9,048 matches
-
va susține ungaria împotriva României ori Iugoslaviei pentru a cuceri teritorii. În 1936 Gömbös a cerut dizolvarea parlamentului și a ordonat noi alegeri. Horthy a aprobat, rezultatul era că aripa dreapta asumă controlul în parlament, iar poporul ungar este sub dictatură. În 6 octombrie 1936 Gömbös a decedat.
Gyula Gömbös () [Corola-website/Science/302934_a_304263]
-
forțe contrarevoluționare care reprimau orice opoziție a stângii "adevărate". Afirmațiile troțkiștilor conform cărora sprijinul lui Stalin în războiul civil spaniol a fost condiționat de suprimarea oricărei activități revoluționară care s-ar fi putut opune legitimității a ceea ce ei caracterizau drept dictatura lui personală nu și+au pierdut nici ayi din virulență. Stalin a reușit să impună proclamarea mai multor state comuniste în Europa Răsăriteană după încheierea celui de-al doilea război mondial. Aceasta a fost mai degrabă o acțiune de creare
Socialism într-o singură țară () [Corola-website/Science/299460_a_300789]
-
Virginele Vestakem Flamenii, Pontifii și chiar și Rex Sacrorumii. La începutul secolului I î.Hr., Rex Sacrorum era aproape uitat, iar Pontifex Maximus primise aproape completă autoritate religioasă pentru religia romană. La nouă ani după expulzarea lui Tarquinius, romanii au instutuit dictatura. Acestui dictator îi era oferită autoritatea completă asupra tuturor problemelor civile și militare ale Romei, neexistând drept de apel la deciziile sale. Puterea sa era atât de absolută încât romanii abia îndrăzneau să numească un dictator în vremuri de pericole
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
neoficiale: optimații și popularii. Senatul a avut o importanță majoră, iar prestigiul sau s-a format prin prisma participării instituționale a patricienilor bogați, aparținând aristocrației, si a plebeilor. În epoca republicana era compus din 300 de membri, foști magistrați. În timpul dictaturilor lui Sulla și Cezar, numărul senatorilor va crește la 600-900. Sub Augustus, numărul de 600 de senatori va fi definitiv fixat. Pentru că un om să ajungă senator trebuia să fie cetățean român, să aibă statutul juridic de om liber (exceptând
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
de intercessio-să se opună unei decizii ce contravenea intereselor plebei, aveau drept de veto și ius coercitionis-dreptul de a apăra în instanță orice plebeu. Existau dezavantaje: puterea temporală anuală și limitată doar în cadrul Romei, precum și anularea competențelor lor în timpul unei dictaturi. Inițial doi, au crescut la cinci și ulterior, la 10 în secolul V î.Hr. În timpul expansiunii române, era nevoie de persoane care să guverneze noile provincii. Astfel, promagistratii-foști magistrați, îi înlocuiau pe magistrații în atribuțiile militare în provinciile atribuite lor
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
de persoane care să guverneze noile provincii. Astfel, promagistratii-foști magistrați, îi înlocuiau pe magistrații în atribuțiile militare în provinciile atribuite lor. Spre sfârșitul republicii, cănd apăreau persoane care aveau tendințe de a deține puterea permanent, au apărut consulatul "sine collega", dictatură sau tribunatul plebei pe viață, noi magistraturi în timpul triumviratului. Românii respectau două principii pentru oficialii lor: anualitatea sau durată de un an a mandatelor, si colegialitatea sau deținerea aceleiași funcții simultan de către cel puțin două persoane. Statutul suprem de consul
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
teritoriu român pentru a putea trece legi rămase restante de cel puțin un veac. Cu cat senatul lupta mai greu pentru păstrarea acelui status quo, cu atat mai dispuși erau reformatorii să continue, pana cand conflictul s-a sfârșit odată cu dictatură lui Cezar. Lipsa de încredere pe care cetățenii români o resimțeau față de Senat era evidență în reacțiile trupelor ălor căror comandanți le cereau să comită o trădare. Legiunile erau dispuse să-și urmeze comandanții pentru că nu purtau o dragoste specială
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
au lucrat din greu pentru a furniza pământuri soldaților ieșiți din activitate (din moment ce ei considerau că soldații fericiți erau mai puțin dispuși să se ridice împotriva guvernării și să se alăture generărilor revoltați). Cauza optimaților și-a atins piscul sub dictatură lui Lucius Cornelius Sulla Felix (81 î.Hr.-79 î.Hr.). În timpul domniei sale, aproape toată puterea Adunărilor le-a fost înlăturata, numărul de membri al Senatului s-a ridicat de la 300 la 600, mii de soldați au fost stabiliți în nordul Italiei
Optimates () [Corola-website/Science/299489_a_300818]
-
dar și de modul de păstrare a tradițiilor în față forțelor revoluționare. A scris Istoria Revoluției engleze și Istoria Revoluției franceze. Heinrich von Sybel a fost preocupat de protejarea Germaniei de o catastrofă similară prin care a traversat Franța în timpul dictaturii iacobine. A scris "Istoria perioadei revoluției", studiind arhivele din Paris și a prezentat revoluția ca un dezastru pentru masele populare. Johann Gustav Droysen a scris "Istoria elenismului" și "Istoria politicii Prusiei", relevând eforturile familiei Hohenzollern pentru a realiza unitatea Germaniei
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
1830. După represiunea rusească s-a refugiat în Franța și Belgia, scriind, în limba franceză, "Geografia Evului Mediu", "Istoria Poloniei" și "Polonia în Evul Mediu". Franța a traversat o perioadă de evoluții politice, de la revoluția franceză din 1789 și instaurarea dictaturii iacobine din 1793, la proclamarea imperiului napoleonian în 1804 și, ulterior, la revoluția din iulie 1830, când au fost înlăturați Bourbonii și a fost adusă dinastia de Orleans. În 1848 este proclamată a doua Republică, iar în 1852, Napoleon Louis
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Din 1812 a fost profesor de istorie la Sorbona. A intrat în politică din 1814, odată cu căderea lui Napoleon I. Dorea să se revină la principiile din 1789 și 1791, pentru a evita totalitarismul de tip iacobin și o nouă dictatură militară ca cea a lui Napoleon. În 1816-1822 a publicat multe lucrări care reflectă gândirea să de liberal-democrată și parlamentară, fiind ales deputat în mai multe legislaturi. În 1828, a susținut la Sorbona faimosul său curs "Istoria civilizației în Europa
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
(n. 4 iulie 1951, Brașov), este un politolog român de origine evreiască, stabilit în Statele Unite. Este profesor de științe politice la Universitatea Maryland. În 2006 a fost președinte al "Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România", iar din data de 11 aprilie 2007, președintele Comisiei Prezidențiale Consultative pentru Analiză Dictaturii Comuniste din România. Specialist în teoria sistemelor politice, politici comparate, analiza ideologiilor și mișcărilor revoluționare din secolul al XX-lea. Tismăneanu este obiectul
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
evreiască, stabilit în Statele Unite. Este profesor de științe politice la Universitatea Maryland. În 2006 a fost președinte al "Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România", iar din data de 11 aprilie 2007, președintele Comisiei Prezidențiale Consultative pentru Analiză Dictaturii Comuniste din România. Specialist în teoria sistemelor politice, politici comparate, analiza ideologiilor și mișcărilor revoluționare din secolul al XX-lea. Tismăneanu este obiectul unei intense controverse în urmă numirii sale în aprilie 2006 ca președinte al "Comisiei Prezidențiale pentru Analiză
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
Comuniste din România. Specialist în teoria sistemelor politice, politici comparate, analiza ideologiilor și mișcărilor revoluționare din secolul al XX-lea. Tismăneanu este obiectul unei intense controverse în urmă numirii sale în aprilie 2006 ca președinte al "Comisiei Prezidențiale pentru Analiză Dictaturii Comuniste din România", comisie care a redactat raportul prezentat de Traian Băsescu în plenul Parlamentului României în data de 18 decembrie 2006. este fiul militanților comuniști Leonte Tismăneanu și Hermina Marcusohn. A urmat cursurile Liceului 24 (actualul Jean Monnet) din
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
2002) și al Școlii Naționale de Studii Politice și Admnistrative (SNSPA, 2003); membru al Societății Academice din România, condusă de Alină Mungiu-Pippidi. În Ianuarie 2008 a primit premiul GDS pentru activitatea sa de coordonare a Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste și pentru rolul său în redactarea "Raportului Final". Editor-sef (1998- prezent) al trimestrialului East European Politics and Societies. Membru a numeroase consilii editoriale, inclusiv "Revista 22", Studia Politică, Human Rights Review, Sfera Politicii, Democracy at Large și Journal
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
Review, Gazeta Wyborcza, Sfera Politicii, Revista 22, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Național. A scris scenariul și a prezentat filmul realizat de Dinu Tănase, "Condamnați la fericire: Experimentul comunist din România (1992). A realizat un serial pentru televiziunea română privind istoria dictaturii comuniste (realizator Octavian Șerban). A fost consilier științific, împreună cu Radu Ioanid, pentru documentarul Irenei Lusztig "The Reconstruction" (2001) - film care tratează misterul "Marelui Jaf" al grupului Ioanid din 1959. Înainte și după prezentarea raportului de către Traian Băsescu, numirea lui Tismăneanu
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
fost consilier științific, împreună cu Radu Ioanid, pentru documentarul Irenei Lusztig "The Reconstruction" (2001) - film care tratează misterul "Marelui Jaf" al grupului Ioanid din 1959. Înainte și după prezentarea raportului de către Traian Băsescu, numirea lui Tismăneanu în fruntea Comisiei pentru Analiză Dictaturii Comuniste a fost intens contestată.. Lui Tismăneanu i se reproșează activitatea de propagandist al CC al UTC, teoria marxist-leninistă dezvoltată în teza de licență și articolele dinainte de 1981 în sprijinul regimului comunist din România . Tismăneanu i-a propus inițial să
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
un "laudatio" cu ocazia acordării lui Tismăneanu a premiului GDS pentru anul 2007 (pentru activitatea în cadrul Comisiei Prezidențiale și pentru finalizarea "Raportului"), Liiceanu a arătat că:„Am făcut parte dintre cei care nu au crezut în oportunitatea unui Raport asupra dictaturii comuniste din România. Atunci când a fost lansată această idee, am apărut într-un jurnal de televiziune și am spus: oare oamenii din decembrie 1989 au cerut un raport asupra comunismului înainte să iasă în stradă? Cum se justifică nevoia unui
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
democrată. Argumentația merită, desigur, urmărită în timp. Laolaltă cu autorul, ne-am convins însă cu toții că intențiile lui Iliescu au fost departe de a fi unele pluraliste, vizând exclusiv legitimizarea elitei pe care a condus-o dintr-o era a dictaturii într-una ce-i drept nouă, dar marcată în esență de același spirit violent și represiv, devenit perfect vizibil în 1990-’91. Pentru a punctă asemenea interese, politologul a preferat să-și riște capul și bunul nume. Atât rezultatele demersului
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
București. A adresat numeroase telegrame de felicitare dictatorului Nicolae Ceaușescu, căruia i-a făcut cadou vechi tipărituri și obiecte de patrimoniu. După Revoluția din decembrie 1989 înțelegând contestațiile de ordin politic, în legătură cu demolarea unor biserici în București de către regimul de dictatură, la ședința Sfântului Sinod din 10 ianuarie 1990 Patriarhul Teoctist a cerut în scris retragerea din slujirea sa, în semn de pocăință. El s-a stabilit apoi la Mănăstirea Sinaia. În ședința sa din 10 ianuarie 1990, Sfântul Sinod al
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
în străinătate pentru studenții dornici de studiu. În învățământul general de toate gradele și profilurile a fost introdus învățământul religios. Ca și inițiativele de mai sus, împreună cu Sfântul Sinod a înființat eparhii noi, a reactivat mitropoliile și episcopiile desființate de dictatura comunistă, a întreprins demersurile pentru canonizarea unor sfinți români, a reorganizat Biserica Română de peste hotare prin organizarea unor noi episcopii și alegerea unui număr corespunzător de ierarhi dintre tinerii teologi cu studii în țară și în străinătate și dintre cei
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
CEU), Budapesta, unde conducea Departamentul de Istorie și Pasts, Inc. Center for Historical Studies. A fost membru în comitetul director al Fundației Soros. A colaborat cu Securitatea sub numele de cod "Valentin". a făcut parte din Comisia Prezidențială pentru analiză dictaturii comuniste din România condusă de Vladimir Tismăneanu până în mai 2006. Antohi și Tismăneanu au fost editori ai revistei academice americane "East European Politics and Societies". Ca istoric al ideilor, Sorin Antohi s-a distins prin comentariile extinse la operă lui
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298979_a_300308]
-
un editorial din gazeta conservatoare Timpul. Publicistul de la ziarul conservator Timpul Mihai Eminescu era adeptul unei monarhii autoritariste, dar Constituția în vigoare dădea regelui doar puterile unei monarhii constituționale, măsură de precauție care urma să împiedice orice nouă tentativă de dictatură regală după precedentul istoric al domniei prințului pământean Alexandru Ioan Cuza. Pseudonimul literar al reginei Elisabeta I a României era Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latină prin „Cântecul pădurii”. Maiestatea Sa se fotografia în fața mașinii de scris și
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
pericolul trecerii României de partea sovietică devenea tot mai iminent, în vara anului 1944 statul major al Wehrmachtului a elaborat planul Margareta 2, de ocupare a Regatului României. După ce prin lovitura de stat de la 23 august 1944 România a înlăturat dictatura militară a lui Ion Antonescu și a trecut de partea coaliției antihitleriste, trupele ungare loiale Germaniei naziste au primit de la Berlin permisiunea deschiderii unei ofensive militare cu obiectivul ocupării Transilvaniei de Sud și fixării crestei Carpaților drept linie a frontului
Transilvania de Nord () [Corola-website/Science/304572_a_305901]
-
Napoléon. Această „revoltă” a fost înăbușită cu ajutorul unei prezențe militare inadecvat de puternice pe străzile Parisului, căreia i-au căzut victime mulți trecători neimplicați în conflict. Neliniștile au servit drept pretext pentru dizolvarea parlamentului și instaurarea unui regim de teroare. Dictatura care a urmat a favorizat o industrializare rapidă a țării și modernizarea instituțiilor economice și administrative. Exact după un an de la lovitura sa de stat și la 48 de ani de la încoronarea unchiului său Bonaparte este uns Napoleon al III
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]