8,894 matches
-
va fi mai ușoar] din unele puncte de vedere, dar f]tul va muri. Totuși, de aici nu rezult] c] ar trebui s] recurg] la avort. Pentru a decide este necesar că emoțiile ei s] între în joc - îi pas] dac] f]tul moare? Cât de mult conteaz] pentru ea viață mai ușoar] pe care ar putea s] o aib]? Dac] își imagineaz] situația recurgerii la avort, este ea liniștit] sau îngrozit] la gîndul acesta? Hume concluzioneaz] c], în stadiul final
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar trebui s] recurg] la avort. Pentru a decide este necesar că emoțiile ei s] între în joc - îi pas] dac] f]tul moare? Cât de mult conteaz] pentru ea viață mai ușoar] pe care ar putea s] o aib]? Dac] își imagineaz] situația recurgerii la avort, este ea liniștit] sau îngrozit] la gîndul acesta? Hume concluzioneaz] c], în stadiul final al analizei, „morală este determinat] de sentiment”. Oamenii au preferat aceast] perspectiv] din diferite motive, unele dintre ele bune, altele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și nimeni nu are dreptul s] le dicteze altora ce p]reri morale trebuie s] accepte. Subiectivismul etic, care afirm] c] morală nu este altceva decât o problem] de sentimente personale, ofer] o explicație rațional] pentru aceast] atitudine de tolerant]. Dac] sentimentele nici unei persoane nu sunt mai „îndrept]țite” decât cele ale oric]rei alte persoane, atunci nimeni nu ar avea o justificare pentru a-și impune p]rerile. În condițiile în care morală afecteaz] politică, cum se întâmpl] în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fim toleranți„ este unul dintre adev]rurile morale obiective. (Vezi capitolul 39, „Relativismul”, pentru o discuție despre tolerant] în contextul diferențelor sociale sau culturale dintre p]rerile morale.) O alt] concepție greșit] vehiculat] în mod frecvent este aceea c], dac] subiectivismul etic este adev]rât, atunci nimic nu este „cu adev]rât” bine sau r]u. Aceast] noțiune ar putea fi exprimat] în diferite moduri: am putea spune c] „totul este permis” sau c] „nimic nu conteaz] cu adev]rât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indic] absența frapant] a sentimentului. Acest lucru pare imposibil, cu excepția cazului în care se manifest] o melancolie dus] la extrem. Acceptarea subiectivismului etic presupune absența sentimentelor de acest gen asociate cu p]reri morale? Nu. De aceea, nu înseamn] c], dac] accepți subiectivismul etic, trebuie s] concluzionezi c] „nimic nu este bine sau r]u”. Ai putea, de fapt, s] ai exact aceleași p]reri morale pe care le-ai avea dac] nu ai fi subiectivist. A fi subiectivist înseamn] doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]reri morale? Nu. De aceea, nu înseamn] c], dac] accepți subiectivismul etic, trebuie s] concluzionezi c] „nimic nu este bine sau r]u”. Ai putea, de fapt, s] ai exact aceleași p]reri morale pe care le-ai avea dac] nu ai fi subiectivist. A fi subiectivist înseamn] doar c] înțelegi în mod diferit din punct de vedere filosofic ceea ce exprim] aceste p]reri. Ideea potrivit c]reia nimic nu este bine sau r]u poate fi numit] nihilism moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este bine sau r]u. Aceasta ar implica, probabil, c] violul nu este nici un lucru bun, nici unul r]u; c] tortură nu este nici bun], nici rea; c] o crimă nu este nici bun], nici rea; și așa mai departe. Dac] toate aceste lucruri ar fi spuse la modul serios, si nu doar ca parte a unei discuții filosofice, ar fi un lucru extrem de alarmant. Ar însemna c] ei nu se opun violului, torturii, crimei, sau oric]rui alt lucru. Gândiți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
si nu doar ca parte a unei discuții filosofice, ar fi un lucru extrem de alarmant. Ar însemna c] ei nu se opun violului, torturii, crimei, sau oric]rui alt lucru. Gândiți-v] ce ciudat ar fi. Nu i-ar afecta dac] lor li s-ar întâmpla aceste lucruri? Nimeni care nu a c]zut prad] unei patologii însp]imânt]toare n-ar putea s] aprobe o asemenea perspectiv]; din contr], oricine care este într-adev]r tentat s] adopte aceast] concepție în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
leg]tur] la un nivel mai profund între subiectivism și nihilism. Subiectivismul nu afirm] c] nimic nu este într-adev]r bine sau r]u? R]spunsul depinde doar de ce vrem s] spunem cu acest „într-adev]r bine sau r]u”. Dac] prin această vrem s] spunem „bine sau r]u independent fâț] de simțirile unei persoane”, atunci, bineînțeles, subiectivismul neag] orice este bine sau r]u în acel sens. Subiectivismul etic neag] faptul c] exist] fapte morale independente de sentimentele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin această vrem s] spunem „bine sau r]u independent fâț] de simțirile unei persoane”, atunci, bineînțeles, subiectivismul neag] orice este bine sau r]u în acel sens. Subiectivismul etic neag] faptul c] exist] fapte morale independente de sentimentele noastre. Dac] aceasta se înțelege prin nihilismul moral, atunci subiectivismul etic nu îl implic] pe cel dintâi. Totuși, merit] subliniat faptul c] subiectivistul nu este supus nihilismului moral în sensul original al termenului: subiectivistul nu este obligat s] spun] c] nimic nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale. Pe de o parte, subiectivismul simplu contrazice simplul fapt c] putem câteodat] greși în evalu]rile noastre morale. Nimeni nu este infailibil. Facem greșeli, si cand descoperim c] am greșit dorim poate s] ne schimb]m judec]țile. Dar, dac] subiectivismul simplu ar fi corect, acest lucru ar fi imposibil - deoarece subiectivismul simplu implic] faptul c] fiecare dintre noi este infailibil. S] ne gândim din nou la domnul Bush, care afirm] c] avortul este imoral. Conform subiectivismului simplu, ceea ce afirm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Bineînțeles, este posibil ca el s] nu fie sincer - deoarece chiar recent, în anii 1980 el a sustinut Roe vs Wade în mod public. Ori și-a schimbat p]rerea, ori, pur și simplu, se conformeaz] audienței sale conservatoare. Dar, dac] presupunem c] e sincer - dac] presupunem c] el într-adev]r dezaprob] avortul - atunci înseamn] c] ceea ce spune el este adev]rât. Atât timp cât își susține cu sinceritate propriile sentimente, el nu poate greși. O alt] problem] serioas] este aceea c] subiectivismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] nu fie sincer - deoarece chiar recent, în anii 1980 el a sustinut Roe vs Wade în mod public. Ori și-a schimbat p]rerea, ori, pur și simplu, se conformeaz] audienței sale conservatoare. Dar, dac] presupunem c] e sincer - dac] presupunem c] el într-adev]r dezaprob] avortul - atunci înseamn] c] ceea ce spune el este adev]rât. Atât timp cât își susține cu sinceritate propriile sentimente, el nu poate greși. O alt] problem] serioas] este aceea c] subiectivismul simplu nu poate s] justifice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
u nu este de a transmite o informație; scopul s]u este mai mult de a dictă o anumit] acțiune sau conduit]. Sau, luând în considerare afirmații că acestea, care nu sunt nici afirmații, nici îndemnuri: Bravo lui Betty Friedan! Dac] ar fi avortul ilegal! Vai! Blestemat fie Roe vs Wade! Acestea sunt propoziții obișnuite, pe care le înțelegem destul de ușor; prin urmare, sunt foarte familiare. Dar nici una dintre ele nu este adev]rât] sau fals]. (N-ar avea nici un sens
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o dat], aceste propoziții nu sunt folosite pentru a exprima adev]ruri factuale; în schimb, ele sunt folosite pentru a exprima atitudinile vorbitorului. Trebuie s] facem în mod clar diferența între a declara o atitudine și a exprima aceeași atitudine. Dac] spun: „Îmi place Betty Friedan”, declar faptul c] am o atitudine pozitiv] fâț] de ea. Declarația este o afirmație atât adev]rât], cât și fals]. Pe de alt] parte, dac] strig: „Bravo lui Friedan!”, nu afirm nimic. Exprim o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între a declara o atitudine și a exprima aceeași atitudine. Dac] spun: „Îmi place Betty Friedan”, declar faptul c] am o atitudine pozitiv] fâț] de ea. Declarația este o afirmație atât adev]rât], cât și fals]. Pe de alt] parte, dac] strig: „Bravo lui Friedan!”, nu afirm nimic. Exprim o atitudine, dar nu declar c] eu am acea atitudine. Luând în considerare aceste lucruri, s] ne întoarcem atenția la limbajul moral. Conform emotivismului, limbajul moral nu este un limbaj prin care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral nu este un limbaj prin care se afirm] lucruri; nu este folosit în mod obișnuit pentru a transmite informații. Scopul s]u este cu totul diferit. Este folosit, în primul rând, ca o modalitate de a influența comportamentul oamenilor: dac] cineva spune: „Nu ar trebui s] faci asta”, acea persoan] încearc] s] te opreasc] s] faci acel lucru. Și, în al doilea rând, limbajul moral este folosit pentru a exprima și nu pentru a declara atitudinea cuiva. Spunând c] „Betty
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe de alt] parte, ar nega faptul c] aceast] declarație afirm] ceva, chiar și un fapt despre el însuși. În schimb, emotivismul interpreteaz] aceast] declarație că echivalent] cu ceva de genul: „Avortul - resping]tor!” sau: „Nu recurgeți la avort!” sau: „Dac] nu ar fi avortat nimeni niciodat]!”. Aceasta ar putea p]rea o diferenț] banal] și mig]loas] cu care nu merit] s] îți pierzi vremea. Dar, din punct de vedere teoretic, este de fapt o diferenț] destul de major] și de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
d]unat subiectivismului simplu. S] ne gândim la cele dou] probleme menționate, referitoare la infailibilitate și la dezacord. Problemă infailibilit]ții s-a pus doar datorit] faptului c] subiectivismul simplu interpreteaz] judec]țile morale că și declarații ale sentimentelor noastre. Dac] oamenii isi exprim] cu sinceritate sentimentele, cum pot ei s] greșeasc]? Emotivismul nu interpreteaz] judec]țile morale că declarații ale sentimentelor sau că declarații care într-un sens sau altul sunt adev]rate sau false; și, în consecinț] aceeași problem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecinț] aceeași problem] nu va mai ap]rea în acest caz. La fel se întâmpl] și cu dezacordul moral. Emotivismul rezolv] aceast] problem] subliniind faptul c] oamenii pot s] nu fie de acord unii cu altii în mai multe feluri. Dac] eu cred c] Lee Harvey Oswald a acționat singur în asasinarea lui John Kennedy, iar dumneavoastr] credeți c] a fost o conspirație, avem de-a face cu un dezacord în ceea ce privește faptele - ceea ce cred eu c] este adev]rât, dumneavoastr] considerați
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
serioase, astfel încât majoritatea filosofilor resping teoria. Una dintre problemele principale a fost c] emotivismul nu a putut s] justifice locul rațiunii în etic]. O judecat] moral] - sau orice fel de judecat] de valoare - trebuie s] fie susținut] de motivele potrivite. Dac] cineva îți spune c] o anumit] acțiune ar fi greșit], ai putea întreba, de exemplu, de ce ar fi greșit] și, dac] nu primești un r]spuns satisf]c]tor, poti s] respingi acest sfat pe motiv c] este nefondat. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în etic]. O judecat] moral] - sau orice fel de judecat] de valoare - trebuie s] fie susținut] de motivele potrivite. Dac] cineva îți spune c] o anumit] acțiune ar fi greșit], ai putea întreba, de exemplu, de ce ar fi greșit] și, dac] nu primești un r]spuns satisf]c]tor, poti s] respingi acest sfat pe motiv c] este nefondat. În acest fel, judec]țile morale sunt diferite de exprim]rile simple ale preferinței personale. Dac] o persoan] spune: „Îmi place cafeaua
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exemplu, de ce ar fi greșit] și, dac] nu primești un r]spuns satisf]c]tor, poti s] respingi acest sfat pe motiv c] este nefondat. În acest fel, judec]țile morale sunt diferite de exprim]rile simple ale preferinței personale. Dac] o persoan] spune: „Îmi place cafeaua”, nu îi trebuie un motiv pentru această - ea poate s] fac] o declarație despre gusturile sale personale, și nimic mai mult. Dar judec]țile morale trebuie s] fie susținute de motive și, în absența
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fac avorturi? Dar f]tul însuși? Ar trebui s] fie privit că o persoan] cu drept de viat]? Ce calit]ți ar trebui s] aib] un individ pentru a avea dreptul la viat]? Întrunește f]tul astfel de calit]ți? Dac] f]tul este o persoan] cu drept de viat], aceasta înseamn] c] avortul este ceva greșit? În orice condiții? Care este rolul argumentelor religioase în susținerea judec]ților morale, dac] au vreun rol? Exist] într-adev]r un argument religios decent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dreptul la viat]? Întrunește f]tul astfel de calit]ți? Dac] f]tul este o persoan] cu drept de viat], aceasta înseamn] c] avortul este ceva greșit? În orice condiții? Care este rolul argumentelor religioase în susținerea judec]ților morale, dac] au vreun rol? Exist] într-adev]r un argument religios decent împotriva avortului sau așa-numitul argument religios nu este decât un truc fundamentalist? Evident, sunt multe aspecte la care ne putem gândi aici. Oricine vrea s] aib] o p]rere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]