8,539 matches
-
o viat] satisf]c]toare). Este argumentul sprijinit de accentul pus pe aceste drepturi? Cu excepția cazului în care se consider] c] singurele drepturi pe care oamenii le au sunt aceste drepturi de bâz] la subzistent] - și ar p]rea foarte ciudat] aceast] restrângere - problema reapare în termenii preeminentei unor drepturi în fața altora, precum cele care țin de libertate. Este nevoie deci și de un principiu normativ pentru a stabili care drepturi au prioritate sau o inc]rc]tur] moral] special]. Dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale au permis introducerea unui tip de analiz] mai formal în etică afacerilor. Și mai important, interacțiunea și amestecul practicienilor cu directori de firme, cu lideri de sindicat și cu proprietari ai unor mici afaceri au consolidat amalgamul, alt]dat] ciudat, într-un subiect de analiz] solid, au atras interesul și atenția oamenilor de afaceri și au conferit practicienilor „academici” statutul de participanți activi în lumea afacerilor. Uneori, ar putea ad]uga cineva, sfaturile lor chiar sunt ascultate. îi. O scurt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o cumulare a unui num]r mare de acte individuale, care s] satisfac] toate cerințele moralei personale.” L]sând deoparte orice urm] de îndoial] legat] de imposibilitatea de a justifica actul de furt al unui individ în extremis, ceea ce este ciudat în abordarea lui Nagel sunt determinanții esențiali care diferențiaz] cazurile de furt și impozitare fac referire la considerații morale perfect normale. Poziția general] a lui Nagel este c] morală politic] difer] de morală personal] deoarece acord] mai mult] important] consecințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
leg]tură dintre a avea o opinie moral] și a fi motivat, el nu indic] obiectul discuției morale. Prin urmare, ideea unei judec]ți morale pare a fi incoerent], deoarece ceea ce trebuie înțeles dintr-o asemenea judecat] este un soi ciudat de fapte despre univers: un fapt a c]rui recunoaștere are în mod necesar un impact asupra dorințelor noastre. Dar imaginea standard sugereaz] inexistentă unor astfel de fapte. O judecat] moral] nu poate avea un caracter exhaustiv - sau așa pare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adesea redus la sloganul „nici un trebuie - nu deriv] din - este” și e venerat că „Legea lui Hume”. Se consider] c] face minuni - indic] distincția fundamental] dintre fapte și valori, demonstreaz] noncognitivismul și (mai ales) respinge naturalismul. (Ultima presupunere este una ciudat], deoarece Hume era naturalist.) De fapt, aceast] Lege nu face nimic din cele de mai sus, deoarece Hume insist] asupra unei chestiuni logice simple. O concluzie care conține un trebuie s] nu poate (logic) s] derive din premise care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și propriet]ților sui-generis. (Am denumit-o autonomie ontologic] pentru c] are leg]tur] cu tipurile de lucruri care trebuie s] existe.) Autonomia ontologic] este deci opusul naturalismului care insist] asupra faptului c] nu e nevoie de ceva atat de ciudat precum propriet]țile propuse de Moore pentru a susține adev]rurile moralei. Autonomia logic] este corect], dar ea nu reprezint] o amenințare la adresa naturalismului dac] nu necesit] autonomie ontologic]. Exemplul paralel cu aricii dovedește c] nu e nevoie de aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucruri ar fi spuse la modul serios, si nu doar ca parte a unei discuții filosofice, ar fi un lucru extrem de alarmant. Ar însemna c] ei nu se opun violului, torturii, crimei, sau oric]rui alt lucru. Gândiți-v] ce ciudat ar fi. Nu i-ar afecta dac] lor li s-ar întâmpla aceste lucruri? Nimeni care nu a c]zut prad] unei patologii însp]imânt]toare n-ar putea s] aprobe o asemenea perspectiv]; din contr], oricine care este într-adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și sculptori de duminică, etalîndu-și produsele lîngă bordură. Famelii din Ciurchi, din Copou, din Frumoasa. Cîini. Ce mai, Ulița Mare! Totul subt bronzul pururi înțelegător al primarului de altădată, voltaireanul Pogor. Madame de Staël, pe la 1800: " Nimic nu este mai ciudat decît soldații germani. Se tem de oboseală și de vremea rea, ca și cum ar fi cu toții negustori sau literați. La ei este mai sigur că un general care pierde o bătălie va obține iertare, decît că unul care va învinge va
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Thomas este că simbolul, o figură duală, deci schematică, ar avea un caracter misterios sau enigmatic (să zicem, motivul inorogului), spre diferență de alegorie (vezi confruntarea politică exprimată prin intermediul bestiarului animalier, în Istoria ieroglifică), o figură de construcție în retorică. Ciudat, am zice, pentru că cele două structuri seamănă foarte mult, ambele ținând de gândire; ceea ce practic le diferențiază este ordinul de mărime. Totuși, subiectul receptării, implicat în procesul de simbolizare, se poate simți emoționat în raport cu valoarea unui simbol − spre diferență de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cazul acestui nou "subiect" logic este identic cu ceea ce se petrecea mai devreme, când subiect era Dumnezeu. De aceea am putea spune, în baza acestor două exemple identice sub aspect formal, că în spațiul judicativului se întâmplă un lucru oarecum ciudat: subiectele logice nu mai pot fi distinse, discriminate, nici măcar sub aspect formal; "Dumnezeu" și "lucrul", potrivit exigențelor judicative, în esență formale, sunt tot una. Așadar, exercițiul judicativ transformă ceva (indicii despre un "obiect", poate un "lucru") într-un substrat (hypokeimenon
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
posibilă. Recunoașterea luminii ființei logos-ului aduce cunoașterea veritabilă; aceasta înseamnă și o recunoaștere de sine, adică o recunoaștere a putinței proprii de a fi într-o legătură cu sine însuși prin mijlocirea Celuilalt. De ce pare ultimul paragraf atât de ciudat, în privință stilistică și chiar în ceea ce privește sensul vorbelor? Pentru că l-am construit suspendând, cumva, convențiile dictaturii judicativului constitutiv; totuși filosofia era "făcută", odată, și în acest fel: în fond, am reluat, aici, câteva idei ale lui Platon, relaxate judicativ. Dincolo de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sunt admise fel de fel de "entități", veritabile "lumi" ale acestora, care au, desigur, sens ontologic, "entități intensionale" (semnificații, concepte etc.), entități dimensionate referențial, adică extensional etc. Toate acestea, însă, presupun timporizarea; altminteri, ele pot ține de un posibil foarte ciudat, fiindcă refuză orice actualizare. Timporizarea, așadar, apare și acum drept operație fundamentală de constituire. Preluarea "poziției" de substrat (subiect) de către stările de lucruri și a celei de predicat de către propoziție (atomară sau complexă; simplă sau compusă etc.) constituie fenomenul cel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lumea televizorului. O pișcătură groznică și visul s-a spulberat. Mi-a părut rău că nu am mai putut să visez, chiar dacă acel vis nu se putea împlini niciodată. Stau și acum admirând zarea albastră și gândindu-mă la televizor. Ciudat obiect ! Andreea Căciulă STELELE Într-o zi de vară, mi-am chemat prietenele și am început să ne facem planuri. Ne-am hotărât să facem un cort și să stăm acolo toată noaptea la lumina unei lanterne. Se apropia întunericul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
am întârziat la școală !-mi-am zis eu speriată de zguduiala mamei. Dar, stai puțin, veverițele nu învață ! -Ba da! Mi-a răspuns mama. A mea merge la școală chiar acum ! a continuat ea. Un vis magic, dar ireal și chiar ciudat. Când mă gândesc câte peripeții am avut, îmi vine să râd. Și ce ? la urma urmelor, până și veverițele se pot distra !... Andreea Căciulă CAP. VIII PATRIE PATRIOTISM O ȚARĂ DE GLORII Pământul românesc, vatra poporului român, este pământul pe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
declarat el să fie miercuri! Păi da, domnule, să fie ce vrem noi! De ce să fie cum au hotărît alții? Uite că noi nu vrem să fie nici duminică, nici joi... chiar dacă e duminică sau joi... Și așa rămîne! Hm! Ciudat mai e și chiriașul ăsta al meu! în capul lui chestia asta cu... azi e miercuri sună a libertate... Da, e înnebunit după libertate... ca și cum ar ști ce-i aia... Octav: (iese din cort; se spală cu apă dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Cine are [posedă] bani bea și mănâncă, cine nu, stă și se uită (Creangă); (3) Cine are bea și mănâncă; cine nu, stă și se uită (Zanne); (4) Noi avem [există, se află la noi] în veacul nostru acel fel ciudat de barzi, Care cearcă prin poeme să devie cumularzi (Eminescu); (5) Aveți [se află, există] pe acolo astfel de...?; (6) Îmbracă-te iute în pielea cea de urs pe care o ai [ai moștenit-o] de la tată-tău (Creangă); (7
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a avea, am selectat câteva situații în care se poate folosi și a fi, pentru a sublinia zona semantică pe care aceste verbe o au în comun − existența, configurația spațială/localizarea: (4) Noi avem/ Sunt în veacul nostru acel fel ciudat de barzi (5) Aveți/Sunt pe acolo astfel de...? (11) Adă-mi aice hărțile cele mici, ce le ai la tine/ce sunt la tine (20) Am mâinile reci/ Mâinile îmi sunt reci (21) Pe copiii tăi îi am mai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Nu mai este cazul să insistăm că votul Adunării Naționale a Basarabiei este conform principiului proclamat și universal acceptat astăzi de parlament și oamenii de stat, europeni: că orice națiune are dreptul de a-și hotărî soarta și viitorul. Este ciudat faptul că Ucraina, care ea însăși își datorează actuala existență numai proclamării acestui principiu, poate să-și aroge dreptul de a nu permite aplicarea lui la Basarabia. Republica democratică nu poate urma exemplul politicii imperialiste a Rusiei țariste, care consta
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
standarde diferite. Ele sunt, cel puțin în intenție, la fel cu cele din științele naturii. În cursul analizei va fi folosit curent, din acest motiv,termenul de teorie și chiar cel de lege, lucru care, uneori, ar putea părea cam ciudat cititorului. Desigur, termenul de lege trebuie luat aici în sensul său cel mai general, și anume cel de enunț teoretic referitor la o clasă de fenomene, propoziție din care teoriile sunt compuse. Teoriile și legile cu care lucrează sociologia nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
etc. - și, de asemenea, despre experiența sa negativă în legătură cu trădările și corupția care l-au dus la ideea că singura soluție de a lupta împotriva acestora este de a recurge la măsuri extrem de dure. O asemenea analiză transformă un act „ciudat” într-un act familiar, care nu mai apare atât de curios, ci oarecum „natural”. Evident, aceasta nu este o explicație de tip științific. Este ca și cum ai explica întregul comportament uman prin intențiile subiective conștiente ale persoanelor, excluzând ca inutilă psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mișcarea comunistă, În care PCUS avea rolul central și adoptat În documentele celorlalte partide comuniste. În România, socialismul științific s-a exersat, pe schema clasică, tot mai mult pe interpretarea documentelor Partidului Comunist Român. Socialismul științific avea un statut epistemologic ciudat. Dacă filosofia materialist-dialectică și istorică decurgea din textele clasice și putea fi deschisă unei anumite libertăți de interpretare, socialismul științific era un produs al „Înțelepciunii colective a partidelor comuniste”, În consecință neputând fi deschisă decât marginal opiniilor individuale. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în povestirea „Copilul nimănui“, folosește expresia „boțuri de măligă“), este un derivat. Acestei derivări i se acordă forma unei afereze (fenomen fonetic constând în dispariția unui sunet sau a unui grup de sunete de la începutul unui cuvânt). Ni se pare ciudat faptul că se evită sistematic investigarea unui traseu etimologic mult mai simplu: de la etimonul latin melica la italienescul meliga și românescul măligă. Zona Banatului a păstrat și o formă arhaică, „ma-melica“ (pomenită în Banatul de la origini până acum). Indiferent însă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
constau în folosirea, în anumite rețete de balmoș, a smântânii în loc de lapte, variantă deosebit de gustoasă, cu care „marea bucătărie țărănească“ are toate motivele să se laude. Am afirmat că, în ceea ce privește varietatea rețetelor pe bază de mălai fiert, italienii ne depășesc. Ciudat este faptul că această tristă constatare se impune în mult mai mare măsură astăzi decât în trecut, într-un trecut din paginile căruia ne mai parvin încă ecouri ale unei diversități savuroase de rețete pe bază de mămăligă, cum ar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
imobile din toate punctele de vedere. Acest dispozitiv nu permite nici un element de modernitate și cum orașele sînt prea puțin dezvoltate, aproape rurale, nu există un teren propice formării burgheziei. Excepție fac Nij-ni-Novgorod și Pskof și, în mod excepțional, Saint-Petersburg. Ciudat este faptul că într-un astfel de context, s-a putut prefigura, și încă de timpuriu, o conștiință națională rusească. La început, încă din secolele XI-XIV, aceasta s-a manifestat sub forma unui reflex de supraviețuire în fața amenințării suedeze și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Combina-tion Acts din 1795 și 1799. La 1800, General Enclosure Act încercuiește pășunile comunale cu sîrmă ghimpată pusă de către cumpărătorii burghezi. În definitiv, segregarea școlară nu este altceva decît ultimul act al închiderii maselor în starea lor de indentități subordonate. Ciudat este că acestea se pretează acestui joc. Sfîrșitul secolului al XVIII-lea este marcat de îndepărtarea protestantismului popular de religia de stat anglicană și ralierea cu unele curente protestante mărginite de un soi de "revivalism" care încurajează ruptura credincioșilor în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]