențe de căldură și de farmec personal, egocentric, preocupat de sine, indiferent față de alții, vanitos și exigent, dependent, slab, neliniștit, înclinat către amenințări, gesturi sau tentative de suicid în scop de manipulare pentru obținerea unor avantaje personale de la alții. Personalitatea dependentă se caracterizează prin următoarele: incapabili de autonomie, se bazează pe ajutorul altora, incapabili de a-și asuma responsabilitatea, dependență de alte persoane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de adaptare a indivizilor care le percep nu ca pe niște „surse de confort”, ci ca pe niște „pericole” orientate împotriva lor. Această evoluție, în special de ordin tehnologic, a lumii, extrem de rapidă și de complexă, este percepută ca o amenințare de către masele de indivizi, ca pe o presiune continuă (K. Jaspers, R. Oppenheimer, C.G. Jung). În aceste condiții apar boli ale civilizației cu caracter de masă, în care recunoaștem manifestările care, înaintea epocii revoluției tehnologice, erau cunoscute sub numele de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de tip relaționist, celelalte privesc însăși natura umană, modul de a simți, modelele de gândire, viața emoțional-afectivă. Primul efect al crizei este dat de sentimentul nesiguranței, neliniștea dată de pierderea încrederii în lume, în instituțiile sociale, resimțite ca o amenințare a persoanei și a vieții individuale. Această stare de angoasă va trezi suspiciuni care vor duce la o alterare a relațiilor interumane, ostilitate, neîncredere, suspectare reciprocă. Resimțind ca ostilă lumea, nesigură, amenințătoare, incapabilă de a-i mai oferi un suport
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că, în vechii autori, pe care cu bună dreptate îi pui pe elevii tăi să îi învețe, vei găsi cu ușurință ceea ce cauți”). Tonul lui Avitus, episcopul cu studii profane, este încă blând. Curând însă, dascăli precum Viventiolos vor auzi amenințările letale ale Bisericii. Aquitania a fost mai puțin norocoasă: ultimii ei mari dascăli au murit înainte de încheierea secolului al V-lea. Retorul Lambridius de la Școala din Bordeaux a murit în 479, iar școala s-a închis. După dispariția lui Sidonius
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conținuturilor ca atare, în școli, ar putea obstacula dezumanizarea și depersonalizarea oamenilor care trăiesc într-o societate tehnologică, precum cea americană. ș...ț Nu există motive pentru a susține că structura disciplinară ar putea, prin vreo magie organizațională, să reducă amenințarea holocaustului nuclear, să dărâme justiția și egalitatea tuturor oamenilor sau să le furnizeze tuturor un temei pentru libertate 29. Ideile lui Macdonald au fost susținute, în epocă, cu mult aplomb, de către Helen F. Robinson. Lucrarea ei Precedents and Promise in
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Fromm, căci preferau manualele de management, public relations și advertising. Muriseră frații Kennedy, Patrice Lumumba și Martin Luther King, iar Hrușciov bătuse cu pantoful în masă la ONU. Cursa înarmărilor se desfășura halucinant, dar noul război mondial era „rece” și amenințarea cu holocaustul nuclear părea doar o sperietoare pentru copii. Filosofia existențialistă europeană și teatrul absurdului au intrat și ele în declin într-o eră prea optimistă, care primea zilnic confirmări entuziasmante din partea științei și a tehnicii, mereu în expansiune explozivă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
divină să nu poată fi niciodată surmontată, ceea ce ar însemna că istoria încă nu s-a sfârșit și că viitorul va continua să rămână, multă vreme, la fel de imprevizibil ca și în mileniile trecute. Imposibilitatea conceperii unui curriculum multicultural este o amenințare mai mare decât suntem deocamdată dispuși să credem. 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmodernetc "15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci e cea mai mare pacoste cu putință. Mințile care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lor ar fi fost mai mare. Însă e cu totul injust, cu totul neadevărat, să susții că în România nu s-a creat nimic valoros timp de 45 de ani. * Studențimea, fiind o masă ușor de adunat și sensibilă la amenințarea libertăților și drepturilor umane, a stat în atenția organelor de partid. În anii 1945-1947 au fost ciocniri între grupuri de studenți și de muncitori, fără însă ca ele să dobândească amploare. Au fost arestați mulți tineri foști legionari sau care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din confruntarea cu un pericol extern, deși el este absent. Trăirea este deci fundamentală și a fost comparată în psihopatologie cu amețeala (Ey et al.,1960). Dacă amețeala presupune o stare de nesiguranță, angoasa are ca element propriu impresia de amenințare. Cu toate acestea, angoasa nu este o stare exclusiv patologică: ea e considerată o caracteristică a condiției umane și se află într-un fel de continuitate cu frica. Ambele delimitează un registru foarte larg, de unde și numărul mare de cuvinte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acest caz, mai curând absența a ceva provoacă frica, și nu prezența imediată a unui anumit pericol. În speță, e vorba despre absența produselor alimentare sau a combustibililor. Prin urmare, e discutabil că frica e reductibilă la pericolul extern, căci amenințarea poate fi și anticipată. Cu alte cuvinte, trăirea internă este la fel de importantă și în absența unei cauze externe clare. În acest sens, în fața unui pericol nu toată lumea se teme - sau nu toată lumea se teme în aceeași manieră. Acest detaliu demonstrează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]