9,604 matches
-
pe Lista UNESCO din 1997. Orașul Salzburg a fost populat încă de timpuriu, din perioada neolitică, în mare parte datorită salinelor din zonă. Săpăturile arheologice au scos la iveală relicve preistorice: în aproximativ 1000 î.C. se găsea aici o colonie destul de numeroasă de iliri, atrasă de exploatarea salinelor de pe Dürnberg, lângă Hallein. După 400 de ani locul este ocupat de celți. Începând cu 15 î.C. micile comunități umane din zonă formează un oraș pe malurile râului Salzach. Romanii îl
Salzburg () [Corola-website/Science/296754_a_298083]
-
î.Hr. Latina s-a răspândit în cea mai mare parte a Europei Occidentale, a Africii de Nord, a Asiei Mici și a regiunilor dunărene. Sub Imperiu, latina este limbă a justiției, a administrației și a armatei romane și a numeroaselor colonii romane, împreună cu greaca și alte graiuri locale. Nu există un consens unanim care să delimiteze exact perioada în care "latina medievală" s-a diferențiat de latina vulgară, dar, în general, se consideră ca fiind "latină medievală" limba latină scrisă începând
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără "Grădina japoneză" (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), "Grădina romană" cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească. După înființarea primelor universități, grădinile de plante medicinale existente pe lângă mănăstiri s-au subordonat acestora constituindu-se
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
forma unei copii în 1746, la Biblioteca familiei imperiale din Viena și publicată pentru prima dată în 1765 de către Johannes Georgius Schwandtner, menționează existența valahilor în spațiul transilvănean și în Panonia, dar și prezența unor formațiuni prestatale pe teritoriul fostei colonii romanice, Dacia. La finalul secolului al VII-lea, ungurii sunt opriți din expansiunea lor spre vest la Lechfeld, lângă Augsburg și încep să-și îndrepte atacurile spre estul Tisei. Cronicarul Anonymus al regelui Béla al III-lea prezintă ducatele din
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
mondial)|Campania din Africa de est]] a început sub auspicii încurajatoare pentru Italia. Amenințările la adresa convoaielor aliate care traversau Marea Roșie au crescut după ce italienii au cucerit Somalia Britanică. Acest succes a permis italienilor să folosească facilitățile portuare din [[Berbera]] din colonia britanică. [[Regatul Unit|Forțele britanice]] și ale [[Commonwealthul Națiunilor|Commonwealthului]] au lansat contraatacul în [[Africa de Est]] în ianuarie 1941. Amenințarea Flotilei Mării Roșii a dispărut după căderea [[Africa Orientală Italiană|Africii Orientale Italiene]]. Cea mai mare parte a Flotilei
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
și au ajuns în cele din urmă [[Ocupația germană a Franței în timpul celui de-al doilea război mondial|portul francez sub control german]] [[Bordeaux]], [[France]]. Două vase auxiliare de aprovizionare din cadrul Flotilei Mării Roșii au reușit să navigheze până în [[Madagascar]] - colonie franceză controlată în acel timp de [[Regimul de la Vichy]]. Pe 10 iunie 1941, britanicii au lansat Operațiunea Cronometrul, în timpul căreia un batalion al Armatei Indiene a debarcat la [[Assab]], ultimul port pe care îl mai controlau italienii la Marea Roșie. Indienii
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
proclama" supremația genovezilor în orient, similar celui din 1082 pentru Veneția. Genovezii se angajau să acorde ajutor armat Imperiului pe timp de război; acesta le acorda privilegii extrem de extinse: exceptarea de la impozite și taxe în tot imperiul, fiindu-le asigurate colonii în toate porturile importante ale imperiului. De flota italiană nu a mai fost nevoie, însă colonia genoveză a fost totuși întemeiată, ulterior, la Galata și, timp de două secole, a influențat existența Bizanțului restaurat, amestecându-se în politica acestuia, iar
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
ajutor armat Imperiului pe timp de război; acesta le acorda privilegii extrem de extinse: exceptarea de la impozite și taxe în tot imperiul, fiindu-le asigurate colonii în toate porturile importante ale imperiului. De flota italiană nu a mai fost nevoie, însă colonia genoveză a fost totuși întemeiată, ulterior, la Galata și, timp de două secole, a influențat existența Bizanțului restaurat, amestecându-se în politica acestuia, iar, uneori, chiar luptând împotriva Imperiului. În vara anului 1261, basileul grecilor l-a trimis pe comandantul
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
internă a Paleologilor (care au distrus rapid mult din ceea ce realizaseră predecesorii lor din dinastia Laskaris), începând de la primul reprezentant al acestei dinastii, secătuia inexorabil statul grec. Dominația latină lăsase urme profunde. Orașele maritime italiene dețineau stăpânirea asupra apelor bizantine, coloniile lor erau răspândite de-a lungul întregului imperiu, cea mai mare parte a insulelor din bazinul oriental al Mediteranei fiindu-le supuse. Grecia se găsea în continuare sub dominație latină, iar despotatul de Epir, sub autoritate grecească, era, ca și
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
modele pentru arhitectura romană. Printre forme constructive amintim: Apogeul arhitecturii monumentale grecești a fost atins prin realizarea templelor de pe Acropola Atenei, devenite ulterior tezaur al întregii umanități. Arhitectura greacă clasică se regăsește în numeroasele temple care s-au păstrat în coloniile grecești din sudul Italiei și din Sicilia. Printre construcțiile monumentale ale Greciei antice menționăm: Farul din Alexandria, Acropola din Atena, Partenonul, Templul Atenei Nike, Erechteionul. După înfrângerea suferită de atenieni în războiul peleponesiac cu Sparta, Grecia]] a cunoscut un haos
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
proiectate îngrijit, reflectând un nou simț al respectabilității, caracteristicile claselor de mijloc, în creștere în Europa. Influența puritană conferea simplitatea plăcută a unui stil subtil, după cum se poate vedea la clădirile din orașele nord-americane din perioada colonială. În Amsterdam, Stockholm, Colonia (Köln) și Viena, locuințelor și străzilor li s-au dat o formă nouă. Așa s-au pus bazele arhitecturii din zilele noastre. Perioada aceasta este de multe ori consacrată drept "modernă timpurie". Mișcarea umanistă și avântul economic din nordul Italiei
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
stil chinezesc. Pe întregul glob, majoritatea culturilor s-au inspirat din arhitectura tradițională, inventivitatea și creativitatea nefiind pe culmi decât în Europa. Inovațiile arhitecturale au avut tendința de a imita stilurile anterioare preluate din antichitate și stilurile exotice preluate din colonii. În arhitectura europeană s-au făcut simțite două influențe. S-au mărit conacele de țară și a caselor din orașe, pentru care era la modă arhitectura grandioasă, cu ferestre largi. Influența ramurilor industriale, pentru care s-au construit fabrici și
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
cunoască o înflorire în perioada victoriană, din secolul XIX. În multe regiuni ale lumii au rămas în uz stilurile tradiționale ce foloseau materiale de pe plan local. Coloniștii și-au ridicat locuințele în noile teritorii din SUA și Rusia, precum și în coloniile europene, în plina dezvoltare, din India, Africa și America de Sud. În majoritatea cazurilor, construcțiile acestea erau practice, simple și tradiționale. Însă guvernatorii, șefii și proprietarii de plantații și-au înălțat locuințe grandioase, care să amintească tuturor de avuția și poziția lor
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
militari comuniști și cu ierarhia militară de partid din Armată, cu toate că avea convingeri de stânga. Este mutat disciplinar în diferite unități militare de muncă forțată, acolo unde se trimiteau de obicei ofițerii și subofițerii incomozi regimului comunist. Așa ajunge în colonia militară de muncă de pe Uranus (celebrul șantier ceaușist al Casei Poporului) din București. Aici cunoaște viața din coloniile comuniste de muncă pe care o va descrie mai târziu în volumul Robi pe Uranus ( Editura Humanitas, 1992). După Revoluția din Decembrie
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
în diferite unități militare de muncă forțată, acolo unde se trimiteau de obicei ofițerii și subofițerii incomozi regimului comunist. Așa ajunge în colonia militară de muncă de pe Uranus (celebrul șantier ceaușist al Casei Poporului) din București. Aici cunoaște viața din coloniile comuniste de muncă pe care o va descrie mai târziu în volumul Robi pe Uranus ( Editura Humanitas, 1992). După Revoluția din Decembrie 1989 este numit redactor la gazeta militară "La datorie", care aparținea de "Direcția Presă a Ministerului Apărării". De
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
militară "La datorie", care aparținea de "Direcția Presă a Ministerului Apărării". De aici este îndepărtat doi ani mai târziu, din ordinul conducerii Ministerului Apărării, după ce publică la Editura Humanitas în aprilie 1992 volumul Robi pe Uranus, în care descrie infernul coloniilor de muncă din timpul dictaturii comuniste. Cartea produce un șoc în rândurile foștilor politruci comuniști ceaușiști din Armată. Membrii redacției gazetei La datorie, înaintează către ministrul Apărării cereri scrise individuale ca scriitorul să fie deferit Procuraturii Militare pentru „trădare de
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
a orientat pe Williamson dinspre fantezii către o intrigă riguroasă și o scriere puternică. Sub tutela lui Breuer, Williamson a trimis schițe și ciorne spre revizie. Prima lor colaborare a constituit-o romanul "Birth of a New Republic", în care coloniile lunare treceau printr-o perioadă similară revoluției americane - o temă preluată ulterior de mulți alți scriitori SF, dintre care se remarcă Robert A. Heinlein cu "Luna e o doamnă crudă". Devastat de furtuni emoționale și crezând că multe dintre problemele
Jack Williamson () [Corola-website/Science/317222_a_318551]
-
În anul 14 î.Hr., partea de sud a regiunii austriece, din zona Dunării a fost cucerită de romani. iar Noricum devine provincie romană odata cu regiunile invecinate din Panonia. Partea de la sud de Dunăre intra în posesia triburilor marcomane. Printre coloniile romane fondate putem enumera: Vindobona (Viena de astăzi), Carnuntum (capitala provinciei romane Panonia Superioară), "Vinurum" (lângă actualul Maria Saal), "Teurnia" (lângă Spittal an der Frau), "Flavia Solva" (lângă Leibnitz), "Juvavum" (Salzburg), "Ovilava" (Wels), "Lauriachum" (lângă Enns). Ulterior și Tirolul intră
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
mare putere, iar în 1452 sub Frederic al III-lea, devine imperiu. Printr-o politică de căsătorii încheiate cu multă abilitate, Habsburgii își asigură în secolul al XV-lea influența în Franța și devin chiar regi ai Spaniei și ai coloniilor acesteia abia fondate peste Ocean. O perioadă, regiunea rămâne fără conducător și, în această stare de incertitudine, Austria (care includea Styria și Carniola), este anexată la Boemia de către Ottakar al II-lea. Împotrivindu-se dorinței de dominare a lui Rudolf
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
sud-est. Atât denumirea populară, cât și cea științifică sunt legate de faptul că utilizează structurile antropice. Lăstunul de casă construiește un cuib în formă de cupă din granule de noroi sub streșini sau în preajma altor structuri similare, de obicei în colonii. Pasărea este vânată de șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo") și este afectată, ca și alte păsări, de paraziți interni, precum și de păduchi și purici, dar populația mare și arealul larg de răspândire o țin departe de pericolul dispariției. Apropierea de om
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
iunie (Laplandia). În condiții de viață obișnuite, ei își fac cuib în peșteri mici de piatră, în despicăturile de conglomerat și calcar, de regulă pe malul râurilor de munte. Se întâmplă ca perechi de lăstuni de casă să se alăture coloniilor de lăstuni de mal și să ocupe câteva găuri în povârnișurile argiloase, lărgind în prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
o navă, însă ei nu bagă de seamă mișcarea vasului și sunt indiferenți la atenția pasagerilor. Unul și același cuib poate servi o familie ani de-a rândul, cu adăugirile și reparațiile de rigoare. Lăstunii de casă se adună în colonii de până la câteva zeci de indivizi, uneori acest număr atinge cifra de câteva sute de perechi. În aceste colonii mai pot intra și lăstuni de mal, rândunici roșcate. Deseori pot fi observate mai multe cuiburi pe același perete, adică mai
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
cuib poate servi o familie ani de-a rândul, cu adăugirile și reparațiile de rigoare. Lăstunii de casă se adună în colonii de până la câteva zeci de indivizi, uneori acest număr atinge cifra de câteva sute de perechi. În aceste colonii mai pot intra și lăstuni de mal, rândunici roșcate. Deseori pot fi observate mai multe cuiburi pe același perete, adică mai multe familii conviețuind împreună. Conviețuirea are loc fără conflicte, totuși fiecare familie păzește numai cuibul său. Cuibul reprezintă o
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
situație precară, trebuind să plătească la presiunile venețienilor în Cornul de Aur sumele cerute. Războiul se încheia în anul 1302 printr-un armistițiu de 10 ani, venețienii văzându-și confirmate vechile lor privilegii comerciale și un anumit număr de noi colonii în Arhipelag. Genovezii au înconjurat Galata cu un zid solid, construind o puternică fortăreață genoveză în fața capitalei bizantine (Căpitanul genovez Benedetto Zaccaria de Phoceea, care era semnalat ca amiral în serviciul regelui Francez Filip al IV-lea și adunase o
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
său, unchiul Iulian, apoi la Anina, în Caras Severin unde tatăl său s-a angajat la mină. Aici părinții lui se despart. Plecând din Anina împreună cu mama, au colindat o bună parte din țară. A început școală primară la o colonie muncitoreasca lângă comună Tălmaciu, aproape de Sibiu. De aici au ajuns la Lupeni apoi la Câmpul lui Neag unde a început clasa a-II-a primară pe care a terminat-o la Banița lângă Petroșani unde tatăl său vitreg era miner la o
Ion Săsăran () [Corola-website/Science/317505_a_318834]