8,717 matches
-
un atelier de croitori într-o suburbie a orașului, decedând peste 5 ani (conform unor surse la Telenești). A fost reabilitat post-mortem prin hotărârea procurorului RSSM din 5 iunie 1989. Încă în timpul vieții la Ierusalim a apărut o culegere de basme pentru copii (1940), schițe și nuvele (Tel-Aviv, 1949)în traducere în ivrit. Au urmat traduceri în ivrit a "Căpriței minunate" (Tel- Aviv, 1960), și o ediție bilingvă (ivrit și idiș) de opere alese, redactată de Boris Sandler. Nepotul lui Zolmen
Zolmen Rozental () [Corola-website/Science/320101_a_321430]
-
că, la scrierea cărții "Pianul mecanic" (1952), "a folosit cu mult entuziasm acțiunea cărții "Minunata lume nouă", a cărei acțiune folosise cu mult entuziasm cartea lui "Noi"". În afară de "Noi", Zamiatin a mai scris o serie de povestiri sub formă de basm, pe post de satire ale Uniunii Sovietice, cum ar fi cea în care un primar hotărăște că, pentru a-i face pe toți fericiți, e nevoie să îi facă pe toți egali. Astfel, îi va forța pe toți (inclusiv pe
Evgheni Zamiatin () [Corola-website/Science/320358_a_321687]
-
Această idee este foarte asemănătoare cu "The New Utopia" (1891) de Jerome K. Jerome, ale cărui opere complete fuseseră publicate în trei rânduri în Rusia înainte de 1917. La rândul său, povestirea lui Kurt Vonnegut "Harrison Bergeron" (1961) seamănă mult cu basmul lui Zamiatin. În cele din urmă, Iosif Vissarionovici Stalin i-a permis lui Zamiatin să părăsească Uniunea Sovietică în 1931, la intervenția lui Maxim Gorki. S-a stabilit la Paris împreună cu soția, unde a murit în 1937 în urma unui infarct
Evgheni Zamiatin () [Corola-website/Science/320358_a_321687]
-
(din en. sword and sorcery, denumit și spadă și vrăjitorie) este un subgen literar al fanteziei eroice aflat la granița dintre fantastic și SF, având afinități cu basmele. Varianta veche a acestei specii, fantezia științifică, cultivă inspirația medievală și ezoterică și este reprezentată de Abraham Merrit și Howard Phillips Lovecraft, iar în literatura română, de Vladimir Colin. Varianta mai nouă a fanteziei eroice, "săbii și vrăjitorie", e cultivată
Sabie și vrăjitorie () [Corola-website/Science/321038_a_322367]
-
că "fantezia eroică" este o "variantă a operei spațiale (space opera) aflată la granița dintre fantastic și SF[...] ea recuperează motivația magică, elemente de acțiune și decor din literatura de tip Apuleius, [...] O mie și una de nopți [...] sau din basmele din literatura orală." Toate aceste elemente au început să se concretizeze într-o resurecție a fanteziei eroice în anii 1880 odată cu ele opt romane ale scriitorului englez William Morris ("The House of the Wolfings" (1889), "The Roots of the Mountains
Fantezie eroică () [Corola-website/Science/321037_a_322366]
-
al genului în Franța este Daniel Walther cu "Saga lui Swa". Scriitori italieni ai genului: Lino Aldani, Daniela Piegai, Grazia Lipos. Scriitori spanioli ai genului: Domingo Santo , Luis Vigil (ciclul "Nomanor"). În România genul există mai mult sub denumirea de basm: Petre Ispirescu sau Mihail Eminescu cu "Făt-Frumos din lacrimă". Vasile Beneș publică în 1982 "Wilhem temerarul duce de Brabant", "Cetatea cu steaguri albe " în 1983. scrie și Vladimir Colin: "Legendele țării lui Vam" (1961) descrie un univers mitic aflat pe
Fantezie eroică () [Corola-website/Science/321037_a_322366]
-
Două Sicilii a trimis lui Pedro al II-lea o pictură care descria o tânără femeie frumoasă, pe care el s-o accepte de soție. Împăratul a fost încântat de portret spunând că femeia din portret pare "o zână din basme". Potrivit istoricului James McMurtry Longo, portretul nu era al Teresei Cristina, ci a altcuiva. Atunci când "a descoperit decepția, era prea târziu". Din cauza multelor legături de consangvinitate, a fost necesară o dispensă de la Papa Grigore al XVI-lea. Permisia a fost
Teresa a celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/321264_a_322593]
-
parte a operei lui Bear este science fiction, "Songs of Earth and Power" aparține clar genului fantasy, iar "Psychlone" genului horror. În ceea ce privește "Dead Lines", care se află la lmita dintre SF și fantasy, Brin a descris-o ca fiind un "basm tehnologic". Bear a primit multe premi, printre care se numără cinci distincții Nebula și două Hugo.
Greg Bear () [Corola-website/Science/321567_a_322896]
-
Junii Brașoveni sunt conduși de un "vătaf" care, ca atribut de conducător, poartă un buzdugan mare. Locțiitorii săi, denumiți "armași", dețin buzdugane mai mici decât ale vătafului. Odinioară, aceștia practicau aruncarea buzduganului ca probă a puterii și a virilității. În cadrul basmelor, adesea apare un buzdugan pe care zmeul îl aruncă de departe spre casa sa, buzduganul lovind întâi porțile casei, lovind apoi masa, și abia după aceea așezându-se singur în cui, pe perete. Buzduganul e mânuit și mai bine de
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
buzdugan pe care zmeul îl aruncă de departe spre casa sa, buzduganul lovind întâi porțile casei, lovind apoi masa, și abia după aceea așezându-se singur în cui, pe perete. Buzduganul e mânuit și mai bine de eroii pozitivi. În basmul Prâslea cel voinic și merele de aur, „Prâslea, luă buzduganul, îl azvârli înapoi mai departe decât îl azvârlise zmeul și, când era prin dreptul lui, îl atinse pe umere”. În basmul lui Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, apare următorul episod
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
e mânuit și mai bine de eroii pozitivi. În basmul Prâslea cel voinic și merele de aur, „Prâslea, luă buzduganul, îl azvârli înapoi mai departe decât îl azvârlise zmeul și, când era prin dreptul lui, îl atinse pe umere”. În basmul lui Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, apare următorul episod: „Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îl aruncă în sus de despică bolta cerului, îl prinse pe degetul cel mic și buzduganul se rupse-n
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
excepțional datorită diversității biologice, dar și pentru bogăția istorică și culturală (parcuri, castele și orașe). Această parte a fluviului traversează două regiuni și patru departamente, Loiret, Loir-et-Cher, Indre-et-Loire și Maine-et-Loire. Cunoscută și sub numele de „grădina Franței” sau „tărâm de basm al castelelor” este o regiune a superlativelor, unde se concentrează cele mai multe castele, din cea mai vizitată țară din lume.Singulară ca ambianță, în Europa și chiar în lume, cu un peisaj mirific, străbătută de ape limpezi, tărâm al artei și
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
-și dă seama că, în timp ce călătoria va fi de scurtă durată pentru pasageri, mai mulți ani vor trece pe planeta ei. Ea se reîntoarce și o găsește pe fiica ei în vârsta, iar pe soțul ei deja mort. Narațiunea combină basmul de tip Rip Van Winkle — în care o persoană călătorește sub pământ în compania piticilor și elfilor, petrecând aparent o scurtă perioadă de timp, dar descoperind, la întoarcere, că au trecut multe generații - cu science fiction-ul modern care duce la
Lumea lui Rocannon () [Corola-website/Science/321421_a_322750]
-
Între 1889 și 1892, s-au cules mai mult de două mii de cântece poporale lirice și epice, dintre care a ales, cum spune autorul, pe cele mai importante. Cântecele de dragoste, leagăn, de cătănie, bocetele, colindele, descântecele, cât și baladele, basmele din aceste culegeri, oglindesc o gamă amplă a sentimentelor omului din popor. În a doua parte a prefeței, arată însușirile gramaticale, mai ales fonetice, ale graiului bănățean, dând exemple. Hodoș arată că: Alte însușiri ale graiului bănățean pe care Enea
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Cele mai numeroase sunt descântecele de deochi, 20 la număr, care se rosteau cam toate la fel, la dureri de cap sau amețeli: Prin miracolul și prin formulele lor, descântecele au corespondență cu alte specii ale literaturii populare, printre care basmul, care încântă cel mai mult pe cei mici. Povestitul, după cum susține Ovidiu Bârlea în "Antologie de proză populară epică", datează din cele mai vechi timpuri: E. Hodoș, în volumul de proză epică "Frumoasa din Nor", a publicat 12 basme. Volumul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
care basmul, care încântă cel mai mult pe cei mici. Povestitul, după cum susține Ovidiu Bârlea în "Antologie de proză populară epică", datează din cele mai vechi timpuri: E. Hodoș, în volumul de proză epică "Frumoasa din Nor", a publicat 12 basme. Volumul se deschide cu „Frumoasa din Nor”, cea mai reprezentativă poveste, care începe cu formula obișnuită, la care autorul, adăugând unele cuvinte, caută să dovedească autenticitatea faptelor: Acțiunea se continuă cu întâmplări din lumea împăraților, a lui Făt-Frumos și a
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
sărac de la curtea tatălui ei. Pe când se oglindeau în apa lacului, un zmeu îl transformă pe Bujor în stană de piatră, iar pe fată o răpește. După multe peripeții, voinicul Luceafăr, fratele fetei, reușește sa-i scape de mânia zmeului. Basmul se încheie, ca de obicei, prin nunta celor doi tineri și a altor personaje din basm: Alte personaje care apar în basmele culese de E. Hodoș sunt Dumnezeu și Sfântul Pavel ca în „Gincu Frunză” și în „Fratele și sora
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Bujor în stană de piatră, iar pe fată o răpește. După multe peripeții, voinicul Luceafăr, fratele fetei, reușește sa-i scape de mânia zmeului. Basmul se încheie, ca de obicei, prin nunta celor doi tineri și a altor personaje din basm: Alte personaje care apar în basmele culese de E. Hodoș sunt Dumnezeu și Sfântul Pavel ca în „Gincu Frunză” și în „Fratele și sora”, sau Sfântul Pavel în „Lupul cu capul de fier și băiatul Ieremia”. Pe lângă descrieri ale naturii
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
pe fată o răpește. După multe peripeții, voinicul Luceafăr, fratele fetei, reușește sa-i scape de mânia zmeului. Basmul se încheie, ca de obicei, prin nunta celor doi tineri și a altor personaje din basm: Alte personaje care apar în basmele culese de E. Hodoș sunt Dumnezeu și Sfântul Pavel ca în „Gincu Frunză” și în „Fratele și sora”, sau Sfântul Pavel în „Lupul cu capul de fier și băiatul Ieremia”. Pe lângă descrieri ale naturii, basmele acestea conțin portrete, unele atât
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Alte personaje care apar în basmele culese de E. Hodoș sunt Dumnezeu și Sfântul Pavel ca în „Gincu Frunză” și în „Fratele și sora”, sau Sfântul Pavel în „Lupul cu capul de fier și băiatul Ieremia”. Pe lângă descrieri ale naturii, basmele acestea conțin portrete, unele atât de frumoase parcă rupte din măiestria lui Coșbuc. În altele, felul de exprimare al personajelor, prin unele expresii și proverbe, înveselește lectura ca, de exemplu, în povestea „Vulpea și mos Corbișor”: După cum mărturisește E. Hodoș
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
puțin, a descoperit comoara imensă a vocabularului și a formelor idiomatice, ascunsă în spiritul sătenilor, care izvora din gura poporului umil și analfabet. Antoni M. Alcover a fost uluit și profund mișcat de descoperirea tezaurului pe care îl constituie „rondalles”, basmele mallorquine, cântecele și sutele de cuvinte și expresii. De atunci, a început să culeagă o cantitate enormă de basme, semnate cu pseudonimul Jordi des Racó, publicate de numeroase ori, de la scurtă vreme după scriere până în prezent. Apariția culegerii de Rondalles
Antoni Maria Alcover i Sureda () [Corola-website/Science/325512_a_326841]
-
poporului umil și analfabet. Antoni M. Alcover a fost uluit și profund mișcat de descoperirea tezaurului pe care îl constituie „rondalles”, basmele mallorquine, cântecele și sutele de cuvinte și expresii. De atunci, a început să culeagă o cantitate enormă de basme, semnate cu pseudonimul Jordi des Racó, publicate de numeroase ori, de la scurtă vreme după scriere până în prezent. Apariția culegerii de Rondalles Mallorquines a fost elogiată de oameni de litere și filologi ca francezul Frédéric Mistral sau italianul Giuseppe Pitré. Puțin
Antoni Maria Alcover i Sureda () [Corola-website/Science/325512_a_326841]
-
azi. Pentru această realizare și pentru imensa sa capacitate de muncă, prin care s-a distins în toate domeniile pe care le-a abordat, a ajuns să fie numit Apostolul Limbii Catalane. A murit la Palma, pe 8 ianuarie 1932. Basmele mallorquine ale lui Antoni M. Alcover „Rondalles” sunt narațiuni populare care îmbină elemente fantastice cu date reale și legende. Situațiile și personajele care apar în ele se situează de obicei într-un spațiu și timp nedeterminate și se întâlnesc uneori
Antoni Maria Alcover i Sureda () [Corola-website/Science/325512_a_326841]
-
uneori și la alte popoare și culturi. Au un caracter anonim și, odinioară, se transmiteau pe cale orală din generație în generație. Ca un tot, țin de patrimoniul colectiv al rădăcinilor noastre indo-europene. Mallorca este un pământ bogat în tradiții și basme populare - de aceea, Antoni M. Alcover a cules, mergând din sat în sat, peste patru sute de basme semnate de el, care s-au publicat în numeroase rânduri din 1886 până azi, fără întreruperi. Pentru această operă de culegere și publicare
Antoni Maria Alcover i Sureda () [Corola-website/Science/325512_a_326841]
-
din generație în generație. Ca un tot, țin de patrimoniul colectiv al rădăcinilor noastre indo-europene. Mallorca este un pământ bogat în tradiții și basme populare - de aceea, Antoni M. Alcover a cules, mergând din sat în sat, peste patru sute de basme semnate de el, care s-au publicat în numeroase rânduri din 1886 până azi, fără întreruperi. Pentru această operă de culegere și publicare a basmelor populare, se numără printre cei dintâi folcloriști europeni, alături de Andersen sau frații Grimm. Comoara pe
Antoni Maria Alcover i Sureda () [Corola-website/Science/325512_a_326841]