51,240 matches
-
mod obișnuit lui All"h) și „All"h în raporturile sale cu omenirea” (28 de nume). La fiecare nume, autorul da o traducere, arată când epitetul respectiv se poate aplica și omului și, în cazul atestării în Coran, îi menționează frecvență. Dacă este rar, sunt date referințele; altfel se indică doar că apare „deseori”. La sfarsitul primelor două grupări de nume este o concluzie, în care autorul formulează succint ideile despre Dumnezeu pe care le conține respectivă rubrică. Se vădește astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
iubire mai puternică decât trădarea, hâr mai puternic decât păcatul. Această fidelitate față de „fiica poporului meu” necredincios (cf. Lam 4,3.6) este, în definitiv, din partea lui Dumnezeu, fidelitate față de sine însuși. Acest lucru apare limpede mai ales din repetarea frecvență a binomului ƒese: we’emeÖ (= hâr și fidelitate), care ar putea fi considerat o hendiada (cf. de ex. Ex 34, 6; 2Sam 2. 6; 15, 20; Ps 25/24, 10; 40/39, 11-12; 85/84, 11; 138/ 137, 2; Mih
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a preda”, „a comunica”, „a transmite” etc. și, respectiv, „a asimila”, „a Însuși”, „a-și apropria” etc. sau „a conduce spre... cucerirea științei”, „spre redescoperirea adevărurilor” sunt termeni sau expresii care, cu toate nuanțele și varietatea de sensuri, revin cu frecvență În majoritatea definițiilor, desemnând unele dintre noteleesențiale ale acestui concept fundamental În pedagogie - cel de metodă. Admițând această interdependență conținut-metodă, ne vedem nevoiți, În același timp, să recunoaștem și relativa independență a metodei față de materia de Învățământ, În sensul că
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
A DOUAtc "PARTEA A DOUA" Capitolul Itc "Capitolul I" Metode de comunicare oralătc "Metode de comunicare orală" A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generalătc "A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală" Criticile aduse instruirii prin afirmații verbale au redus simțitor importanța și frecvența utilizării metodelor expozitive, dar nu au putut să determine, totuși, excluderea lor totală din arsenalul metodelor fundamentale aplicate În viața școlii actuale. Acum, expunerile verbale dețin o pondere incomparabil mai redusă decât În trecut, atunci când Învățământul se baza aproape În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Întrebărilor de evaluare (care solicită emiterea unei judecăți proprii de valoare asupra aspectelor Întâlnite, În funcție de criterii diferite, Întrebări de anticipare, de predicție etc.). c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversațieitc "c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversației" Concomitent cu reducerea frecvenței Întrebărilor de memorie, reproductive, În favoarea celor de gândire, este de dorit ca profesorul să creeze cât mai multe situații generatoare de Întrebări, de frământări, de căutări proprii la elevi; să recurgă la Întrebări-problemă, să inverseze procedeul sau perspectiva, Încurajând elevii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un subiect la una de studiu intensiv ș.a.m.d. e) Variante de aplicare a metodei cazurilortc "e) Variante de aplicare a metodei cazurilor" Din experiența acumulată până În prezent, trei variante ale metodei cazurilor s-au impus cu mai multă frecvență: - metoda situației (Case-Study-Method) - potrivit căreia se face o prezentare completă a situației existente, În fața elevilor, aceștia primind, de asemenea, toate informațiile necesare soluționării cazului-problemă dat. Avantaje: discutarea cazului Începe imediat. Dezavantaje: corespunde mai puțin realității practice care obligă specialistul să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se determină, în general, după datele de evidență de pe piață, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de profesioniști calificați în evaluare. În situația în care nu există date pe piață privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor Și a frecvenței reduse a tranzacțiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă, de profesioniști în evaluare (art. 50, pct. (2), OMFP nr. 3055/2009). OMFP nr. 3055/2009 nu prezintă informații suplimentare privind modul de stabilire a valorii
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
evaluare a proprietății imobiliare. Pentru stabilirea valorii de realizare, se vor avea în vedere următoarele valori, în ordinea priorităților: 1) prețul pentru un activ identic pe o piață activă<footnote Piața pe care activele Și datoriile sunt tranzacționate cu o frecvență Și un volum suficient pentru a furniza, de manieră continuă, informații privind prețul. footnote> (de regulă în cazul acțiunilor coate); 2) prețul pentru un activ identic pe o piață neactivă; 3) prețul pentru un activ similar pe o piață activă
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Modele ale cererii. Meditațiile - produs natural al sistemelor de învățământ competitive 224 3.2.1. Caracteristicile sistemului de învățământ 224 3.2.2. Management parental și educație paralelă 224 4. Meditațiile și reproducerea socială. Efectele meditațiilor 226 5. Aplicația 1. Frecvența și formele meditațiilor în România (1999) 227 6. Aplicația 2. Modelarea apelului la meditații la elevii de liceu din Oradea 230 Rezumat 233 Bibliografie 235 Index 245 Introduceretc "Introducere" Despre situația sociologiei și a sociologiei educației în Româniatc "Despre situa
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de o parte, și sugestive sau deschise, pe de alta, care permit alternative sau incită la reflecție. 3. Utilizarea unor teme, cuvinte, figuri de stil cu mare încărcătură ideologică - „democrație”, „patriotism”, „bine” etc. - în anumite situații și cu o anumită frecvență. 4. Raportarea, indiferent de disciplină, la motive cu mare încărcătură ideologică, precum integrarea euro-atlantică sau drepturile omului. 5. Materialul imagistic, care poate cuprinde diverse elemente simbolizante. 6. Elemente metadiscursive din manual - precum formatul acestuia, formatarea și ilustrarea copertei, stilul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai mic decât cel al copilului - și descendentă - când nivelul de instrucție al copilului este mai mic decât cel al tatălui. Tabelul indică foarte clar că, pentru generația luată în calcul, fenomenul precumpănitor a fost cel al mobilității sociale ascendente, frecvențele de deasupra diagonalei principale, fiind mult mai mari decât cele de sub aceasta. Putem calcula, prin urmare, numărul total de imobili ca fiind suma frecvențelor de pe diagonala principală, iar numărul total de mobili ca fiind suma frecvențelor din afara diagonalei principale. Se
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
clar că, pentru generația luată în calcul, fenomenul precumpănitor a fost cel al mobilității sociale ascendente, frecvențele de deasupra diagonalei principale, fiind mult mai mari decât cele de sub aceasta. Putem calcula, prin urmare, numărul total de imobili ca fiind suma frecvențelor de pe diagonala principală, iar numărul total de mobili ca fiind suma frecvențelor din afara diagonalei principale. Se poate calcula și o rată a mobilității, prin împărțirea numărului total de mobili (mobilitatea totală) la numărul total de indivizi. Aceasta ar fi de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al mobilității sociale ascendente, frecvențele de deasupra diagonalei principale, fiind mult mai mari decât cele de sub aceasta. Putem calcula, prin urmare, numărul total de imobili ca fiind suma frecvențelor de pe diagonala principală, iar numărul total de mobili ca fiind suma frecvențelor din afara diagonalei principale. Se poate calcula și o rată a mobilității, prin împărțirea numărului total de mobili (mobilitatea totală) la numărul total de indivizi. Aceasta ar fi de 0,67 (altfel spus, 67% dintre indivizi sunt mobili din punct de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mobilitate poartă numele de mobilitate structurală. El nu semnifică permeabilitatea straturilor sociale, ci mobilitatea determinată de modificarea structurii sociale de la o generație la alta. Mobilitatea structurală se calculează ca diferența dintre numărul total de indivizi și suma celor mai mici frecvențe marginale corespunzătoare aceleiași poziții sociale de pe linii și de pe coloane. În cazul tabelului de mai sus: MS = 335 - (24 + 94 + 18). Numărul mobililor structurali din tabel este de 199. Cum trebuie să înțelegem această formulă de calcul? Suma care se
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și de pe coloane. În cazul tabelului de mai sus: MS = 335 - (24 + 94 + 18). Numărul mobililor structurali din tabel este de 199. Cum trebuie să înțelegem această formulă de calcul? Suma care se scade din numărul total de indivizi reprezintă frecvența „imobilității structurale”. Aceasta include imobilii de pe diagonala principală și pe cei a căror mobilitate este determinată de modificarea structurii sociale pe plan intergenerațional. Evident, indivizii respectivi nu pot fi identificați, însă statistic numărul poate fi calculat cu precizie. Cunoscând mobilitatea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
adică dependență a destinației de origine, în afara constrângerilor structurale. Tabelul de mobilitate corespunzător societății cu imobilitate zero se construiește prin calcularea tabelului de independență. Acesta are totalurile de pe linii și de pe coloane identice cu cele din tabelul societății reale, iar frecvențele teoretice se calculează potrivit formulei 1: Frecvența teoretică = (Frecvența totală de pe linie × Frecvența totală de pe coloană)/ Numărul total de indivizi din tabel Aplicând formula pentru fiecare dintre căsuțele tabelului, obținem următorul tabel de independență: Tabelul 13. Tabel de mobilitate al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
constrângerilor structurale. Tabelul de mobilitate corespunzător societății cu imobilitate zero se construiește prin calcularea tabelului de independență. Acesta are totalurile de pe linii și de pe coloane identice cu cele din tabelul societății reale, iar frecvențele teoretice se calculează potrivit formulei 1: Frecvența teoretică = (Frecvența totală de pe linie × Frecvența totală de pe coloană)/ Numărul total de indivizi din tabel Aplicând formula pentru fiecare dintre căsuțele tabelului, obținem următorul tabel de independență: Tabelul 13. Tabel de mobilitate al societății teoretice (fără imobilitate) Sursa: Barometrul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Tabelul de mobilitate corespunzător societății cu imobilitate zero se construiește prin calcularea tabelului de independență. Acesta are totalurile de pe linii și de pe coloane identice cu cele din tabelul societății reale, iar frecvențele teoretice se calculează potrivit formulei 1: Frecvența teoretică = (Frecvența totală de pe linie × Frecvența totală de pe coloană)/ Numărul total de indivizi din tabel Aplicând formula pentru fiecare dintre căsuțele tabelului, obținem următorul tabel de independență: Tabelul 13. Tabel de mobilitate al societății teoretice (fără imobilitate) Sursa: Barometrul de Opinie Publică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
societății cu imobilitate zero se construiește prin calcularea tabelului de independență. Acesta are totalurile de pe linii și de pe coloane identice cu cele din tabelul societății reale, iar frecvențele teoretice se calculează potrivit formulei 1: Frecvența teoretică = (Frecvența totală de pe linie × Frecvența totală de pe coloană)/ Numărul total de indivizi din tabel Aplicând formula pentru fiecare dintre căsuțele tabelului, obținem următorul tabel de independență: Tabelul 13. Tabel de mobilitate al societății teoretice (fără imobilitate) Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2002 Observăm în cazul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
poate fi testată prin folosirea unor indicatori indirecți ai contactului cu instituțiile de învățământ: numărul de copii de vârstă școlară din familie și nivelul de instrucție al subiectului. Voi presupune că numărul de copii de vârstă școlară din familie indică frecvența contactului subiectului cu instituțiile de învățământ. Nivelul de instrucție reflectă profunzimea cunoașterii realităților din sistemul de învățământ. În modelarea relațiilor dintre aceste variabile și încrederea în învățământul românesc trebuie să ținem cont și de posibila variabilitate în timp a calității
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ori incluse în rețele sociale. Analizând indicii corupției calculați de către Transparency International, se poate observa (Varese, 2000) că țările tind să se grupeze în categorii ce reflectă existența a două puncte de echilibru în incidența fenomenului: națiuni cu o mare frecvență a tranzacțiilor corupte - printre care și România - și țări cu indici ai corupției foarte scăzuți. În 1998, de exemplu, 19 țări au avut un scor al indicelui rezistenței la corupție de 10, puține țări având scoruri intermediare între cele mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
invenție românească" Corupția pare a fi asociată cu gradul de dezvoltare al unei țări. Produsul intern și gradul de consolidare a capitalului social - măsurat fie prin indici ai încrederii interpersonale, fie prin intensitatea participării asociative - sunt în corelație inversă cu frecvența actelor de corupție dintr-o țară. Țările sărace sunt cele mai afectate de corupție, ceea ce, în mod evident, le îngreunează capacitatea de a ieși din situația economică în care se află. În aceeași situație este și învățământul, într-o perspectivă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale funcționarilor publici fiind chiar un indicator al calității administrației. Huther și Shah (2000) evaluează mai multe categorii de politici anticorupție, luând în considerare calitatea guvernării din diversele țări în care acestea au fost implementate. În țările cu o mare frecvență a actelor de corupție și cu o administrație slabă, accentul trebuie să cadă pe impunerea domniei legii, întărirea instituțiilor participative și a celor care obligă funcționarii la responsabilitate și limitarea actelor guvernelor la punctele centrale ale mandatelor lor. Sistemele politice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în școli este mult mai mică în comparație cu unitățile sanitare sau vamale. Doar 9% dintre interacțiunile cetățenilor cu școala sunt corupte. • Corupția, inclusiv cea din învățământ, pare a fi asociată cu gradul de dezvoltare a țării. • În țările cu o mare frecvență a actelor de corupție și cu o administrație slabă, accentul trebuie să cadă pe impunerea domniei legii, întărirea instituțiilor participative și a celor care obligă funcționarii la responsabilitate și limitarea actelor guvernelor la punctele centrale ale mandatelor lor. Sistemele politice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rezultatul școlar, modele care oferă de obicei o imagine a familiilor de recipient pasiv al efectelor acțiunii educative a școlii asupra copiilor. Oswald, Baker și Stevenson distribuie managementul parental în două categorii de activități, construind următoarea schemă operațională: - activități casnice; - frecvența întrebărilor privind temele; - frecvența ajutorului la rezolvarea temelor; - discutarea alegerii cursurilor (curriculum la alegere) cu copilul; - angajarea de tutori; - activități școlare; - frecvența participării la ședințele cu părinții; - frecvența discuțiilor cu profesorii; - deținerea de funcții în consiliile școlii. Se poate observa
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]