13,186 matches
-
aia viața-ți pare mult mai frumoasă. Dudu-i mai tare ca orice psihanalist. Și nici nu te costă nimic. Cartierul nostru Noi, de cînd ne știm, am fost aici, în cartier. Blocurile le-au ridicat străbunii noștri, le-au reparat bunicii noștri, părinții noștri le-au zugrăvit de cîte ori a fost nevoie: dinafară, pe dinăuntru, casa scărilor, holurile, bucătăria, camerele, baia. Tot ei au montat antenele de pe acoperișuri. Cartierul ăsta e-al nostru. De cînd ne știm, locuim aici, îi
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
privea dând din cap cu neîncredere: Nu te mai Întorci tu aicea, Săndele mamă. Va rămâne pustiu și se va fura totul, vei vedea. În privința furatului, a avut dreptate. Au dispărut roțile de tun din primul război mondial pentru care bunicul meu era gata să ajungă la pușcărie (ce frumusețe de roți, nu le voi uita niciodată !) au dispărut scândurile groase și mari pe care le păstra ca pe ochii din cap pentru sicriu (am preferat să cumpăr un sicriu gata
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
nu știu ce pierd. Mișcarea care m-a întristat: Nu știu cum s-a întâmplat, dar m-a lovit tristețea atunci când, târziu după miezul nopții, am văzut în Sbahn, printre oameni de toate felurile, bătrâni. Poate pentru că nu mi-aș închipui în locul lor pe bunicii mei, nu am înțeles povestea pe care mi au spus-o ei despre mișcare. Fie în rolul profesioniștilor mișcării, care recită la minut orarele metroului, fie al turiștilor, navigând cu harta în mână, fie al celor tăcuți, țintuiți în cursa
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
trece în 1892 în aelierul lui Gustave Moreau, unde stă până la moartea acestuia, în 1897. Moreau respingea emoția, facultatea încurajată de el fiind imaginația. Și Puvis de Chavannes exercită o oarecare influență asupra lui, era căsătorit cu Maria Cantacuzino, sora bunicului său. Este atras de Villiers de l'Isle Adam, cum o știm dintr-o anecdotă: descoperă un exemplar ilustrat cu trei acvaforte de Rops pentru achiziționarea căruia renunță la fumat. De asemenea, se pare că muzica lui Wagner a avut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bine să-ți dai telefonul pe “silențios” pentru a nu întrerupe activitatea, deranjându-i pe ceilalți. III. BUNA-CUVIINȚĂ ACASĂ III.1. FAMILIA TA Familia Miei este alcătuită din trei membri: mama, tata și fetița. Desigur că ar mai fi și bunicii, mătușile și unchii. Toți o iubesc mult și uneori o cam alintă, astfel că Mia mai uită uneori de bunele maniere atunci când este în familie. cuvintele magice care ar trebui să însoțească orice rugăminte. Mia știe că mama ei îi
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
plecat în Statele Unite la 14 ani. Până în 1989 nu am putut să mă întorc în România. Doar după Revoluție a fost posibil să revin în țară și în aprilie m-am întors pentru prima dată. Am venit la Timișoara, unde bunicul meu murise cu câteva luni înainte și stăteam în casa unde am copilărit și căutam teme pentru filmul pe care trebuia să-l fac pentru școală. Eram oarecum dezorientat de toată experiența asta. Am avut adresele unor oameni, pe care
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
în parte, de alte viețuitoare.“ Propriile observații constituiau, de obicei, punctul de plecare al întrebărilor și îndoielilor. Iar lectura literaturii disponibile despre problemele la care nu găsea răspuns în cadrul reprezentărilor tradiționale îi adâncea îndoielile. Nici teorii precum cele formulate de bunicul său Erasmus Darwin sau de baronul de Lamarck nu îl puteau satisface pe Darwin. Ele îi apăreau dominate de spiritul de sistem, de tendința de a potrivi faptele unor idei preconcepute. Altfel spus, ele nu corespundeau reprezentărilor mult mai severe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pe pământ, apreciind că există prea puține premise faptice pentru a putea afirma ceva în această privință. Revelator pentru atașamentul strict și neclintit al lui Darwin față de spiritul științific este modul cum s-a raportat el la teoriile evoluționiste ale bunicului său Erasmus Darwin și ale contemporanului său mai vârstnic, baronul de Lamarck. Darwin afirma că aceste teorii nu l-au influențat deoarece i s-au părut a fi „speculative“, în contrast cu generalizările care se sprijină în mod ferm pe fapte. Își
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
austeră despre știința naturii. Această reprezentare s-a exprimat în modul cel mai clar prin înclinația lui de a accentua deosebirea dintre rezultatele cercetării științifice și construcțiile „filozofilor naturii“. Ceea ce l-a făcut să nu-i urmeze pe cercetători ca bunicul său ori Lamarck a fost impresia netă că „disproporția dintre speculații și fapte era prea mare“. Într-o scrisoare din 1859 adresată lui Lyell, Darwin afirma că din opera lui Lamarck el nu a rămas „cu nici un fapt sau idee
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Charles, Butler a publicat în 1879 o carte (Evolution old and new, or the Theory of Buffon, Dr Erasmus Darwin and Lamarck compared with that of Mr C. Darwin) în care teoria lui Darwin era comparată cu teoria evoluționistă a bunicului său Erasmus și cu cele ale lui Buffon și Lamarck. Nu trebuie să ne mire că un spirit cu înclinații speculative, lipsit de interes pentru întemeierea empirică a teoriilor, a ajuns la o concluzie defavorabilă evoluționismului bazat pe ideea selecției
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
oi, 100 stupi, dar și pentru „tot vinul” și patru oameni, slugi la casa sa. Într-o scrisoare din 1934, Ion Al. Frimu, vărul lui I. C. Frimu, (asupra acestora ne vom opri la locul cuvenit), mărturisea că „Ion Frimu Polcovnicu (Bunicul meu) care s-a însurat cu Anuța lui Constantin Bulubașa Banu în 1825, era fiul diaconului Ioachim Frimu de la Telejna (sat în comuna Zăpodeni n.n.)”. Dar Ioachim Frimu nu era din Telejna, el era venit aici, prin intermediul unei căsătorii; era
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ei. După puțin timp, la 21 iunie 1961, soția a decedat din cauza unui neoplasm hepatic. Este înmormântată în cimitirul din Vaslui. În toamna anului 1961, unul din nepoții lui Gh. Râșcanu s-a deplasat la Botoșani pentru a găsi mormântul bunicului său. La cimitir, administratorul, foarte amabil, ia arătat registrul în care Gh. Râșcanu figura la nr. 297 cu data decesului și buletinul de înmormântare nr.1361. Pe baza acestor date, mormintele erau marcate, în ordinea numerelor din registru, așa încât mormântul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1961, în prezența copiilor lor dar în lipsa tatălui decedat, respectându-se ritul creștin obișnuit pentru cei căzuți în războaie pe pământ străin. Nepoții lui Gh. Râșcanu au primit de la părinți, de-a lungul anilor, mai multe informați generale despre meritele bunicului lor dar nu au reținut cazuri concrete. Totuși, printre altele, au aflat că Gh. Râșcanu a fost împotriva reprimării sângeroase a răscoalei din 1907 și că, aflându-se într-o gară în care în vagoane de marfă erau țărani arestați
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
chenare și file albe din vechile cărți bisericești, unde careva scria pentru ca să se știe: că au năvălit tătarii, ca au venit moscalii, că au trecut turcii, că s-a născut fiul cel mic la cântatul cocoșilor sau că a murit bunicul în amurgul serii. Toate erau consemnate pentru ca să se știe, întocmai ca în unele pisanii de la bătrânele biserici de lemn, unde meșterul încrusta bârna scriind ca să se știe cine a făcut lăcașul. Și rostul cel de căpătâi al cărților lui Paul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Desigur, orice-ar zice Un ursuz de pesimist, Băcănia-i mare artă, Matheescu mare-artist!" S-a făcut chiar afirmația că acest Ghiță Matheescu ar fi modelul din realitate al celebrului Mitică... Dacă memoria lui Ion Luca este bîntuită de imaginea bunicului bucătar acceptată cu o duioșie ironică și ca unitate de măsură pentru receptarea distanțării care îl favoriza, Mateiu se poziționează în permanent contrast cu modelul patern, fapt pentru care s-au căutat explicațiile cele mai subtile: o opinie singulară, neconvingătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dar și mărăcine negru, dacă e apropiat de turcescul cara-ceali; se mai poate aminti că în turcă carîngea înseamnă furnică iar toponimul Carîngeali este echivalentul românescului Furnicești. În familie se mai admitea că numele ar putea fi o poreclă dată bunicului Ștefan care venise în Țara Românească în suita domnitorului Caragea, de unde Caragiali ar semnifica al lui Caragea: Arghezi își amintește că la decesul marelui scriitor, vînzătorii de ziare anunțau moartea lui Caragea; e de amintit și faptul că un ascendent
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
definire a textului ca povestire: prin definirea secvențialității narative sînt precizate componentele indispensabile oricărei povestiri: (a) Un actor (A) constant (cel puțin unul, individual sau colectiv). Apar mai multe tipuri de actori: Rosary și muzicianul Courland Bell (relație familială: nepoată/bunic), Gisela și guvernatorul Dom Duarte (relație familială: fiică/tată), tinerele portugheze. Insula, Vozes do Mar, reprezintă spațiul, timpul și durata fiind prezentate încă din primul paragraf; vom reveni asupra acestei chestiuni. (b) Predicatele X și X' care-l definesc pe
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
umerii altuia. Tatăl respinge cu vehemență ideea aventurii celor doi. Imaginea lui Pupăză, fratele său, copil din flori, ce năștea milă, dar și ilaritate în jur prin handicapul său, îl marchează radical: fiul său cel mare nu poate repeta destinul bunicului său fără urmări. Teama de sancțiunea păcatului și consecințele lui e mai mare decât repulsia față de acesta. Pentru Iorgovan, Pupăză era Pupăză, tot acel Pupăză pe care-l știa din copilărie, care-l purtase-n cârcă, pe care atât de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o experiență personală 52. Idealizat, sacralizat, satul rămîne pentru el simbol al înseși "curățeniei sufletului și inimii", al fidelității față de un foarte îndepărtat trecut al dreptății și cinstei. "Să nu părăsim acest loc natal, îl face Rétif să spună pe bunicul său, să nu ne stabilim în marile orașe, să ne bucurăm veșnic și să reînnoim mereu atașamentul și respectul pe care le-am avut pentru părinții noștri. Să rămînem aici, ți-o repet, totul se împlinește cu noi; îți vei
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
galokaș este genitivul lui galoka - lostriță. Galokaș ar fi deci al lostriței. În pâraiele acestea de munte cu ape limpezi și repezi se puteau pescui lostrițe până În urmă cu aproape un secol, debitul lor fiind pe atunci mult mai mare. Bunicul meu Îmi povestea cum pe la sfârșitul secolului al XIX lea Împreună cu alți copii de seama lui pescuiau În Părăul Gălăuțașului astfel de pești sprinteni cu pete roșii pe spinare, făcând răstoace și folosind crengi de brad. Cine o fi dat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din primul mileniu d. Hr.? Opinia nu poate fi exclusă. Săpături arheologice nu s-au făcut prin aceste locuri. Stând de vorbă cu câțiva nonagenari din comună, aceștia Îmi mărturisesc câte ceva doar din puținele lor aduceri-aminte, din ce auziseră de la bunicii lor. Vezi tu stejarul acela din coastă, puțin mai la vale de casa lui Nuțu Gorii Răpanului? mă Întreabă badea Milu Țăranu. Cu câțiva ani În urmă, până acolo era codru. Îl văd, bade Milule. Ei, ăla are cam cinci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
stejarul acela din coastă, puțin mai la vale de casa lui Nuțu Gorii Răpanului? mă Întreabă badea Milu Țăranu. Cu câțiva ani În urmă, până acolo era codru. Îl văd, bade Milule. Ei, ăla are cam cinci sute de ani. Bunicul Îmi spunea că doar până acolo era satul. De acolo mai la deal era pădure din aceea de o sută de ani. Se spune că doar stejarul acela a mai rămas din ea. Acum stejarul nu mai este, l-au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pădure din aceea de o sută de ani. Se spune că doar stejarul acela a mai rămas din ea. Acum stejarul nu mai este, l-au tăiat ăștia care au ras de pe aici pădurile. Când eram de vreo șapte ani, bunicul, Țăran Toma, din Preluca, mort În anul 1945 la nouăzeci și unu de ani, Îmi spunea că cel dintâi locuitor de acolo a fost bunicul lui, unul ce-l chema Diacul. Era cantor la Biserica din Deal, din Toplița. Cânta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
au tăiat ăștia care au ras de pe aici pădurile. Când eram de vreo șapte ani, bunicul, Țăran Toma, din Preluca, mort În anul 1945 la nouăzeci și unu de ani, Îmi spunea că cel dintâi locuitor de acolo a fost bunicul lui, unul ce-l chema Diacul. Era cantor la Biserica din Deal, din Toplița. Cânta În strană și știa carte bună. Învățase să scrie și să citească cu niște călugări din Moglănești, de la Biserica Doamnei. Și de unde venea el aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Era cantor la Biserica din Deal, din Toplița. Cânta În strană și știa carte bună. Învățase să scrie și să citească cu niște călugări din Moglănești, de la Biserica Doamnei. Și de unde venea el aici, tată bătrân? (Așa Îi ziceam eu bunicului) Sigur n-oi ști să-ți spun, dar parcă-mi aduc aminte că pomenea tata, Simion al Diacului, de un sat din nordul Bucovinei. Numele satului acela nu-l mai țin minte. Îmi arăta apoi niște cruci de piatră pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]