8,953 matches
-
Mă opream să ascut coasa și să mai răsuflu, dar costișa din fața mea îmi fura privirea... Atâtea flori râdeau la soare încât puteai crede că nu-i nici un fir de iarbă, ci numai flori... Parcă îmi era milă să le culc la pământ cu coasa, dar nu aveam încotro. Am tras răzbit până o dat căldura amiezii. Atunci, după ce m-am răcorit cu apă de izvor de sub un dâmb, m-am tras la umbra unui tufar. Am mâncat pe așezate și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Nu mai spune! Si eu care credeam că îi o poveste născocită de tine... Apoi dacă prietenii nu te-or crede mincinos, atunci care alții? i-a răspuns Pâcu, râzând satisfăcut că povestea lui a prins. Hai, Pâcule, să ne culcăm și noi, că acușica-i ziuă și nu de alta, dar mâine umblăm ca împiedecații. Noapte bună, Costache băiete, și mulțumește-i Măriuței din partea noastră pentru bunătăți - au grăit cei doi bătrâni cu glasuri obosite... Valea Coșcovei i-a întâmpinat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am lovit, când am căzut, Numaidecât îmi trece, Din clipa‐n care‐a început Mămica să mă frece! Dacă în joc mi‐am sfâșiat Hăinuțele frumoase, Am fost certat, dar le‐a luat Mămica să le coasă. Iar de mă culc și‐s obosit, Să mă dezbrac m‐ajută și cum mă crede adormit, Cu foc ea mă sărută . Din motive didactico‐pedagogice urma, firește, o alta‐ patriotică: MICUL DOROBANȚ. Unu, doi,‐ unu, doi, Suntem fii de bravi eroi Strănepoți de
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
coasta văii, iată păduricea de corni din care culegea toamna coarne, pe care le usca la soare! Fructele păstrate așa, dădeau iarna un gust amărui, plăcut, ,,chiseliței” făcute din perje, cireșe și mere uscate. De câte ori nu se pierduse printre copaci, culcându-se apoi pe iarbă cu brațul sub cap, visător! Era acolo o poiană, ,,Poiana verde”, inundată vara de soare, iarna de zăpadă albă, curată. O descoperise odată, când abia ninsese, prin februarie. Pornise la plimbare, și crenguțele plecate sub stratul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
vederea ,,Palatului Culturii” îi fu sporită apoi de imaginea ,,Teatrului Național” și-a multor altor clădiri. Însă, încet-încet, sentimentul de care era cuprins, lăsa pe nesimțite locul îngrijorării, odată cu înserarea. Unde avea să doarmă la noapte? Crezuse că se va culca la școală, doar pentru asta ajunsese acolo. Mereu își închipuise că odată sosit în Iași, toate se vor așeza în matca firească, numai că în realitate, Școala Normală era departe. Dezamăgit așa deodată, făcu calea întoarsă spre gară. Acolo, asemeni
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
și să scrie, umblase pe la școli și obținuse o diplomă care-i atesta calificarea. Și asta avea să-l fascineze pe Ioan. Un impuls interior avea să-l facă să strângă mereu actele doveditoare ale împlinirilor lui. Medita, după ce se culca, la poezia lui Eminescu, “La steaua“. Lumina-i licărea, deși era stinsă de mii de ani, poate. La fel, urmele de pe zăpadă rămâneau, chiar dacă săniuța abandonată în ultimul moment de un copil, se izbise sfărâmându-se de stânci. Părinții lui
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Asocia moartea cu boala, ori el nu fusese niciodată bolnav și la 14 ani, viața-i părea infinită. Dar, oare bunicii n-or fi gândit la fel când erau copii?!“ Asta-l îngrijora uneori. Un consătean murise în somn. Se culcase seara, după ce dăduse mâncare și apă animalelor casei, după ce închisese poiata păsărilor și se- nchinase, într-un târziu. Dimineața următoare, cineva, alarmat de vitele care mugeau în grajd, bătuse-n poartă, bătuse la ușa lui, degeaba. Câinele urla încontinuu și
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
termine calvarul călăritului, îi era foame și visa la cina de la popotă, numai că odată coborât de pe cal, din cauza durerilor din șolduri, cauzate de statul în șea, nu-i mai trebui nici mâncare, nici nimic altceva. Se spălă și se culcă imediat. La recunoașterea de a doua zi, suportă mai ușor călăritul. Colonelul îl conduse într-un loc din care-i arătă, pe celălalt mal al râului Nistru, o tufă. Verdele intens îl duse cu gândul la grădina copilăriei, la câmpul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
generală, produsă de zguduiturile puternice. Cutremurul îl scutură energic pe tânărul basarabean, care sări ca ars în picioare. Buimac, își căuta hainele, bâiguind: - Este alarmă, ce s-o fi întâmplat? - Nu, este cutremur! Hai repede afară! - Ba nu... Eu mă culc la loc! - N-auzi, este cutremur! îi strigă Ioan, ieșind precipitat pe ușă. Imediat se prăbuși soba mare, cu patru coloane din teracotă, dar studentul se întinsese la loc pe pat. A doua zi povestea, oarecum amuzat: - Eu reacționez doar
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cutremure, nu mă tem de apă... însă recunosc, aseară m-am purtat ca un dement. Mă speriase groaznic căderea sobei, dar din fericire acela a fost punctul de maxim al cutremurului, nu mă așteptam la alte replici, și m-am culcat la loc. Nu se produseseră pagube majore. Ioan reveni în cameră, dar nu mai adormi, cu gândul la ai lui. Ce intensitate avusese cutremurul, cum l-or fi suportat mama și tata; dar fratele, cu ai lui? Casele lor or
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
impecabile. N-aveam încotro, ne supuneam, respectam regulamentul. Într-o zi, baioneta unui camarad n-a fost destul de bine lustruită, după părerea locotenentului. Urmarea, toți cei găsiți în neregulă fură pedepsiți să execute de 72 de ori comenzile “Drepți“ și “Culcat“, în curtea unității. Trebuie să știi că abia plouase și-ți închipui cum ne arătau hainele și încălțămintea după aceea. Fața locotenentului radia când ne spuse: “Ei, acum puteți merge în oraș!“, fiind sigur că la punctul de control, vom
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
bătrână care mergea cu o cârjă. Shelley se împiedică în cârjă, bătrâna se sperie rău și cade în nas. La asemenea reacții la costumele lor, Lucy și Shelley fug acasă, se dezbracă fără să fie văzute de bunica și se culcă. A doua zi dimineață, când coboară la micul dejun, fetele aud noutățile pe care le-a adus bunica din sat. − Știți voi ce-am auzit azi la piață? Baba Florea a văzut aseară niște stafii care au împins-o de
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3086]
-
întâi, dar îl recunoaștem pe autor și în vorbirea altor personaje. La popota ofițerilor se reiau discuțiile despre importanța războiului, despre grandoarea lui sau despre lipsa de eroism: pentru Popescu războiul apare ca un tablou înfricoșător cu "mii de cadavre culcate în grămezi, ca lemnele în depozit." Discuțiile revin la punctul de vedere al combatantului: Luptătorii se simt urmăriți pretutindeni de cei "cu ochii scoși din orbite, albi de groază." Este un război al sentimentelor contradictorii, al nervilor și o încercare
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
a creat o singură lume sau o singură specie conștientă! Să mai adaugi apoi că i-a mai trebuit și ODIHNĂ! e de-a dreptul stupid... Și nici nu s-au hotărît dacă s-a mai trezit, s-a mai culcat de atunci sau doar îi supraveghează, pentru că se comportă haotic și-i sînt ca niște cuie-n talpă... Cert este că și-au proiectat pe verticală, într-o creație inversă imperfectă (nu ca a noastră!) majoritatea defectelor. Au extins la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
triplu! Dublu. S-ar putea să fie totuși ceva legat de văzul lor binocular... nu sînt lămurit deloc în problema asta!... Mulți dintre cei care lucreză ca intermediari ai divinității nu au voie să aibă urmași și nici să se culce cu femele! La noi, pe timpuri, erai exclus din viața preoțească dacă în primul an nu aveai cel puțin o sută de inseminări!... În urma studierii elementelor de paleoistorie și beneficiind de un limbaj mai exersat, i-am zis împăciuitor într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
musafiri pe toți... Înainte de a gusta din pahar, tata Toader a lăsat să cadă câteva picături... ― „Pentru sufletele celor rămași acolo... departe...” După ce s-au ospătat s-a auzit glasul lui Nicu: ― Acum, să așteptăm ca cei mici să se culce și „bătrânii” să se așeze comod, pentru a spune sau asculta povești... Și tare aș vrea să aud prin ce Întâmplări v-au purtat valurile războiului pe voi, cercetașii. ― Da’ nu ni-i văduvi nici tu cu nemaiauzitele Întâmplări prin
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
am pășit ca zefirul spre cel din fața mea... Când Toader și-a dat seama că fiecare e la locul lui, a făcut doar un semn. Printr-un salt și o lovitură ca de trăsnet dată cu patul automatului, l-am culcat la pământ pe primul „celovec”. Abia după câteva minute bune a apărut Păpădie, aducându-l pe cel de al doilea rus cu „pantalonii În vine”, care tremura ca varga... „Da’ ce-ai făcut, măi Păpădie? Nu lași omul să se
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În pas alergător... ― Drept sî vă spun - a Întărit tata Toader spusa lui Petrică - atuncea În capul nostru iara un sângur gând: sî li venim rușilor di hac. ― În timp ce alergam, un trăsnet ca În mijlocul verii ne-a făcut să ne culcăm la pământ instinctiv. Două dintre mașini, aruncate de explozie pe marginea șoselei, ardeau. Una era răsturnată. În preajma locului, urlete de tot felul și vânzoleală a celor răniți. Cei care probabil au scăpat neatinși, au deschis focul cu automatele... Trăgeau la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o jivină când dă cu ochii de om. A dus mâinile la sâni, și-a strâns picioarele, devenind un fel de arici... ― Fii Înțelegătoare, Stăncuțo. Hai, scumpo. Nu ți fie rușine de mine. Câte fete n-am văzut eu!... Chiar culcate pe canapea, cu picioarele ridicate și desfăcute, uite-așa - a gesticulat infirmiera. După aceste cuvinte, s-a apropiat de fată și i a pus mâna pe umăr. „Arăpoaica” a tresărit. ― Hai, Stăncuțo, fata mamii. Tu știi că eu am o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pur și simplu și își omorâseră stăpânii. Un raport suplimentar al statului major recomanda execuția în masă pentru toți sclavii bărbați, apți de luptă. Clane expedie mesagerii să adune șefii comerciali și industriali pentru o conferință matinală apoi, după ce se culcă, se gândi la problema sclavilor, cu neplăcere. La ora zece convocă ședința pentru ordine și le spuse celor o sută și ceva de negustori adunați că armata recomandase pedeapsa capitală pentru sclavii bărbați. Declarația sa stârni tărăboi numaidecât. - Excelența voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
să cînte: pentru Săvinești, pentru nu'ș ce "ctitorie", pentru Transfagărășan, pentru metrou, pentru Casa Poporului), deși n-aș spune că era lipsit de talent. Talent de prisos. A fost oportunistul dichisit, distins și destins al realismului socialist. "Să te culci după 25 de ani cu nevasta e aproape un incest, Iordana". Și-și ațintea ochii de miozotis într-ai mei. Mi-era drag pentru că nu-l puteam iubi. Bietul Pasăre! A făcut parte dintre "utilizabilii" pecereului, dintre cîntătorii indispensabili, pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
al vieții amintite: Speak, Memory. Avusese concert la Iași. Era obosit, epuizat nervos ("M-am întins mai mult decît plapoma"), moleșit. Viața de condamnat la glorie nu-i fără suferință. A zăcut zile-n șir. "Nu-mi place să mă culc în patul altuia, dar are un anume farmec să dorm în patul tău, Dințișor". Își pierduse proverbialul autocontrol (febra continuă îl toropea), de vreme ce s-a mărturisit: "Norocul sau nenorocul face ca, în afară de muzică și de tine, să nu mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
plecat. A mîncat, și fața ei n-a mai fost aceeași. 19. S-au sculat dis de dimineață, și, după ce s-au închinat pînă la pămînt înaintea Domnului, s-au întors și au venit acasă la Rama. Elcana s-a culcat cu nevastă-sa Ana, și Domnul Și-a adus aminte de ea. 20. Cînd i s-au împlinit zilele, Ana a rămas însărcinată, și a născut un fiu, căruia i-a pus numele Samuel (Dumnezeu a ascultat), "căci", a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
Ana, ea a rămas însărcinată, și a născut trei fii și două fiice. Și tînărul Samuel creștea înaintea Domnului. 22. Eli era foarte bătrîn, și a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat și că se culcau cu femeile care slujeau afară la ușa cortului întîlnirii. 23. El le-a zis: "Pentru ce faceți astfel de lucruri? Căci aflu de la tot poporul despre faptele voastre rele. 24. Nu, copii, ce aud spunîndu-se despre voi, nu este bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
3 1. Tînărul Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Cuvîntul Domnului era rar în vremea aceea, și vedeniile nu erau dese. 2. Tot pe vremea aceea, Eli începea să aibă ochii tulburi, și nu mai putea să vadă. El stătea culcat la locul lui, 3. iar candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă; și Samuel era culcat în Templul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu. 4. Atunci Domnul a chemat pe Samuel. El a răspuns: "Iată-mă!" 5. Și a alergat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]