9,556 matches
-
socială. Au existat mai multe forme de clasificare a deficienților mintale, în funcție de diferite criterii sau poziții ale specialiștilor cu privire la gradul de recuperare-educare a tipului de deficiență identificat în rândul subiecților de vârstă școlară. 1.2. Depistarea și diagnosticul persoanelor cu dizabilități Depistarea și diagnosticul persoanelor cu dizabilități cuprinde patru direcții principale: examinarea medicală; examinarea psihologică; stabilirea nivelului intelectual; identificarea componentelor neuro-psihice și socio educaționale apte să susțină procesele recuperatorii și compensatorii. Pe baza informațiilor desprinse din această examinare complexă efectuată de către
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de clasificare a deficienților mintale, în funcție de diferite criterii sau poziții ale specialiștilor cu privire la gradul de recuperare-educare a tipului de deficiență identificat în rândul subiecților de vârstă școlară. 1.2. Depistarea și diagnosticul persoanelor cu dizabilități Depistarea și diagnosticul persoanelor cu dizabilități cuprinde patru direcții principale: examinarea medicală; examinarea psihologică; stabilirea nivelului intelectual; identificarea componentelor neuro-psihice și socio educaționale apte să susțină procesele recuperatorii și compensatorii. Pe baza informațiilor desprinse din această examinare complexă efectuată de către o echipă de specialiști (medici, psihologi
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
medici, psihologi, defectologi, pedagogi, asistenți sociali etc.), se elaborează un pronostic pe termen scurt, privind evoluția imediată a copilului și un pronostic pe termen lung, însoțit de un program detaliat cu privire la recuperarea, compensarea, educarea și integrarea socio-profesională a copilului cu dizabilități (Cozma, 2000). Prognoza și reușita strategiilor terapeutice și educaționale adresate unui copil cu dizabilitate mentală depind în mod direct de următoarele aspecte: precocitatea și calitatea diagnosticului; validitatea diagnosticului ; gradul și tipul de dizabilitate (forma clinică a bolii); condițiile socio-economice și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
privind evoluția imediată a copilului și un pronostic pe termen lung, însoțit de un program detaliat cu privire la recuperarea, compensarea, educarea și integrarea socio-profesională a copilului cu dizabilități (Cozma, 2000). Prognoza și reușita strategiilor terapeutice și educaționale adresate unui copil cu dizabilitate mentală depind în mod direct de următoarele aspecte: precocitatea și calitatea diagnosticului; validitatea diagnosticului ; gradul și tipul de dizabilitate (forma clinică a bolii); condițiile socio-economice și culturale ale familiei; potențialul adaptiv și compensator al copilului. Tabloul clinic și psihopedagogic al
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
educarea și integrarea socio-profesională a copilului cu dizabilități (Cozma, 2000). Prognoza și reușita strategiilor terapeutice și educaționale adresate unui copil cu dizabilitate mentală depind în mod direct de următoarele aspecte: precocitatea și calitatea diagnosticului; validitatea diagnosticului ; gradul și tipul de dizabilitate (forma clinică a bolii); condițiile socio-economice și culturale ale familiei; potențialul adaptiv și compensator al copilului. Tabloul clinic și psihopedagogic al persoanei cu dizabilități are următoarele elemente specifice: 1. Heterocromia, termen introdus în literatura de specialitate de Rene Zazzo, oferă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în mod direct de următoarele aspecte: precocitatea și calitatea diagnosticului; validitatea diagnosticului ; gradul și tipul de dizabilitate (forma clinică a bolii); condițiile socio-economice și culturale ale familiei; potențialul adaptiv și compensator al copilului. Tabloul clinic și psihopedagogic al persoanei cu dizabilități are următoarele elemente specifice: 1. Heterocromia, termen introdus în literatura de specialitate de Rene Zazzo, oferă o nouă dimensiune în diagnosticul dizabilității mentale, contribuind la discriminare și pseudodebilitate, în mod special, precum și la stabilirea etiologiei diverselor cazuri de dizabilitate mentală
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
socio-economice și culturale ale familiei; potențialul adaptiv și compensator al copilului. Tabloul clinic și psihopedagogic al persoanei cu dizabilități are următoarele elemente specifice: 1. Heterocromia, termen introdus în literatura de specialitate de Rene Zazzo, oferă o nouă dimensiune în diagnosticul dizabilității mentale, contribuind la discriminare și pseudodebilitate, în mod special, precum și la stabilirea etiologiei diverselor cazuri de dizabilitate mentală. Heterocromia se caracterizează prin decalajul fundamental dintre diferitele componente ale dezvoltării generale a copilului: decalajul dintre dezvoltarea somatică și dezvoltarea psihică dintre
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cu dizabilități are următoarele elemente specifice: 1. Heterocromia, termen introdus în literatura de specialitate de Rene Zazzo, oferă o nouă dimensiune în diagnosticul dizabilității mentale, contribuind la discriminare și pseudodebilitate, în mod special, precum și la stabilirea etiologiei diverselor cazuri de dizabilitate mentală. Heterocromia se caracterizează prin decalajul fundamental dintre diferitele componente ale dezvoltării generale a copilului: decalajul dintre dezvoltarea somatică și dezvoltarea psihică dintre vârsta cronologică și cea mentală, între acestea existând un decalaj temporal. Zazzo afirmă că „heterocromia nu este
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cu un copil normal cu vârsta de 6 ani. Ei nu pot fi identici pentru că normalul dispune de o experiență mai lungă și mai bogată de automatisme mai complexe, are un status social total diferit de cel al copilului cu dizabilități, ritmul de dezvoltare al celui din urmă fiind mult mai lent și acest element este cel care îi diferențiază pe cei doi. Copilul normal crește fizic și mintal în același ritm, pe când la un copil cu dizabilitate mentală nu apare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
al copilului cu dizabilități, ritmul de dezvoltare al celui din urmă fiind mult mai lent și acest element este cel care îi diferențiază pe cei doi. Copilul normal crește fizic și mintal în același ritm, pe când la un copil cu dizabilitate mentală nu apare acest sincronism, iar decalajul dintre vârsta mentală și cea cronologică crește progresiv. 2. Heterodezvoltarea teză lansată de C. Păunescu, care distinge în structura psihică a persoanei cu dizabilități mintale dezvoltarea sub limită a unor aspecte ale activității
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
mintal în același ritm, pe când la un copil cu dizabilitate mentală nu apare acest sincronism, iar decalajul dintre vârsta mentală și cea cronologică crește progresiv. 2. Heterodezvoltarea teză lansată de C. Păunescu, care distinge în structura psihică a persoanei cu dizabilități mintale dezvoltarea sub limită a unor aspecte ale activității psihice, concomitent cu dezvoltarea peste limita atinsă de copilul normal de aceeași vârstă mentală, a altor aspecte ale psihismului copilului cu dizabilități. 3. Heterogenitatea teză lansată de A. Pieron, prin care
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Păunescu, care distinge în structura psihică a persoanei cu dizabilități mintale dezvoltarea sub limită a unor aspecte ale activității psihice, concomitent cu dezvoltarea peste limita atinsă de copilul normal de aceeași vârstă mentală, a altor aspecte ale psihismului copilului cu dizabilități. 3. Heterogenitatea teză lansată de A. Pieron, prin care argumentează proporția inversă care există între heterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mentali. Heterogenitatea se poate exprima prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
inversă care există între heterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mentali. Heterogenitatea se poate exprima prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu noțiunea de heterocromie pentru înțelegerea mentalității și dinamicii comportamentului care explică dizabilitatea mentală (Cozma, 2000). 4. Incompetența socială teză care definește dizabilitatea după criteriul competenței sociale exprimat în gradul de adaptare socială, calitatea relațiilor sociale. E. A. Doll, principalul susținător al acestei teze, definește competența socială în termeni de independență personală, responsabilitate socială
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
al deficienților mentali. Heterogenitatea se poate exprima prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu noțiunea de heterocromie pentru înțelegerea mentalității și dinamicii comportamentului care explică dizabilitatea mentală (Cozma, 2000). 4. Incompetența socială teză care definește dizabilitatea după criteriul competenței sociale exprimat în gradul de adaptare socială, calitatea relațiilor sociale. E. A. Doll, principalul susținător al acestei teze, definește competența socială în termeni de independență personală, responsabilitate socială, adică posibilitatea de a-și asuma propria sa responsabilitate și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
propria sa responsabilitate și de a se integra în societate, participând conștient la viața comunității din care face parte. 5. Vâscozitatea genetică concept introdus de B. Inhelder (citat de Cozma, 2000) care se referă la faptul că gândirea persoanelor cu dizabilitate mentală este „neterminată”, adică aceasta nu poate ajunge la raționamente abstracte fără sprijinul primului sistem de semnalizare (senzorio-perceptiv); dacă informațiile și instrucțiunile sunt prezentate numai prin intermediul limbajului, fără susținerea unor modele, materiale didactice, experiențe și exemple concrete copilul nu înțelege
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
finalități precise sau a unui produs finit, fără o îndrumare permanentă din partea unui mentor. 9. Rigiditatea la nivelul scoarței cerebrale fapt care determină menținerea rigidă a ipotezei inițiale, chiar dacă aceasta este în discordanță cu stimulii exteriori. Deoarece la persoanele cu dizabilități mintale construcția și susținerea datelor se face în limitele unor granițe relativ rigide, iar sinteza gândirii se elaborează greoi, aceștia percep cu întârziere modificările activității în funcție de particularitățile situației și schimbările survenite în modul lor de viață. 10. Fragilitatea construcției personalității
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
rigiditate a conduitei, fapt care determină o serie de probleme în relația cu cei din jur, în special în mediul școlar, existând riscul perturbării activităților didactice fără o intervenție atentă și bine gândită din partea educatorului (Cozma, 2000). 1.3. Tipologia dizabilităților mintale 1.3.1. Intelectul de limită Intelectul de limită definește o categorie eterogenă de forme și grade de manifestare, a căror trăsătură comună constă în fenomenul decompensării școlare la vârsta de 11 12 ani (adică plafonare în dezvoltarea psiho-intelectuală
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ales în procesul educațional din școală. Între aceste elemente putem încadra următoarele aspecte: Răspunsurile sunt realizate într-o manieră inegală, adesea lacunară care pot fi asemănate atât cu răspunsurile unui copil normal, cât și cu cele ale unui copil cu dizabilitate mentală; Are nevoie de un anumit interval de timp pentru a-și mobiliza capacitățile sale intelectuale, fapt care explică realizarea în etape a unui răspuns corect, cu sprijinul unor întrebări suplimentare; Alterarea structurii perceptiv-motrice a spațiului - copilul nu respectă forma
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
individualizării curriculum-ului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formarea și consolidarea competențelor sociale ale acestuia). 1.3.2.Dizabilitatea mentală de gradul I (debilitatea mentală) Termen sinonim cu insuficiența mentală, introdus în literatura de specialitate, în anul 1909, de către Dupre, al cărui înțeles acoperă intervalul cuprins între imbecilitate și intelectul liminar (psihometric se definește prin coeficientul de inteligență cuprins
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
accentuată, evidențiată în principal prin caracterul exploziv și haotic al trăirii afectelor și capacitate redusă de a controla expresiile emoționale, adesea exagerat de puternice în raport cu cauza care le-a produs, afectează negativ relațiile cu cei din jur. 1.3.3. Dizabilitatea mentală de gradul II (imbecilitatea) Este cunoscută în literatura de specialitate și sub numele de arierare severă sau moderată și întârziere mentală mijlocie, se situează sub raportul gradului dizabilității între debilitate mentală și idioție, iar din punct de vedere psihometric
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
produs, afectează negativ relațiile cu cei din jur. 1.3.3. Dizabilitatea mentală de gradul II (imbecilitatea) Este cunoscută în literatura de specialitate și sub numele de arierare severă sau moderată și întârziere mentală mijlocie, se situează sub raportul gradului dizabilității între debilitate mentală și idioție, iar din punct de vedere psihometric este echivalentă cu vârsta mentală cuprinsă între 2 - 7 ani, corespunzător unui grad de inteligență cuprins între 20 - 50 I.Q. Subiecții din această categorie prezintă următoarele caracteristici definitorii: Deși
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice, deliruri de revendicare sau persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive. 1.3.4. Dizabilitatea mentală de gradul III (idioția) Reprezintă forma cea mai gravă de dizabilitate mentală și definește persoana incapabilă să se autoconducă, să se apere de eventualele pericole sau chiar să se hrănească având o permanentă nevoie de îngrijire și supraveghere. Din
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice, deliruri de revendicare sau persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive. 1.3.4. Dizabilitatea mentală de gradul III (idioția) Reprezintă forma cea mai gravă de dizabilitate mentală și definește persoana incapabilă să se autoconducă, să se apere de eventualele pericole sau chiar să se hrănească având o permanentă nevoie de îngrijire și supraveghere. Din punct de vedere psihometric această categorie de subiecți este definită printr-un
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Boala a fost descrisă de Langdon Down (1866) sub numele de idioție mongoliană. K. Blessing a constatat însă că 60% dintre cazuri sunt la nivelul imbecilității sau al debilității mintale, deci numai 40% prezintă idioție (Păunescu, 1976). Categoria copiilor cu dizabilități intelectuale solicită din partea specialiștilor o atenție deosebită, dată fiind eterogenitatea acestora, dar și posibilitatea de intervenție educațională, cu rezultate foarte bune, prin practicarea exercițiilor fizice. În cadrul acestei categorii, datorită unor caracteristici particulare, se disting copiii cu sindrom Down, cea mai
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
volumul eșantionului e mai redus. Valorile critice ale lui t, corespunzătoare unui prag de semnificație, sunt dependente de numărul gradelor de libertate. CAPITOLUL 4 - REZULTATE ȘI DISCUȚII 4.1. Date referitoare la parametrii morfologici la copii normali și copii cu dizabilități 4.1.1.Rezultate privind parametrul talie Talia (statura) este una dintre dimensiunile corpului caracterizată de o mare stabilitate; totuși după un efort prelungit sau la sfârșitul zilei, se pot înregistra variații de 1 - 2 cm. Menționăm că măsurătorile au
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]