8,670 matches
-
care cuprinde 51 de localități trăiesc cca. 13.000 de locuitori. este un loc de odihnă și agrement pentru locuitorii orașelor mari din apropiere, Köln, Bonn, Düsseldorf și regiunea Ruhr. Din anul 1974 Bad Münstereifel este recunoscut ca o „localitate balneară”. „Academia Kurt Schumacher” (academie politică a partidului SPD) are sediul în oraș. În anul 830, Marquard, abatele abației benedictine din Prüm, a înființat aici o mănăstire numită "Neumünster". Datorită poziției sale geografice, mănăstirea s-a numit, mai târziu, "Münstereifel". În
Bad Münstereifel () [Corola-website/Science/309191_a_310520]
-
06%), reformați (18,25%), penticostali (5,27%) și creștini după evanghelie (1,46%). Pentru 3,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. • Ghițescu, L. (martie 1972) Județul Satu Mare - condiții naturale, Pagini Sătmărene • Memoriu tehnic pentru Avizul Natura 2000- “ Parcul Balnear în Regiunea de Nord-Vest - localitățiile Tășnad, Beltiug și Marghita”, locația Beltiug
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
întreaga conurbație formează din 1997 o singură entitate & Hove, o autoritate unitară cu statut de oraș. Brighton este cea mai celebră stațiune turistică britanică de pe coastă, atrăgând anual peste 8 milioane de turiști. Brighton este unul din orașele și stațiunile balneare cele mai celebre din Anglia. A devenit la modă în principal datorită lui Albert Abdullah David Sassoon, în anii 1870. Dintre clădirile celebre ale orașului, se poate aminti Brighton Pavilion, cu un aspect indian, dar care adăpostește un interior de
Brighton () [Corola-website/Science/308868_a_310197]
-
argint. Prin anii 880 satul Ems se dezvoltă fiind amintit prin secolul VI ca și o așezare francă. In anul 1324 i se acordă localității drepturile de oraș, mulțumită apelor termale din regiune în anul 1382 orașul devine o stațiune balneară fiind contruite băi în timpul principilor din Nassau.
Bad Ems () [Corola-website/Science/309359_a_310688]
-
secolului trecut și până la primul război mondial. În această perioadă s-au dat în funcțiune "Băile clocotitoare" (băile reci), precum și băile calde. La începutul sec. XX se descoperă noi surse de apă minerală, fapt ce conduce la ridicarea unui sanatoriu balnear, dotat cu echipamente moderne de hidroterapie (demolat în anii 30). Cu numai câteva decenii în urmă, localitatea Vâlcele era o stațiune balneară cu mare renume atât în țară cât și peste hotare. Printre distinșii vizitatori din țară care și-au
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
La începutul sec. XX se descoperă noi surse de apă minerală, fapt ce conduce la ridicarea unui sanatoriu balnear, dotat cu echipamente moderne de hidroterapie (demolat în anii 30). Cu numai câteva decenii în urmă, localitatea Vâlcele era o stațiune balneară cu mare renume atât în țară cât și peste hotare. Printre distinșii vizitatori din țară care și-au petrecut o perioadă de timp la Vâlcele amintim familile Ghica, Știrbei, Cantacuzino, Florescu precum și personalități de marcă: Gheorghe Barițiu, Nicolae Bălcescu, Titu
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
fiind al cincilea centru urban ca mărime al județului. A fost declarată municipiu în anul 2000, fiind cel mai recent și cel mai mic municipiu din județul Suceava. Vatra Dornei este cunoscută încă din secolul al XIX-lea, ca stațiune balneară și pentru practicarea sporturilor de iarnă. Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în Depresiunea Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și 25° 22' longitudine estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
să construiască o clădire cu șase căzi de baie la care apa minerală să fie adusă printr-o conductă și apoi să curgă prin jgheaburi. În anul 1870 Fondul Bisericesc Român cumpără Băile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, împreună cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale. Pentru bolnavi se ridică un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior se va construi Hotelul nr. 1 și Cazinoul Vatra Dornei. O descriere a stațiunii în jurul anilor 1880-1895 rezultă din
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
butoaie apa curgea prin țevi de metal spre locul unde era încalzită și de acolo la căzi. În total pe teritoriul localității Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape minerale. O etapă nouă în dezvoltarea stațiunii balneare se înregistrează în anul 1895. La această dată geologul Stur întreprinde un studiu geologic al stațiunii Vatra Dornei și al terenului pe care este amplasată. În baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895. În anul 1899
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
patriotică „Sentinela” hotărăsc să acorde numele instituției lor acestui izvor renumit. După 1948 izvorul se numește „23 August”, revenind la vechiul său nume, Sentinela, după Revoluția din decembrie 1989. Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localității se numără și stabilimentul balnear construit în anul 1895, în care se executau proceduri cu ape carbogazoase și nămol de Dorna. Localitatea Vatra Dornei se dezvoltă începând din secolul al XVIII-lea în jurul stațiunii balneare și concomitent cu aceasta. Până în anul 1774 Dorna este dependentă
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
edificiile devenite monumente arhitectonice ale localității se numără și stabilimentul balnear construit în anul 1895, în care se executau proceduri cu ape carbogazoase și nămol de Dorna. Localitatea Vatra Dornei se dezvoltă începând din secolul al XVIII-lea în jurul stațiunii balneare și concomitent cu aceasta. Până în anul 1774 Dorna este dependentă de Ocolul Câmpulung și din această cauză nu are nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu și vornic sau primar este dobândit abia în anul 1823, dar localitatea
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
ale vremii, precum Eudoxiu Hurmuzachi, în lupta lor pentru emancipare socială și administrativă. În anul 1868 se creează Prefectura Câmpulungului, iar după 1872, când este desființat Domeniul Imperial Câmpulung, începe dezvoltarea administrativă a localității în strânsă legatură cu dezvoltarea stațiunii balneare. Între 1850 și 1875 la Dorna se perindă mai mulți vornici și primari. Ziarul „Deșteptarea” din Cernăuți scria: "„În anul 1875 Vatra Dornei nu mai era un sat, ci târg și noul comitet comunal de acolo era în mare încurcătură
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
să fie primar, apoi el îi cel mai bun!»”" Instalarea lui Vasile Deac în funcția de primar al orașului, coincide cu perioada când se studiază de către oamenii de știință ai vremii și de către administrația Bucovinei și a Câmpulungului dezvoltarea stațiunii balneare Vatra Dornei. În deceniul următor instalării lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernăuți devine proprietarul izvoarelor de ape minerale și al așa-zisului institut balnear. În această conjunctură se pune tot mai acut problema dezvoltării băilor la nivelul edilitar al stațiunilor
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
studiază de către oamenii de știință ai vremii și de către administrația Bucovinei și a Câmpulungului dezvoltarea stațiunii balneare Vatra Dornei. În deceniul următor instalării lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernăuți devine proprietarul izvoarelor de ape minerale și al așa-zisului institut balnear. În această conjunctură se pune tot mai acut problema dezvoltării băilor la nivelul edilitar al stațiunilor cunoscute deja în Europa. Ajutat de arhitecți și oameni de știință, proprietarul băilor întocmește un proiect pentru construirea unor edificii de tratament, cazare și
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Modul de a gândi al autorităților Fondului Bisericesc nu îi convine primarului Vasile Deac și, consultându-se cu arhitecți și oameni de știință recunoscuți în epocă, ajunge la concluzia că singura posibilitate de a forța dezvoltarea târgului concomitent cu stațiunea balneară este solicitarea unei audiențe la împăratul Franz Joseph. Obține audiența la împărat în anul 1886 și, odată cu aceasta, aprobarea pentru dezvoltarea urbanistică a localității Vatra Dornei, pe teritoriul central al căreia urmau să fie instalate Palatul Comunal, Palatul Național, clădirea
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Dornei durează aproape doi ani, timp în care sunt distruse și orașul și stațiunea, dar după unirea Bucovinei cu Regatul României se pune problema refacerii și administrării băilor. În anul 1919 se formează un consorțiu care ia în arendă stabilimentele balneare pe termen de un an. Acțiunea se repetă în anii 1920, 1921 și 1922, dar condițiile de arendare sunt nefavorabile administratorului (Fondului Bisericesc) pentru că oferă arendașilor venituri uriașe în timp ce câștigul proprietarului este derizoriu. Ulterior, se stabilește printr-o licitație trecerea
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Iancu Nistor, care determină Statul Român să permită Fondului Bisericesc exploatarea băilor în regie, oferindu-i trei milioane de lei avans pentru reabilitarea stabilimentelor și restaurarea daunelor aduse în timpul războiului. Primarul Petru Forfotă îi prezenta Regelui Mihai I stabilimentele stațiunii balneare în următorii termeni: "„Publicul ce a vizitat această stațiune în anii de după război a putut fi pe deplin satisfăcut în așteptările sale de ceea ce i se oferea. Bineînțeles că au existat și lipsuri în dezvoltarea stațiunii. Lipsește canalizarea, apeductul, asfaltarea
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
care vin la Vatra Dornei cred. Veniturile directe aduse de stațiune aparțin Fondului Bisericesc care a fost și înainte de război și este și astăzi proprietarul stabilimentului de băi. Ori, Fondul Bisericesc nu a contribuit niciodată cu venituri realizate din stabilimentele balneare, cu nimic la lucrările edilitare ale orașului. În același timp nici taxele de cură încasate de către forțele comisiei balneare nu intră în visteria administrației comunale ci sunt folosite în alte scopuri. Administrația comunală a fost și este și azi obligată
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
război și este și astăzi proprietarul stabilimentului de băi. Ori, Fondul Bisericesc nu a contribuit niciodată cu venituri realizate din stabilimentele balneare, cu nimic la lucrările edilitare ale orașului. În același timp nici taxele de cură încasate de către forțele comisiei balneare nu intră în visteria administrației comunale ci sunt folosite în alte scopuri. Administrația comunală a fost și este și azi obligată să acopere nevoile edilitare ale orașului și stațiunii balneare Vatra Dornei numai prin mijloace proprii. Cu toate greutățile acestea
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
același timp nici taxele de cură încasate de către forțele comisiei balneare nu intră în visteria administrației comunale ci sunt folosite în alte scopuri. Administrația comunală a fost și este și azi obligată să acopere nevoile edilitare ale orașului și stațiunii balneare Vatra Dornei numai prin mijloace proprii. Cu toate greutățile acestea nedrepte și ingrate, administrația comunală pe care am cinstea să o conduc este în prezent pe punctul culminant al sforțărilor sale de a înființa apeductul și canalizarea. Îmi fac o
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
primul ministru și ministrul de interne Gheorghe Tătărascu și ministrul agriculturii prof. dr. Iancu Nistor, am primit cel mai larg concurs ca în următorii trei ani apeductul și canalizarea să fie realizate.”" În acest fel orașul Vatra Dornei și stațiunea balneară intră în perioada lor de emancipare edilitară modernă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în special în a doua sa parte, anii 1943-1944, stațiunea balneară Vatra Dornei suferă nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată după 1945 a preia băile prin
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
și canalizarea să fie realizate.”" În acest fel orașul Vatra Dornei și stațiunea balneară intră în perioada lor de emancipare edilitară modernă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în special în a doua sa parte, anii 1943-1944, stațiunea balneară Vatra Dornei suferă nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată după 1945 a preia băile prin actul naționalizării de la 11 iunie 1948 și începe o vastă campanie de refacere și modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea stațiunii. Imediat după 1950, stațiunea balneară
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
balneară Vatra Dornei suferă nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată după 1945 a preia băile prin actul naționalizării de la 11 iunie 1948 și începe o vastă campanie de refacere și modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea stațiunii. Imediat după 1950, stațiunea balneară Vatra Dornei intră în exploatare la întreaga capacitate și până în 1989 continuă să se dezvolte în toate planurile: medical, de agrement, de odihnă, etc. În anul 2000, orașul este ridicat la rangul de municipiu. Centrul de desfășurare a majorității activităților
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
climei și facilităților de practicare a schiului. Orașul-stațiune este înconjurat de munți împăduriți: Munții Giumalău, Munții Bistriței, Munții Călimani, Munții Rodnei, Obcina Mestecăniș. Se practică alpinismul și sporturile de iarnă, iar localitatea este în același timp și o importantă stațiune balneară. Parcul natural din centrul stațiunii, renumit pentru veverițele sale, precum și cazinoul amintesc de faimoasele stațiuni balneare din vestul Europei. În oraș, între cele mai interesante atracții turistice se numără și cele două muzee deschise publicului vizitator: Muzeul de Științele Naturii
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Bistriței, Munții Călimani, Munții Rodnei, Obcina Mestecăniș. Se practică alpinismul și sporturile de iarnă, iar localitatea este în același timp și o importantă stațiune balneară. Parcul natural din centrul stațiunii, renumit pentru veverițele sale, precum și cazinoul amintesc de faimoasele stațiuni balneare din vestul Europei. În oraș, între cele mai interesante atracții turistice se numără și cele două muzee deschise publicului vizitator: Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică, respectiv Muzeul Etnografic găzduit în clădirea primăriei. Cei care doresc să exploreze împrejurimile au
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]