9,485 matches
-
34,6% din total; 2 tipuri de pedeapsă 158 de elevi etc. Or, consecințele pedepselor multiple sunt clare: raportarea la școală și la ceilalți, în special la adulți, se deteriorează, ceea ce se traduce printr-o scădere constantă a Indicelui de climat școlar pe măsură ce numărul pedepselor crește. Elevii pedepsiți foarte des (de șapte sau mai multe ori) sunt aproape de două ori mai numeroși în a-l percepe pe învățător ca violent. De asemenea, sunt mult mai numeroși printre cei care spun că
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
raritatea studiilor serioase asupra acestor puncte. Sinteza US Surgeon General, realizată la universitatea din Virginia, adaugă că programele cele mai eficace sunt cele care combină acțiuni ce vizează riscurile individuale și factorii de mediu: competențe sociale, ajutor pentru părinți, îmbunătățirea climatului școlar și schimbarea tipului de implicare a tinerilor în grupurile de colegi. Se evidențiază un consens în America de Nord, inclusiv Canada, în ce privește calitatea strategiilor de prevenire a violenței de către și în școală. Acest consens se bazează pe o literatură științifică larg
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a simplului "îndemn la lege", fie și prin expoziții itinerante despre drepturi și îndatoriri. În orice caz, pare evident, din lucrarea lui Gottfredson și din sinteza Surgeon General, că "există anumite dovezi că school-based programs concepute pentru a a schimba climatul social al clasei sau al școlii sunt mai eficiente decât programele concepute pentru a-i schimba pe indivizi". Ceea ce, în plan strategic, justifică abordarea contextuală pe care am prezentat-o mai sus. O abordare ecologică Am văzut așadar că solide
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
atât învățământul propriu-zis, cât și modul de a face față dificultăților de comportament. Pe scurt, trebuie promovată, cu același nivel de demnitate, formarea vizând cunoștințele disciplinare, transmiterea lor și "pedagogia", dacă putem grupa sub această vocabulă tehnicile de ameliorare a climatului școlar (învățare colectivă, tehnici de grup), cunoștințele psihopedagogice necesare sau formarea axată direct pe factorii de risc, tulburările de comportament etc. Formarea nu trebuie să vizeze aplicarea extraordinară a programelor de prevenire, ci integrarea practicilor preventive în practica obișnuită. Construcția
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a fost evoluția numărului de victime în școlile primare și, mai ales, a numărului de elevi "supravictimizați" sau suferind mai multe tipuri de victimizări? Pe de altă parte, aceste victimizări s-au schimbat oare în intensitate? care a fost evoluția climatului școlar și a sentimentului de securitate? aceste evoluții sunt egale sau diferențiate în funcție de tipurile sociale ale unităților de învățământ? Putem răspunde cu un grad rezonabil de certitudine la aceste întrebări, căci anchetele noastre în cșolile elementare au fost relativ numeroase
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
învățământ, chiar dacă au apărut în mai multe rapoarte. Succesele școlii primare Credem că putem afirma că școala primară a cunoscut o scădere globală a numărului de victime însă fără o creștere în intensitate a victimizărilor și o ameliorare remarcabilă a climatului școlar. Toți indicatorii noștri concordă, iar acum vom intra în conținutul propriu-zis al cercetării. Pentru aceasta, vom utiliza un eșantion global de 6 175 de elevi de ciclul 3, repartizați în șaptezeci și două de școli primare unde ne-am
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reprezentativ pentru toate regiunile Franței. După redresarea și extragerea răspunsurilor, vom lucra pe un eșantion de 1 736 de elevi. Pentru a facilita lectura, vom preciza la fiecare tabel dacă este vorba de un eșantion redresat sau de eșantionul total. Climatul școlilor elementare: o stabilitate remarcabilă Elevii școlilor elementare sunt mulțumiți, chiar foarte mulțumiți de climatul școlii lor și se evidențiază un adevărat plebiscit în favoarea adulților care-i au în grijă. Așa stăteau lucrurile în 1995 și în 2000, la fel
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de 1 736 de elevi. Pentru a facilita lectura, vom preciza la fiecare tabel dacă este vorba de un eșantion redresat sau de eșantionul total. Climatul școlilor elementare: o stabilitate remarcabilă Elevii școlilor elementare sunt mulțumiți, chiar foarte mulțumiți de climatul școlii lor și se evidențiază un adevărat plebiscit în favoarea adulților care-i au în grijă. Așa stăteau lucrurile în 1995 și în 2000, la fel stau în 2003, iar în anumite privințe îmbunătățirea este evidentă. Să comparăm, mai întâi, cu ajutorul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în favoarea adulților care-i au în grijă. Așa stăteau lucrurile în 1995 și în 2000, la fel stau în 2003, iar în anumite privințe îmbunătățirea este evidentă. Să comparăm, mai întâi, cu ajutorul "mediilor încrucișate" din tabelul 32, percepția copiilor despre climatul școlar, în funcție de anul în care au fost interogați. Tabelul 32. Comparație a aprecierii "climatului școlar" de către elevii din ciclul 3 al școlii elementare în Franța (eșantion redresat, 1995-2003) Evoluție Generală Elevi Învățători Alți adulți Violență Cartier Agresivitate Învățământ 1995 3
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2000, la fel stau în 2003, iar în anumite privințe îmbunătățirea este evidentă. Să comparăm, mai întâi, cu ajutorul "mediilor încrucișate" din tabelul 32, percepția copiilor despre climatul școlar, în funcție de anul în care au fost interogați. Tabelul 32. Comparație a aprecierii "climatului școlar" de către elevii din ciclul 3 al școlii elementare în Franța (eșantion redresat, 1995-2003) Evoluție Generală Elevi Învățători Alți adulți Violență Cartier Agresivitate Învățământ 1995 3,94 3,66 4,20 3,86 3,33 3,87 4,01 4
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
71 4,20 4,20 3,33 3,80 4,27 4,66 Total 3,93 3,71 4,19 4,14 3,30 3,77 4,12 4,63 Pentru a putea citi tabelul 32, să amintim că măsurăm climatul școlar al unităților de învățământ utilizând opt scări, pe care se autopoziționează elevii: ambianța generală a școlii (variabilă notată în tabel ca "generală"), relațiile între elevi, relațiile elevi-învățători, relațiile cu ceilalți adulți, violența percepută, aprecierea cartierului din jur, agresivitatea între
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt învățați "rău sau mai degrabă rău" în școala lor. Este încă o dovadă a bunelor relații dintre elevi și învățători în școala elementară. Sentimentul de securitate și victimizarea: evoluția în școlile elementare Ipotetic, această îmbunătățire sau această stabilitate a climatului din școlile elementare ar trebui să fie corelată cu creșterea sau stabilitatea sentimentului de securitate și cu o scădere a victimizărilor. Iar lucrurile par să stea chiar așa. Într-adevăr, s-a ajuns, între 1995 și 2003, de la peste 26
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prea semnificativă totuși). "Rasismul" denunțat de 17% dintre elevi rămâne la același nivel în 2003. Furtul rămâne stabil, aproximativ 56% dintre elevi declarând că li s-a furat ceva, în general rechizite școlare sau pachetul cu mâncare. Acestei stabilități a climatului, acestui progres în sentimentul de securitate și acestei probabile scăderi a victimizărilor îi corespunde un respect sporit între elevi. Creșterea este și aici sensibilă, de la 53,6% dintre elevi simțindu-se respectați de colegi în 2000 la 63% în 2003
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care variabila ZEP este "forțată", pentru o mai bună reprezentativitate ideal-tipică a elevilor din medii defavorizate. Reluăm aceeași metodă pentru a compara rezultatele între școlile situate în ZEP și cele situate în afara ZEP: un tabel al mediilor încrucișate rezumă evoluția climatului din școli în funcție de apartenența sau neapartanența la o zonă de educație prioritară. Tabelul 34. Compararea evoluției "climatului școlar" văzută de elevii din ciclul 3 al școlii elementare (eșantion total) în funcție de apartenența la o ZEP ZEP/ non-ZEP evoluție Generală Elevi Învățători
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aceeași metodă pentru a compara rezultatele între școlile situate în ZEP și cele situate în afara ZEP: un tabel al mediilor încrucișate rezumă evoluția climatului din școli în funcție de apartenența sau neapartanența la o zonă de educație prioritară. Tabelul 34. Compararea evoluției "climatului școlar" văzută de elevii din ciclul 3 al școlii elementare (eșantion total) în funcție de apartenența la o ZEP ZEP/ non-ZEP evoluție Generală Elevi Învățători Alți adulți Violență Cartier Agresivitate Învățământ ZEP 1995 3,93 3,59 4,20 3,97 2
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ameliorare. La nivelul sentimentului de securitate (itemul violență), situația a rămas stabilă. Această ameliorare nu trebuie să mascheze, totuși, persistența unei inegalități între școlile din ZEP și celelalte. Deși în școlile situate în zone de educație prioritară rezultatele privitoare la climatul școlar s-au îmbunătățit și se apropie de cele ale școlilor obișnuite, ele au, în medie, rezultate mai dificile în ce privește sentimentul de insecuritate; de altfel, la itemul "violență", diferența statistică este cea mai semnificativă, urmată, în ciuda unei evidente ameliorări, de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
exemplu, că există o legătură între abandonul școlar și hărțuirea de către colegi în timpul școlii. Discuție și concluzie Rezultatele din școala elementară franceză, obținute printr-o anchetă pe bază de chestionar referitoare la elevii din ciclul 3, sunt așadar bune în ce privește climatul școlar în general, dar prezintă și o creștere a sentimentului de securitate și o scădere a victimizărilor. Ar putea exista o distorsionare, ținând de vârsta prea mică a elevilor chestionați. Utilizarea chestionarului pentru elevii din ciclul 3 ar fi inadaptată
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
foarte bună" spre "bună", dar, cu toate acestea, ea înregistrează o scădere importantă în comparație cu școala elementară fără să intervină aici variabila "vârstă biologică", aceasta fiind neutralizată. Aceste prime elemente pot așadar să ne facă să credem că în școlile elementare climatul este mult mai bun decât în gimnazii și că mediul celor dintâi este reglementat mai armonios. De asemenea, ele arată a posteriori pertinența opțiunilor metodologice care ne-au determinat să-i chestionăm pe copiii înșiși, aceștia nerăspunzând nici pe departe
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în ZEP obișnuite (cartier popular, fără mari ansambluri), în ZEP din mijlocul marilor ansambluri HLM, în cartiere favorizate urbane, centrale sau periferice, în mediul rural sau rural periurban. Douăzeci și două de școli au fost astfel încrucișate cu variabilele rezumând climatul școlar și variabilele măsurând violența. Tabelul 36. Climat-victimizare și efectul școlii: ACP pe medii, eșantion de școli elementare din 2003 Școlile sunt deci repartizate pe o primă axă care explică aproximativ 52% din varianță. Aceasta este de departe cea mai
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
52% din varianță. Aceasta este de departe cea mai importantă. Totuși, axa a doua, chiar dacă explică numai 18,4% din varianță, este importantă pentru subiectul nostru, deoarece principala contribuție la această axă este variabila "violență percepută". Prima axă rezumă bine climatul școlar și (una dintre corelațiile esențiale) victimizarea. Cu cât cerculețele care reprezintă fiecare unitate școlară sunt mai la dreapta figurii, cu atât climatul este mai bun, iar victimizarea și violența sunt mai puțin puternice. Cu cât aceste cerculețe sunt mai
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru subiectul nostru, deoarece principala contribuție la această axă este variabila "violență percepută". Prima axă rezumă bine climatul școlar și (una dintre corelațiile esențiale) victimizarea. Cu cât cerculețele care reprezintă fiecare unitate școlară sunt mai la dreapta figurii, cu atât climatul este mai bun, iar victimizarea și violența sunt mai puțin puternice. Cu cât aceste cerculețe sunt mai în josul figurii (de fapt, al axei 2), cu atât mai puternic este sentimentul de securitate exprimat de variabilele "violență percepută, agresivitate elevi-profesori și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
surpriză, 7 școli situate în ZEP în cartiere constituite din ansambluri mari de locuințe cu chirie moderată, în dreapta, 7 școli din cartiere mai degrabă favorizate sau de clasă mijlocie. Cele rurale sunt grupate în general în partea de jos: deși climatul este mediu, sentimentul de securitate este mai puternic. Ponderea socială rămâne așadar mare, iar inegalitatea în fața riscului este demonstrată. Însă câteva școli infirmă total predicția. Nici o școală favorizată nu se află în grupul școlilor defavorizate. În schimb, o excepție este
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școală din același cartier al aceluiași oraș, cu împrejurimi asemănătoare și cu același tip de elevi. Dar echipa uneia dintre aceste școli, puternic mobilizată în jurul unui director militant și al unui proiect pedagogic susținut, reușește mai bine să creeze un climat pozitiv, ceea ce nu exclude, de altfel, oboseala și stresul. Nu vrem să facem din această școală o "vedetă", ci doar să arătăm că școlile elementare din ZEP, chiar dacă suferă de pe urma excluziunii sociale, au un climat în mare măsură pozitiv, care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai bine să creeze un climat pozitiv, ceea ce nu exclude, de altfel, oboseala și stresul. Nu vrem să facem din această școală o "vedetă", ci doar să arătăm că școlile elementare din ZEP, chiar dacă suferă de pe urma excluziunii sociale, au un climat în mare măsură pozitiv, care s-a îmbunătățit în ultimii 10 ani. Școala elementară franceză rămâne, în ce privește violența școlară, mai degrabă protejată (Dubet și Martuccelli, 1996; Dubet, 2003), chiar dacă această protecție este inegală. Asta nu înseamnă nici că totul merge
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
studiu pe un eșantion de 9 073 de elevi. Pentru a facilita lectura, vom preciza sub fiecare tabel dacă e vorba de eșantionul redresat, de eșantionul total sau de un eșantion diferit (de exemplu, incluzând eșantioanele din 1998 și 2000). Climat școlar și victimizare în gimnaziu: o evoluție medie limitată În limitele eșantionului nostru, credem că putem afirma că, la nivel global, gimnaziul a cunoscut o degradare medie limitată a climatului, legată în primul rând de o anumită scădere a percepțiilor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]