8,697 matches
-
ideea că demutizarea este un proces prin a cărui întindere în timp afectează dezvoltarea psihosocială a individului<footnote footnote>, iar pe de altă parte, faptul că utilizarea exclusivă a semnelor neglijează resturile auditive. Cum majoritatea acestor deficienți au resturi de auz, gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să-și folosească auzul rezidual pentru a învăța limbajul vorbit, cu atât mai mult cu cât limbajul semnelor îl vor achiziționa oricum prin interacționarea cu grupurile de
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
footnote footnote>, iar pe de altă parte, faptul că utilizarea exclusivă a semnelor neglijează resturile auditive. Cum majoritatea acestor deficienți au resturi de auz, gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să-și folosească auzul rezidual pentru a învăța limbajul vorbit, cu atât mai mult cu cât limbajul semnelor îl vor achiziționa oricum prin interacționarea cu grupurile de surzi. Nivelul destul de redus de cercetări din țara noastră privind efectele deficienței auditive asupra proceselor psihice ale
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
psihice ale individului justifică inițiativa personală de a realiza un studiu experimental vizând atât specificul memoriei cât și gradul de dezvoltare a limbajului în funcție de gravitatea afecțiunii și momentul integrării în procesul de demutizare. Ipoteza inițială privind limbajul elevilor deficienți de auz a presupus ideea că există o diferență cu privire la numărul de cuvinte expuse între cei cu hipoacuzie și cei cu pierdere semnificativă de auz. De asemenea, studiul a urmărit și modul în care demutizarea timpurie influențează exprimarea verbală ulterioară a copilului
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
în funcție de gravitatea afecțiunii și momentul integrării în procesul de demutizare. Ipoteza inițială privind limbajul elevilor deficienți de auz a presupus ideea că există o diferență cu privire la numărul de cuvinte expuse între cei cu hipoacuzie și cei cu pierdere semnificativă de auz. De asemenea, studiul a urmărit și modul în care demutizarea timpurie influențează exprimarea verbală ulterioară a copilului. Experimentul a constat în aplicarea a două variante ale testului Rey, fiecare având o listă de 15 cuvinte, pe un eșation reprezentativ de
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
noteze corect toate cuvintele amintite într-un interval de timp precizat. Numărul total de cuvinte ce poate fi obținut după toate etapele, este de 75. Deși de la o etapă la alta s-au înregistrat progrese, elevii cu pierderi semnificative ale auzului, în general, au atins ca și performanță maxim 38 de cuvinte (media fiind de 28 de cuvinte), pe când cei cu un nivel mai scăzut al deficienței au obținut chiar scoruri maxime de 59 de cuvinte (media situându-se la 45
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
limbaj, Ed. Cantes, Iași, 1999, pp. 10- 13 footnote> și implicarea părinților în a continua stimularea exprimării verbale a propriilor copii în afara mediului școlar. Astfel de informații precum și observațiile înregistrate în derularea testului confirmă ideea că, cu cât pierderea de auz este notabilă și depistată din timp, cu atât se impune includerea persoanei într-un proces de demutizare. Chiar dacă presupune un progres mai lent, constituie o șansă sigură de a se simți mai încrezători că-și vor găsi locul în societate
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
devine astfel un act psihic pentru că înțelegerea mesajului nu depinde doar de impulsurile optice, ci și de contextul semantic al frazei. Se impune, de asemenea, ca și condiție esențială aceea ca persoana să vorbească permanent cu fața către deficientul de auz, în caz contrar acesta riscând să piardă firul ideilor transmise. Indiferent de dificultățile întâmpinate de persoanele cu deficiență de auz în a învăța să vorbească și de faptul că există momente în care vor să renunțe, preferând limbajul semnelor, după ce
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
frazei. Se impune, de asemenea, ca și condiție esențială aceea ca persoana să vorbească permanent cu fața către deficientul de auz, în caz contrar acesta riscând să piardă firul ideilor transmise. Indiferent de dificultățile întâmpinate de persoanele cu deficiență de auz în a învăța să vorbească și de faptul că există momente în care vor să renunțe, preferând limbajul semnelor, după ce observă anumite progrese în timp, nu regretă efortul depus. Este clar nevoie de perseverență și sacrificiu ca în orice altă
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
astfel de deficiență printre câștigătorii premiului Nobel<footnote vezi www.deafness.about.com/ , Dr. Lang, H., The Nobel and The Deaf footnote>, când te angajezi într-o discuție liberă cu astfel de oameni, gândindu-te că posedă resturi substanțiale de auz de vorbesc atât de corect, de fapt ei având pierdere aproape totală sau când auzi un deficient de auz pur și simplu pronunțând ceea ce înainte nu reușea. Pășind în lumea tăcerii, descoperi oameni exact ca toți ceilalți, inteligenți, talentați, sensibili
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
The Deaf footnote>, când te angajezi într-o discuție liberă cu astfel de oameni, gândindu-te că posedă resturi substanțiale de auz de vorbesc atât de corect, de fapt ei având pierdere aproape totală sau când auzi un deficient de auz pur și simplu pronunțând ceea ce înainte nu reușea. Pășind în lumea tăcerii, descoperi oameni exact ca toți ceilalți, inteligenți, talentați, sensibili, frumoși, doar că simțul lor auditiv nu-i servește la nivelul optim. Noi, ca și auzitori, îi învățăm să
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
consolidarea unor atitudini favorabile ale copiilor În cauză. Pentru corectarea tulburărilor de limbaj am folosit jocul didactic, jocurile de creație, care prin specificul lor oferă fiecărui copil posibilitatea de a exersa actul vorbirii respectând sarcina și regulile propuse pentru: educarea auzului formatic pentru articularea corectă a cuvintelor, pronunțarea sunetelor În silabe și cuvinte, integrarea cuvintelor În propoziții. De asemenea, am folosit jocuri didactice ca modalitate de dezvoltare a capacității de exprimare orală: jocuri pentru actualizarea, Îmbogățirea și diversificarea vocabularului; jocuri pentru
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
va studia (modelul teoretic și conceptual pe baza căruia își organizează cercetarea) este determinată de acest mod de a vedea lucrurile. Bătrânețea biologică aduce neajunsuri de sănătate, de relaționare (de pildă, interacțiunea este limitată de mobilitatea scăzută, de probleme cu auzul, chiar și de faptul că o parte dintre cunoscuți au murit), de calitate a vieții în general. În fine, sociologul va înregistra vârsta biologică și acele caracteristici legate de aspectele menționate mai sus (starea de sănătate a subiectului - ce poate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
viață. Prin urmare dizabilitatea este un fenomen complex, care refl ectă o interacțiune între caracteristicile corpului uman și caracteristicile societății în care el sau ea trăiește." În practică, poate însemna o problemă de natură senzorială (care are legătură cu văzul, auzul/vorbitul, mirosul sau gustul), o problemă în folosirea degetelor sau o boală cronică cum ar fi infectarea cu virusul HIV sau o problemă psihologică. Discriminarea persoanelor cu dizabilități se bazează pe faptul ca standardul unei "vieți normale" este să nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
numai cu noțiuni ci și cu reprezentări mai mult sau mai puțin generale. Astfel, se impune o detaliere a modalităților de comunicare umană. Comunicarea vizuală se face prin intermediul văzului, cea olfactivă prin intermediul mirosului, cea tactilă prin intermediul pielii, cea sonoră prin intermediul auzului. Artele oferă o multitudine de limbaje de transmitere a diverselor informații. Artele plastice (pictura, sculptura), arhitectura, poezia, literatura, baletul, teatrul, cinematografia, fac apel la calea vizuală (și uneori auditivă), iar muzica la cea auditivă. Arta muzicală a cunoscut forme de
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
fost folosit niciodată să-i descrie pe surzi ca ființe umane. Abia după 1980, ideea unei culturi specifice a început să circule printre surzi.,,Cultura surzilor” se referă explicit la acele persoane care s-au născut surde (sau au pierdut auzul în primii doi ani de viață) și folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare. Acest lucru presupune că persoanele la care ne referim au părinți surzi, au frecventat școli de surzi și au experiența vieții de a fi surd
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
idei specifice despre ei înșiși sau despre alții, ca o consecință a faptului că nu aud. Studiile științifice anterioare au căutat să pună în corelație gradele de pierdere auditivă cu comportamentele sociale specifice, sugerând o relație simplă între pierderea de auz și comportament, lucru care nu s-a adeverit. S-a argumentat, mai târziu, că dacă o persoană are surditate profundă și un mod specific de a fi și de a se comporta, înseamnă că acest lucru se datorează ,,moștenirii culturale
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
care o frecventează (școala specială cu internat, familia, clubul de surzi). Cultura surzilor cuprinde tradiții, obiceiuri etc. ce au în centrul lor limbajul gestual. Această caracteristică, între altele, îi deosebește pe surzi de auzitori și chiar de alți deficienți de auz (cum ar fi cei care și-au pierdut auzul mai târziu) care nu folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare, dar se bazează pe diferite adaptări comunicative. Se pune întrebarea dacă cultura surzilor este o subcultură sau o cultură
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
de surzi). Cultura surzilor cuprinde tradiții, obiceiuri etc. ce au în centrul lor limbajul gestual. Această caracteristică, între altele, îi deosebește pe surzi de auzitori și chiar de alți deficienți de auz (cum ar fi cei care și-au pierdut auzul mai târziu) care nu folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare, dar se bazează pe diferite adaptări comunicative. Se pune întrebarea dacă cultura surzilor este o subcultură sau o cultură distinctă? În lume există mai multe culturi ale surzilor
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
nu va fi posibilă prin gesturi sau semne; pentru surzi, realizarea profesională și socială nu este posibilă decât prin integrare în cadrul societății celor care aud; surzii care aleg să trăiască în comunitatea surzilor sunt considerați nefericiți; comunitatea surzilor și lipsa auzului îi fac dependenți și le limitează potențialul; surzii sunt nativi, nu se pot bucura de viață dacă nu aud; lumea lor e mică, dar surzii luptă pentru a impune un anumit stil de viață, deosebit de viața cotidiană a auzitorilor; numai
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
dificilă cu grupuri etnice și de handicapați, care se tem de ceea ce a rezervat pentru ei ,,Proiectul Genomului Uman”. În fiecare an mii de copii surzi sunt implantați cu aparate electronice, care direcționează impulsurile electrice spre cohlee, pentru a stimula auzul. Este o intervenție similară celei a protezelor auditive, concepută să depășescă o limitare a capacității auditive, dar care presupune o tehnologie a implantului în cohlee. După intervenție, copilul începe o lungă perioadă de reabilitare, destinată să adapteze aparatul electronic la
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
de surzi s-a instaurat o concepție temporară și echilibrată, deoarece mulți adulți surzi au exclus această tehnologie din viața lor. Mulți surzi care au auzit mai înainte au dorit să se opereze, pentru a redobândi experiența anterioară legată de auz, să interacționeze cu auzitorii și să vorbească oral. De asemenea, ei au asigurat pe prietenii lor că nu au intenția să abandoneze limbajul gestual. Surzii cred că nu există o incompatibilitate între implant cohlear și folosirea limbajului gestual, dar această
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
alte caracteristici nesemnificative sau neconcludente sub aspect genetic. Într-adevăr, persoanele surde cu rude surde au atras atenția multor oameni de știință încă din sec. al XIX-lea, preocupați de transmiterea surdității de la o generație la alta, dar drama pierderii auzului după naștere are o valoare emoțională. Ea a fost menționată doar în relație cu faima unei familii de surzi în cadrul comunității de surzi. A.G.Bell în ,,Memoire Upon the Formation of a Deaf Variety of the Human Race” afirmă că
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
lunecoase etc.) 1.3. Activități de estimare În această secțiune a chestionarului sunt diferite operații ce implică activități de estimare sau judecare. În acest caz se consideră activitățile În care lucrătorul poate folosi unul sau toate simțurile, de exemplu: văzul, auzul, pipăitul etc. 28 I Estimarea vitezei unor părți În mișcare (estimarea părților mobile ale obiectelor staționare, de exemplu: turația pe minut a unui motor, viteza la care se rotește un strung etc.) 29 I Extinderea vitezei unor obiecte În mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
executată fără partitură. ... Lucrările se prezintă în ordinea aleasă de candidat și vor fi cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu. Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție; b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
instrumente de percuție. Cele două lucrări vor fi interpretate fără partitură și vor fi cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, cu același grad de dificultate ca la corzi grave și suflători; ... b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]