10,875 matches
-
răspunsurile copilului a unor elemente și includerea în următoarea întrebare a adultului; identificarea și clarificarea intenției copilului cu privire la informația pe care vrea să ne-o transmită; atitudinea adultului trebuie întotdeauna să promoveze continuarea manifestărilor verbale ale copilului; adultul nu domină conversația, este partener egal; dezvăluirile din experiența personală a adultului trebuie să asigure o atmosferă caldă, prietenoasă, de siguranță. Limba română - limba maternă pentru surzi? 1. Cadru teoretic Conform unor specialiști, copiii deficienți de auz care au contractat deficiența la un
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ce-i vin în minte legate de anotimpul “Primăvara”. Toate acestea sunt apoi conectate, prin linii trasate pe coala de hârtie, de cuvântul cheie. Activitatea se oprește în momentul epuizării ideilor elevului. Se denumește forma pe care a luat-o conversația pe tema anotimpului “Primăvara” un ciorchine cu boabe pline de idei. Elevul trece în revistă principalele caracteristici ale anotimpului, formulând propoziții corecte din punct de vedere gramatical. O altă metodă activă, utilizată în activitatea de stimulare a comunicarii verbale la
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a exprima o dorință; nu poate susține o conversație pe o temă cunoscută cu persoane familiare un nivel acceptabil. Evaluarea abilităților de comunicare la începutul programului inteligibilitatea vorbirii, limbaj receptiv, limbaj expresiv, interacțiunia fost realizată cu ajutorul Scalei Webster, domeniul Comunicarea. Rezultatele evaluării inițiale relevă deficiențe la nivelul tuturor subdomeniilor
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
fi urmărit de persoanele cu deficiență vizuală; obligă poziționarea interlocutorilor față în față pentru o bună recepție a mesajului, fapt care nu este posibil întotdeauna; presupune contactul direct cu persoana cu care „vorbești”; contactul ocular trebuie menținut pe toată durata ,,conversației gestuale”; presupune organizarea spațiului pentru a facilita recepția; necesită condiții de mediu: lumină, poziție de vizibilitate; nu poate fi urmărit noaptea, pe întuneric sau atunci când iluminarea dezavantajează unul dintre participanți; obstacolele fizice care obturează imaginea îl fac neoperabil; nu este
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
facilita recepția; necesită condiții de mediu: lumină, poziție de vizibilitate; nu poate fi urmărit noaptea, pe întuneric sau atunci când iluminarea dezavantajează unul dintre participanți; obstacolele fizice care obturează imaginea îl fac neoperabil; nu este economic, necesitând mai mult timp pentru „conversație” decât cel necesar în cazul emiterii verbale a cuvintelor; nu prezintă „prescurtări” ca limbajul verbal; nu beneficiază de o bogăție de expresii, de figuri de stil; nu are elemente de prozodie decât în măsura în care sunt „prelungite” anumite semne; punctuația este de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
etc. De asemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de sine stătătoare și mai degrabă ca procedee în cadrul altor metode: demonstrația, conversația. Demontrația este larg utilizată și recomandă în procesul instruciv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Metoda demonstrației își atinge la maximum valențele educative dacă sunt implicați în efectuarea ei toți elevii. Însoțită de imitare și modelare, demonstrația poate deveni o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
asociată dintotdeauna cu inocența și feminitatea, are proprietăți calmante și relaxante, crează o ambinață optimistă și odihnitoare. Rozul exprimă tinerețe, fericire și este ideal pentru camera copiilor sau pentru baie. Cei care preferă culoarea roz sunt romantici, talentați, cuceritori în conversații și păstrează un aer de inocență juvenilă. Această culoare este liniștitoare pentru energiile emoționale ale fiecăruia dintre noi și ajută la stimularea sistemului imunitar al organismului. În cazurile în care pentru aceeași afecțiune sunt indicate două sau mai multe culori
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
desfășurare: Teren sport (L=28 m/l=14 m), Efectiv: 22 elevi (B=9/F=13) Materiale si Mijloace: 4 jaloane, casetofon cu CD, CD-uri muzică, 4 seturi piese puzzle, 4 fișe rebus, fluier, 21 baloane. Metode: explicația, exersarea, conversația, demonstrația. Tema 1 - Dezvoltarea îndemânării în regim cu celelalte calități motrice Obiective Operaționale: O1 să execute acțiuni motrice și intelectuale desfășurate în perechi; O2 să manevreze în regim de viteză obiecte, construirea și rezolvarea unor sarcini intelectuale; O3 să adopte
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
țigănci, mă rog, dar de unde au ele atâția bani? O casă ca asta, un adevărat palat, cu grădini, cu nuci bătrâni, asta reprezintă milioane.” Pe neașteptate, suntem martorii apariției ilogicului, care sfidează normalul, constituind o abatere, o intruziune a irealului. Conversația din tramvai, din banală și neînsemnată, tinde să descifreze sensuri, semne ce nu se lasă revelate. Subiectul ei, deja atras de acest loc misterios, urmează pas cu pas calea sinuoasă care duce către ireal. Negăsind o explicație plauzibilă, personajul se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
se arate el însuși impresionat de lumea configurată de către nuvelă. Considerațiile teoretice despre nuvelă l-au determinat pe Anton Holban să-și intituleze proza scurtă publicată în 1934 în volumul Halucinații și retipărit în 2005 de Editura Polirom sub titlul Conversații cu o moartă, cu denumirea „fragmente”, deși poartă denumirea generică de nuvele. La opinia că nuvelele lui Anton Holban sunt superioare romanelor, a contribuit poate faptul că scriitorul și-a declarat preferința pentru „genul scurt”. „Mai am o serie de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
a sărăciei epicului. Anton Holban mărturisește că preferă nuvelele dintr-un viciu temperamental și consideră că tot ce a scris mai valoros e reprezentat de nuvelele Icoane la mormântul Irinei, Halucinații, Preludiu sentimental, Scatiul și stăpânul său și, mai ales, Conversații cu o moartă. Autorul recunoaște că romanele sunt o acumulare de momente independente și că firul epic este vag, consecință a ororii pe care o are pentru adjectivul inutil. Scriitorul crede că o nuvelă se construiește mai greu decât un
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Maitrey de Mircea Eliade. Autoficțiunea nu e jurnal intim, nu e nici memorialistică, dar se refuză ca și ficțiune pură. În cazul de față, e o modalitate de a repune biografia în drepturi, chiar în cadrul ficțiunii.”<footnote Marius Chivu, în Conversații cu o moartă, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 14 footnote> Pentru Holban, literatura stă sub semnul „dificilului”, nu numai în sensul creației ci mai ales în acela al abordării unei problematici existențiale, în stare să surprindă raporturile individului cu semenii
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
eu sunt un om fantastic sau că nu cred cu ființa mea, (nu cu logica) în moartea ei.”<footnote Anton Holban, Pseudojurnal. Corespondență, acte, confesiuni, Editura Minerva, București, 1978, p. IX footnote> În această scrisoare se găsește toată substanța nuvelei Conversații cu o moartă, la care Holban mai face referire și în alte epistole. Scriitorul are capacitate de a extrage din cotidian valențele esențiale într-o manieră confesivă care se recunoaște și în articolul gazetăresc, în însemnarea de călătorie și chiar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fi femeie, micile cochetării sau reacțiile neprevăzute o transformă într-o ființă subalternă prin modalitatea prezentării acestei condiții umane în roman. În comparație cu Irina, Ioana suferă de un fragmentarism mai nuanțat. Chiar dacă are trăiri contradictorii, Ioana va primi o voce proprie, conversațiile cu ea ocupă un spațiu mai mare, iar cititorul poate avea acces direct la personaliatea personajului, chiar daca aceasta este una schimbătoare. Cînd Ioana va povesti frânturi din idila ei cu celălalt, cu rivalul lui Sandu, citititorul va realiza că între
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
partenerei, o stare ambiguă de prezență intermedie...”<footnote Mihai Zamfir, Cealaltă față a prozei. Structura semi-absenței. Biografic și literar în „Jocurile Daniei” de Anton Holban,, Editura Cartea românească, București, 2006, p. 111 footnote> Convențiile utilizate de autor sunt scrisoarea și conversația telefonică, devenite resorturi literare de întreținere psihologică, de realizare a iluziei relației permanente. Fantezia lui Sandu, peronajul- narator, identifică un discurs erotic perfect atâta vreme cât relația este mediată. În schimb, întâlnirile concrete, dincolo de accentele de senzualitate împinse până la euforie
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fiind caracteristici pentru erou. Pe firava Lilli o scandalizează cu opiniile despre profesori. Sunt mulți imbecili printre profesorii tăi?, întreabă el făcând pe grozavul. Nu... cum ar putea să fie? Se uimește fata. În nuvelele Icoane la mormântul Irinei și Conversații cu o moartă autorul este obsedat de moartea iubitei. „Metoda e mai proustiană decât oriunde (cel puțin în latura strict tehnică) și constă în cultivarea unei memorii capricioase, dacă nu chiar arbitrare, în trecerea de la una la alta după simple
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cuvintele ce aleg. A da explicații mi se pare o împietate și o cădere în banal.” Ioana îl prezintă pe Sandu într-o viziune realistă, lucidă, eroul fiind coborât la statutul de cinic meschin. Exersând consoana „r” într-o banală conversație, pe care o pronunța graseind, Ioana reușește să demoleze printr-o atitudine profund ironică atitudinea patetică a partenerului de discuție: „Orice vorbă este ridicolă dacă insiști asupra ei, și o analizezi. R... al meu e emoție transformată în literă. Ascultă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și că nu-i pretinde să-l alunge pe celălalt din mintea ei. Sandu își închipuie în detaliu toate momentele care se petrec între cei doi, până și cum se dezbracă tânăra după ezitări și tatonări. Personajul masculin mărturisește în Conversații cu o moartă, că “păcatul lucidității te face să întrevezi dinainte toate posibilitățile celor ce se vor întâmpla cu tine, e prezent în momentele cele mai grave și îți răpește orice spontaneitate sufletească. Nu ai emoții decât în momente rare
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fi a unui bărbat... fără ca cea mai mică transformare să se observe în ființa ei.” Viky pare o camaradă perfectă: “grațioasă, descurcându-se ușor printre oameni, plăcând imediat băieților, întrebuințând cu ușurință câteva cunoștințe despre muzică și literatură căpătate din conversațiile mele cu Ioana, și impresionând și pe oamenii mai avizați.” Roza, vara Ioanei, în schimb era “mică, grasă, cu părul roșu și fața acoperită de pistrui” și avea complexe de inferioritate, puse de autor pe seama fizicului sau a lipsei de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cu titlul Mica japoneză prezintă un tip feminin care se încadrează în tiparul său etnic. O mică japoneză stă într-un compartiment plin cu studenți nemți beți care fac curte unei „fraulein” grasă și unsuroasă. Eroul ce participă la o conversație internațională a studenților se simte solidar cu tânăra. Aceasta, cu o profundă umilință, încearcă să ocupe cât mai puțin spațiu: „părul negru, tras cuminte pe după urechi, fața i se prelungea fără nici o încrețitură revelatoare, ochii i se deschideau catifelați, pielea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
literară decât judecăți de valoare foarte generale de tipul „ e interesant” sau „nu- mi prea place” pe cand bărbatul, dotat cu spirit critic, trăiește febril orice nouă lectură, entuziasm pe care dorește să-l împărtășească și ei. Discuțiile între ei sunt conversații cu ecou:” Îmi plăcea să discut cu ea literatură sau artă, chiar dacă nu făcea decât să-mi repete părerile, și asistam , ascultând-o la propriile mele gânduri.” Relația dintre cei doi, deși are ca liant literatura, e un continuu monolog
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cu stilul scriiturii. Anton Holban mărturisește că preferă nuvelele dintr-un viciu temperamental și consideră că tot ce a scris mai valoros e reprezentat de nuvelele Icoane la mormântul Irinei, Halucinații, Preludiu sentimental, Scatiul și stăpânul său și, mai ales, Conversații cu o moartă. Autorul recunoaște că romanele sunt o acumulare de momente independente și că firul epic este vag, consecință a ororii pe care o are pentru adjectivul inutil. Scriitorul crede că o nuvelă se construiește mai greu decât un
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
să se prezinte simțurilor"83. Făcînd o astfel de recomandare care avea drept scop "ieșirea din labirinturile scolasticii", el ajunge la o anumită exagerare, deoarece nu toate cunoștințele se pot însuși numai pe cale intuitivă. 3.11. Învățarea activă Alături de intuiție, conversații și vizite, Vives recomandă și activitatea practică pentru o bună însușire și fixare a cunoștințelor. Victor Garcia Hoz îl consideră pe Vives drept înaintașul direct al teoriei americane "learning by doing" (a învăța făcînd). Rabelais cerea ca însușirea cunoștințelor să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
să-i ofere copilului posibilitatea de a cunoaște lucrurile într-un mod cît mai agreabil. El a introdus multe elemente noi în sistemul tradițional de instruire: o instrucție atrăgătoare, fără constrîngeri și durități, lecții realizate cu ajutorul jocului și prin intermediul unor conversații interesante între profesor și elev, care-i trezeau interesul acestuia din urmă pentru studiu, raporturi bazate pe încrederea și afecțiunea dintre educator și educat. Aceste idei îl încadrează între precursorii "educației noi". Locke considera că indiferența unor copii față de învățătură
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Comenius era de părere că "atît mintea, cît și corpul au nevoie de o anumită relaxare, spre a nu se produce vreo forțare, opusă naturii. De aceea se recomandă ca și în munca zilnică să intervină o anumită odihnă, prin conversație, joc, glume, muzică și prin tot ceea ce desfată simțurile noastre interne și externe"95. Scopul odihnei active este asemănător cu cel avut în vedere de Vittorino da Feltre. Locke credea "că nu va fi cel mai neînsemnat secret al educației
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]