9,641 matches
-
și reflecției asupra comuniunii cu natura, al erosului răsfrânt în amintiri nostalgice sau al meditației asupra actului de creație. Ț. a realizat și traduceri din Charles Baudelaire și Paul Valéry, unele selectate ulterior în antologii. SCRIERI: Premise literare, Timișoara, 1976; Anotimp interior, Timișoara, 1980. Antologii, ediții: Lirica timișoreană (1944-1969), pref. edit., Timișoara, 1970; O, mamă, dulce mamă..., pref. Ana Blandiana, Timișoara, 1973; Ion Popovici-Bănățeanul, În lume, pref. edit., Timișoara, 1973; Cassian R. Munteanu, Bătălia de la Mărășești, pref. edit., Timișoara, 1977; Virgil
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
Căraș, pref. edit., Timișoara, 1982. Repere bibliografice: G. Gheorghiță, Critică și platitudine, „Scânteia tineretului”, 1976, 8 565; Cornel Ungureanu, „Premise literare”, O, 1976, 41; Ulici, Prima verba, II, 221-222; Lucian Bureriu, Cu scriitorul Nicolae Țirioi, O, 1980, 16; Rodica Bărbat, „Anotimp interior”, O, 1980, 17; Petru Sfetca, Cu scriitorul Nicolae Țirioi, O, 1986, 26; Popa, Ist. lit., II, 1128. F. C. P.
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
prima vedere neutru, impersonal, însă întrețesut cu nuanțe contextuale (identificare, compasiune, distanțare), ironia coexistând cu gravitatea în pasaje de parodiere discretă a limbajului cronicii mondene, a limbajului prozei despre „obsedantul deceniu” ș.a.m.d. Ca romancier, Ț. se întoarce în Anotimpuri de trecere (1998) la convenția reprezentării, dar cu valorificarea unor „cuceriri” ale predecesorilor imediați în materie de deconstruire și primenire a romanului „cuminte”. Protagoniștii sunt Matei Bucur, fotoreporter la un cotidian de mare tiraj, și Claudia Ioachim, ziaristă la Radio
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
observarea mediilor. În cele din urmă, adevăratul personaj al romanului este orașul București. Ingredientele epice sunt șantaje de presă, sinucideri, destituiri urmate de prăbușiri morale, regăsiri și despărțiri amoroase, decepții, violențe, încrâncenări ori renunțări. Cochetând cu atracțiozitatea proprie romanului popular, Anotimpuri de trecere poate trimite la Cezar Petrescu (Calea Victoriei, de pildă) ori la Petru Popescu. Publicistică de atitudine în chestiuni literare și culturale, dar vizând și moralitatea publică, pagini scrise cu aplomb eseistic adună volumele Avântul tinerimii (1994), Prostia la români
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
cu aplomb eseistic adună volumele Avântul tinerimii (1994), Prostia la români (1997) și Politica literară și viceversa (2002). SCRIERI: Povestiri cu pensionari, București, 1993; ed. 2, pref. Eugen Simion, Timișoara, 1996; Avântul tinerimii, București, 1994; Prostia la români, București, 1997; Anotimpuri de trecere, București, 1998; Politica literară și viceversa, București, 2002; Suburbanele Bucureștilor urmate de nuvela Fratele meu geamăn, postfață Nicolae Bârna, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Iliescu, „Povestiri cu pensionari”, „Arc”, 1994, 1-2; Eugen Simion, Aud enorm și văd... binișor
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
români”, CL, 1997, 7; Carmen Varfalvi-Berinde, Fețele prostiei, APF, 1997, 9; Alunița Cofan, Mantaua lui Caragiale, CC, 1998, 1-4; Dan Silviu Boerescu, Un ucenic prea puțin ascultător, „artPanorama”, 1998, 9; Horia Gârbea, Tranziția la români, „artPanorama”, 1998, 9; Ion Roșioru, „Anotimpuri de trecere”, TMS, 1998, 12; Glodeanu, Dimensiuni, 238-240; Emil Iordache, Cinismul ca formă de ascetism, CL, 1999, 2; Marin Mincu, „Revizuirea” criticii, de ce nu?, CNT, 1999, 10; Alunița Cofan, O cronică postdecembristă, CC, 2000, 9-12; Dimisianu, Lumea, 488-492; Ion Simuț
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
santal de Benares și o umbrelă era ținută deasupra lui zi și noapte pentru a-l proteja de căldura soarelui, de frunze sau ploaie. El însuși pretinde că avea trei palate, unul pentru vară, unul pentru iarnă și unul pentru anotimpul ploios. Era înconjurat de servitori, de dansatori și cântăreți, a căror singură grijă era să-l distreze. Nu știm dacă o asemenea descriere este exactă, dar putem accepta că tinerețea lui Buddha a fost plină de opulență. Informațiile asupra felului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pildă, Bimbisăra i a dăruit Maestrului o pădure de bambuși, în care acesta poposea deseori împreună cu monahii săi. Anăthapindika, bogatul negustor din Śrăvastī (păli: Săvatthi), a ridicat într-o pădure din apropierea satului o mănăstire în care Buddha zăbovea frecvent în timpul anotimpului ploios. Iluminatul a dirijat comunitatea progresiv formată în jurul lui, grație forței persuasive care se degaja din personalitatea sa armonioasă. El a reușit să-i convertească la Uruvilvă pe cei trei frați Kăśyapa, brahmani care se închinau mai ales zeului focului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
decât 500. Izvoarele ne dau vagi informații despre perioada de mijloc a carierei lui Buddha. Cea mai mare parte a anului, însoțit de cei mai apropiați discipoli, el cutreiera prin țară predicându-și învățătura, dar în cele patru luni ale anotimpului ploios al musonului din nordul Indiei se adăpostea în mănăstirile izolate (vihăra) din apropierea orașelor. În timpul peregrinărilor răspândeau mesajul în afara comunității, iar în timpul cât se aflau în recluziune discutau și repetau învățăturile. Buddha și-a împărtășit doctrina tuturor claselor de bărbați
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Piscul Vulturului”. Apoi, însoțit de un grup de călugări, va străbate localitățile Ambalatthika, Nalanda și Pataligama. În Pataligama a fost cazat de miniștrii Magadhei Sunidha și Vassakara. În continuare a traversat Gangele, a trecut prin Kotigama, Nadika și Vaiśălī. În anotimpul ploilor s-a hotărât să se stabilească în „Satul de bambuși” (Veṇugrăma). Aici s-a îmbolnăvit de dizenterie și a fost la un pas de moarte, dar prin forța voinței a reușit să depășească criza și să supraviețuiască. Buddha intra
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
vis deosebit: l-a văzut pe fiul său îmbrăcat în veșminte galbene de ascet părăsind palatul. Adânc mâhnit de această perspectivă, regele a luat măsuri pentru a împiedica visul să se realizeze. I-a construit câte un palat pentru fiecare anotimp al anului. La fiecare dintre cele trei palate, a poruncit să se construiască câte o scară ce nu poate fi mișcată de mai puțin de 500 de oameni, scară al cărei zgomot se aude de la o jumătate de yojana; poarta
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
an în care am călcat întâia oară în București, voi da publicității atât impresiunile mele asupra marelui nostru oraș de atunci, cât și atâtea întâmplări, fizionomii, anecdote și evenimente pe care le-am cunoscut.“44 Toamna și iarna sunt, desigur, anotimpuri prielnice aducerilor-aminte, așa încât foiletoanele Bucureștilor de altădată au și început să apară în Adevărul, odată cu numărul din 27 noiembrie 1921, înregistrând, probabil - cu o existență nu foarte accidentată de șase ani - un record de longevitate în presa românească. Bacalbașa avea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
75. Guvernul Lascăr Catargiu - de mai lungă respirație - a fost instalat abia la 11/13 mar tie 1871, fiind precedat de guvernele Alexandru G. Golescu, Manolache Costache Epureanu și Ion Ghica; după cum se vede pe la 1870, guvernele se schimbau odată cu anotimpurile. 76. Anul financiar 1869 s-a soldat cu următorul bilanț: venituri: 71 748 000,61 lei; cheltuieli: 81 873 617,84 lei; deficit: 9 324 817,23 lei (13% din venituri); în 1870 datoria flotantă a țării se ridica la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de persoane care aplaudau viu, intens, entuziast, frenetic, căutam să dau mîinilor o altă ocupație ori un alt ritm. Neplăcîndu-mi ordinele, nu mi-au plăcut nici „campaniile”, numeroase în cei aproape trei luștri, desfășurate în toate domeniile și în toate anotimpurile. „Rezistența” mea s-a exprimat prin „comentarii laterale”, iritante prin faptul că se bazau pe o largă documentare, prin temperarea zelatorilor, prin distanțarea de oportuniști, prin ironizarea demagogilor, atitudini la fel de periculoase, dacă le mențineai „pînă în pînzele albe”, ca și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dintr-un ou, au cumpărat pămînt, au făcut case, au crescut copii. În fine, boala i-a solidarizat, iar moartea i-a unit pe vecie. Nu stau să judec între ei, dar sînt convins că firea impulsivă a mamei amesteca anotimpurile și climatele în casa noastră. Pentru dînsa, nimic nu era constant, sigur sub soare. În orice lucru zăcea o primejdie, o forță obscură care putea deveni, în clipa următoare, potrivnică. Binele era corupt de un rău insesizabil. La capătul seninului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-l imobiliza. Am început să-l trag spre mine; voiam pur și simplu să-l bat. Înainte de a reuși, m-am trezit din nou. *„De la Iași la Onești - îmi povestește, febril, „nenea Jean” (Ion Apetroaie) -, am întîlnit toate cele patru anotimpuri. Am pornit pe o ploaie torențială, pe care am lăsat-o în urmă. Apoi am parcurs o porțiune de drum uscat: vîntul ridica praful și frunzele pînă la mari înălțimi, chiar și crengile căzute. Niciodată, în România, călătorind cu mașina
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pomilor, dar iritarea sufletească de adineaori nu dispare. O, cît regret peticul de rai al curții natale! *A meritat, totuși, să merg la Udești. La întoarcere - ce surpriză! -, am văzut, din tren, cîmpuri de maci. Dintr-odată parcă se schimbase anotimpul și ne împresurase o iarnă caldă, veselă. E pentru a doua oară cînd văd așa ceva și pot să jur că efectul plastic este extraordinar! Prima dată a fost acum doi ani, în timp ce mă întorceam de la petrecerea dată de ultima serie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care o dau lucrurile simple. Se pare că tocmai cei ajunși pe culmi suferă mai mult din această pricină. Aș putea da numeroase exemple, dar mă opresc doar la următoarea mărturisire a Virginei Woolf, care-i în ton și cu anotimpul: „Este o vară foarte frumoasă, în ciuda timidității, a ezitărilor și a temerilor mele de azi-dimineață. De o încîntătoare liniște, diafană, viguroasă. Cred că mi-ar plăcea să duc o existență ca aceasta, mai umană, într-o viață viitoare: aș vrea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
curând, fapt (totuși, patriotismul local de care sufăr și eu, ca mulți alți fălticeneni, e mare lucru). Cu mulțumiri, urări de bine și de revedere. Melanica P.S. Un prieten al nostru - Augustin Sandu, autorul celor două volume „Arpegii pentru patru anotimpuri” (vol. II apărut de curând În colecția „Reporter XX”, la Junimea, are În pregătire o lucrare despre 241 E vorba de manuscrisul dactilografiat al lucrării: Cercetări privind valorificarea muzeistică a unor case și locuri cu profil memorial la Fălticeni, Încredințată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Virgil Tempeanu, atât de legat de Fălticenii tinerețelor sale. Poet și epigramist, Geo Nichita a publicat unele creații ale sale În reviste literare, dar prea puține pentru a rămâne un nume consacrat În posteritate. 510 Realizat În toate cele patru anotimpuri la Fălticeni, filmul tehnicolor „Ulița Rădășenilor” s-a bucurat de o frumoasă primire În public. 907 deosebi mult de juniorul). Doresc să-l văd premiat acest film interesant. Da, e adevărat: la Pitești am fost primit și găzduit regește. Au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
26 februarie 1984 Domnule director, Vă mai amintiți de vânzătorii de pe bulevardul Elisabeta, azi Gheorghiu-Dej, care în zilele friguroase de iarnă vindeau castane prăjite, strigând cu umor: Ia calde maroane, calde castane! , făcându-ne să simțim parcă mai deplin frumusețea anotimpului rece și intimitatea orașului înghețat, în orele molcome ale serii, când ieșind de la cinematografe ne încălzeam palmele cu fructele pârguite de foc, și nu de ger? în memoria mea, acestor vânzători ambulanți, astăzi dispăruți ca și castanele lor parfumate, intitulez
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
exilului, cât de extraordinar sună, aici și acum, argintatul său vers. „Can the snow be expected to write a new Bible? Oh, but that can only be the question that a ghost might raise.” Cartea Prințului Învie oriunde În toate anotimpurile poeziei. (Textul a fost audiat de pe banda de imprimare șpe care se aflau și vocile-texte ale lui Lucian Raicu, Radu Cosașu, Horia Aramă, Mircea Iorgulescu, imprimate la Paris și Bucureștiț la Cercul literar de la Ierusalim, care a organizat seara omagială
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Întârziate cu prilejul pascal. Profund impresionați de frumoasa (zguduitoarea) voastră scrisoare. La noi s-a făcut primăvară și ferestrele larg deschise, după o viroză de două luni și o singurătate de aproape doi ani, ne invită vesele. Sperăm Într-un anotimp fără evenimente, cu vești formidabile de la voi. Sărutări și Îmbrățișări tremurate - Iulia ș3ț (1988) Dragă Cella, generalități, cine mai ia la generalități amoroase și inofensive? Doi bani duzina, trei bani o sută de duzini! Și totuși, dragostea... Ei da, ea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de mileniu. Sper ca România să aibă, În fine, un Nobel. Spre regretul tuturor, nu și al meu, Norman Manea.” Știa prea bine cât ironizam provincialele „dezbateri” despre Marele Premiu de Toamnă și cât de puțin valorau premiile, din orice anotimp și orice loc. Știa, de asemenea, prea bine, și cui se adresează. Se războia cu „d’ale carnavalului”, cum mai făcuse. Pronunțase, apăsat, infamele cuvinte, În plină campanie isterică contra celui care, se spunea, Îl crucificase pe Eliade și sfida
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Inițiere În adevăr (și În poezia-adevăr) reluată, iarăși și iarăși, niciodată aceeași. Finalul suspendat se leagă de Începutul „expediției” din poemul Ca o șenilă, cu care am deschis aceste fugare note: „Înaintez oarbă surdă mută ca o femeie Îndrăgostită/ traversez anotimpuri pășesc prin ape cu sânge/ trec lanuri cu maci trec orașe cu oameni/ da Îmi trec viața”. Un soi de marș perpetuu, fără răgaz sau refugiu și fără iluzii, dacă nu și unul pe loc, Înșelător refren, moderat melancolic, o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]