11,358 matches
-
Entremont, suprafață plană cu străzi rectilinii la Nages și Entremont. În sfîrșit, aceste oppida au produs o remarcabilă artă a statuilor din piatră: statui de războinici din Entremont, capete tăiate, busturi de luptători din Sainte-Anastasie și din Grézan în ținutul Gard sau cele două capete împreunate numite "Hermès de Roquepertuse", provenind din acest sanctuar din regiunea Marsiliei care mai conținea și un portic din piatră cu alveole în care erau cranii. Este evident că în aceste aspecte se regăsește ponderea elementelor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
două șanțuri largi de 15 picioare (4,5m) și de adîncime egală; el umplu șanțul interior, în părțile care erau în vale și joase, cu apă provenită din rîul deviat. În spatele acestor șanțuri el construi un terasament avînd deasupra un gard a cărui înălțime era de 12 picioare (3,5m); îl completă cu un parapet și creneluri și dispuse la îmbinarea dintre terasă și peretele de protecție bucăți mari de lemn despicate, care, îndreptate spre inamic, trebuia să-i facă escaladarea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al XIX-lea, dar distrus după aceea, avea dimensiuni apropiate de Colosseum din Roma (188m pe 155m). Mai sînt și monumentele apelor, apeducte și *terme, al căror rol este esențial pentru sociabilitatea urbană. Nîmes era alimentat prin apeductul podului de pe Gard și primea aproximativ 20.000 de metri cubi de apă pe zi. Parisul avea cel puțin trei edificii termale: în apropiere de Collège de France, pe strada Gailussac și, în fine, termele de la Cluny, singurele conservate. Această multitudine de monumente
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
devenea o recompensă individuală. Limes. Pentru protejarea Imperiului Roman, frontierele acestuia au fost parțial întărite cu fortificații. În funcție de regiunile care trebuiau apărate, fortificațiile variază: drumuri și forturi amplasate la distanță în Siria, șanțuri și forturi legate prin drumuri în Africa de Nord, garduri, șanțuri și forturi pe Dunăre și în regiunile renane, adevărate ziduri în Insulele Britanice (zidul lui Hadrian și zidul lui Antoniu). Lunulă. Placă din aur în formă de corn, întîlnită frecvent în siturile de pe coastele Atlanticului, din Irlanda pînă în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Occidentală franceză (AOF), 21; 36; 84; 107; 228; 232; 233; 291; 324; 327; 329; 334; 350; 351; 355; 356; 360; 375; 473; 475; 491 Agde (Hérault), 20; 31 Aigurande (Cher), 27 Ain, 64 Aisne, 15; 40; 350 Alais sau Alès (Gard), 199 Alaise (Doubs), 46 Alemania, 95 Alesia, vezi Alise-Sainte-Reine, 42; 46; 60; 68; 450 Alexandria (Egipt), 79 Alger, 307; 355; 356; 357; 367; 475 Algeria, 325; 327; 328; 329; 330; 331; 365; 366; 367; 375; 473; 474; 475 Alpi, 18
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
357; 367; 475 Algeria, 325; 327; 328; 329; 330; 331; 365; 366; 367; 375; 473; 474; 475 Alpi, 18; 43; 102 Alpii Maritimi, 18; 75 Alsacia, 18; 39; 206; 262; 298; 338; 354 Amboise (Indre-et-Loire), 181; 187 Ambrussum (situl antic) (Gard), 32 Amiénois, 135 Amiens (Somme), 40; 74; 78; 82; 141; 150; 170; 171; 191; 266; 273; 319; 464; 470 Amsterdam (Țările de Jos), 150; 217 Angers (Maine-et-Loire), 44; 49; 108; 154; 198; 247; 256 Anglia, 18; 84; 115; 125; 147
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
17 Avaricum, vezi Bourges, 28; 41 Avignon (Vaucluse), 31; 142; 152; 456; 470 Axima, vezi Aime, 51 Azincourt (Pas-de-Calais), 149; 457 B Balcani, 335 Bâle (Elveția), 85; 458; 494 Barbegal (moara din), 78 Bavay (Nord), 74 Bayeux (Calvados), 362 Beaucaire (Gard), 135 Beauce, 26; 156; 167 Beaulieu (Indre-et-Loire), 188; 328 Beaune (C(te-d'Or), 81; 150; 513 Beauvais (Oise), 40; 129; 141 Bego (muntele) (Alpii Maritimi), 18 Belgia, 25; 26; 50; 51; 55; 84; 258; 336; 354 Berlin (Germania), 268
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Florența (Italia), 173 Fontainebleau (Seine-et-Marne), 179; 216 Fontbouisse (Hérault), 16 Fontenoy (Aisne), 239; 461 Francia occidentală, 93; 102; 108 Francia orientală, 102 Frankfurt (Germania), 301 Fréjus (Var), 48; 237 Frisia (Țările de Jos), 87; 95 G Gand (Belgia), 139; 150 Gard, 32; 63 Garona, 25; 33; 56; 65; 75; 95; 199 Garonne (Haute-), 50; 75 Geneva (Elveția), 74; 229; 364; 474; 490 Genova (Italia), 140; 241 Gergovia (situl antic) (Puy-de-D(me), 28 Germania, 43; 51; 57; 61; 95; 96; 107; 117
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
384; 451; 467; 469; 472; 473 Glanum, vezi Saint-Rémy-de-Provence, 31; 39 Grand (Vosges), 68; 76; 100; 220; 509; 514 Granville (Manche), 256 Graufesenque (La) (Millau, Aveyron), 63 Grecia, 17; 31; 180; 285; 477 Grenoble (Isère), 74; 125; 154; 245 Grézan (Gard), 32 Guadelupa, 232; 238; 324 Guernesey, 294 Guineea, 329; 374 Guyana, 308; 324 Guyenne, vezi Aquitania, 135; 136; 146; 147; 148; 150; 202; 458 H Haguenau (Rinul inferior), 18 Hallstatt (Austria), 20; 25 Hamburg (Germania), 266; 268 Hanovra (Germania), 268
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Monaco (principatul), 43 Moncontour (Vienne), 187 Montmaurin (Haute-Garonne), 75 Montpellier (Hérault), 16; 139 Montréal (Canada), 379 Morlaix (Finistère), 16 Moscova (URSS), 266; 340 Moselle, 65; 354 Mulhouse (Rinul Superior), 40; 150; 207; 314 München (Germania), 346; 347; 472 N Nages (Gard), 32 Nancy (Meurthe-et-Moselle), 151 Nantes (Loara-Atlantic), 100; 115; 163; 184; 191; 193; 199; 215; 216; 227; 256; 460 Napoli (Italia), 142; 172; 173; 176; 182; 268 Narbo, vezi Narbonne, 38; 450 Narbonnaise, 49; 54; 55; 495 Narbonne (Aude), 38; 48
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
124; 437; 512 Navarra, 188; 189; 190; 459 Neustria, 87; 91; 93; 94; 109 Neva del Rey (Spania), 275 Nice (Alpii Maritimi), 37; 175; 295; 468 Niceea (Turcia), 79; 479 Niemen, 269 Nigeria, 329 Nimègue (Țările de Jos), 218 Nîmes (Gard), 26; 49; 55; 61; 62; 63; 216 Nord, 21; 36; 37; 41; 74; 84; 96; 100; 107; 133; 139; 157; 173; 175; 206; 227; 228; 232; 233; 238; 240; 273; 324; 350; 355; 356; 360; 363; 473; 475; 482; 491
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și îndreaptă spre unitate toate entitățile lumii. în contrast cu acele societăți, noi trăim cu o acută conștiință a parțialității noastre. Globalizarea ne pune în fața celuilalt, diferit nu doar prin datele și opțiunile lui individuale, ci și prin civilizație, cultură, religie. Dincolo de gardul mediului nostru familiar stă o alteritate pe care o acceptăm în principiu ca legitimă, dar pe care nu prea știm cum să o împăcăm cu identitatea noastră, pentru care nu avem instrumente spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
există nici un grădinar care să se ocupe de acel pământ. Și-au ridicat corturile și au supravegheat zona, dar nu au văzut nici un grădinar. Credinciosul a găsit o altă explicație: grădinarul probabil că este invizibil. Cei doi au ridicat un gard de sârmă și l-au electrizat, dar fără nici un rezultat. Credinciosul nu s-a descurajat și a încercat să-i explice celuilalt că există un grădinar, dar este unul invizibil, intangibil, care nu lasă nici o urmă după el și care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dintre acestea, mai cunoscute sunt:Festuca valesiaca și F. pseudavina, Stipa lessingiana,Agropyrum cristalum, Trifoliu repens (trifoiul târâtor),Andropogon ischeamum, Poa bulbosa, Medicago lupulina. Vegetația ruderală și segetală este foarte bogată în specii care trăiesc obișnuit pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, în curțile neîntreținute sau pe locurile gunoite. Dintre speciile ruderale, foarte bine cunoscute sunt : holera (Xanthium spinosum ), loboda porcească (Atriplex tatarica), urzica (Urtica dioica), bozul (Sambucus ebulus), cucuta de bălării(Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. În vii și livezi
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de la mumă, De la frați, de la surori. De la grădina cu flori. De la flori de liliac De la ce ți-a fost mai drag. De la flori de lămâiță De la sat, de la uliță” Pentru mire se cântă: “Cât ai fost holtei în sat, Multe garduri ai sfărmat! Aveai cal de călărie , Căruță de plimbărie, Dar de când te-ai însurat, Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
împlinește un an? Cum îl cheamă pe Ion? Câte ouă poți mânca pe nemâncate? În care casă nu poți intra? Ce fel de pietre nu poți găsi în mare? De ce nu plouă zile una după alta? Ce se află între gard și drum? Care roată nu se învârtește când merge mașina? De ce barza stă într-un picior? Care este diferența între somn și căscat? Ce nu poți cântări? Care e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de Sus și că nu a fost nicioadată lovit de această forță a naturii. Arbuștii sunt folosiți foarte des de arhitecți în armonizarea peisajului, dar și pentru securizare. Spinii ascuțiți împiedică persoanele neautorizate să intre pe o propietate privată, fiind gardul viu ideal. Aducător de noroc, fără, îndoială, cel mai popular arbust pentru Crăciun folosit în decorațiuni este laurul. În multe culturi, împodobirea caselor și a ușilor se face cu ajutorul acestuia, în formă de coroane. Considerat aducător de noroc și de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
i îndărăt. Cu apa se spală pe trup bolnavul de deochi (mai ales copilul) de trei ori și apoi bea din ea tot de trei ori, după care apa se toarnă în urechea unui câine sau pe un par de la gard. “Doftorii” și vrăjitorii fără descântece Din ce parte vine mirele. Înspre ziua de Sf. Vasile sau Sf. Andrei, fata ia 9 linguri, iese în ogradă, se suie tiptil pe poartă și bate în linguri deodată. De unde încep a lătra câinii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua zi, ca să aibă noroc de soț frumos și harnic. În postul Paștilor. Să nu se aducă flori galbene, căci nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dezechilibrele musculare se produc în timpul procesului specific de antrenament datorită formării așa-numitelor stereotipuri motoare. Acestea trebuie reduse sau echilibrate cu deosebită atenție, deoarece sunt inevitabile, iar, în unele cazuri, chiar absolut necesare (contracția mușchiului psoas iliac la alergătorii de garduri). Însă, dacă se vrea evitarea unor situații patologice, este necesar ca respectivele stereotipuri să fie menținute la un nivel minim. * în întreg lanțul motor, veriga sa cea mai slabă îi determină forța generală. * durerea musculară provine dintr-o combinație de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de la mumă, De la frați, de la surori. De la grădina cu flori. De la flori de liliac De la ce ți-a fost mai drag. De la flori de lămâiță De la sat, de la uliță” Pentru mire se cântă: “Cât ai fost holtei în sat, Multe garduri ai sfărmat! Aveai cal de călărie , Căruță de plimbărie, Dar de când te-ai însurat, Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
împlinește un an? Cum îl cheamă pe Ion? Câte ouă poți mânca pe nemâncate? În care casă nu poți intra? Ce fel de pietre nu poți găsi în mare? De ce nu plouă zile una după alta? Ce se află între gard și drum? Care roată nu se învârtește când merge mașina? De ce barza stă într-un picior? Care este diferența între somn și căscat? Ce nu poți cântări? Care e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de Sus și că nu a fost nicioadată lovit de această forță a naturii. Arbuștii sunt folosiți foarte des de arhitecți în armonizarea peisajului, dar și pentru securizare. Spinii ascuțiți împiedică persoanele neautorizate să intre pe o propietate privată, fiind gardul viu ideal. Aducător de noroc, fără, îndoială, cel mai popular arbust pentru Crăciun folosit în decorațiuni este laurul. În multe culturi, împodobirea caselor și a ușilor se face cu ajutorul acestuia, în formă de coroane. Considerat aducător de noroc și de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
i îndărăt. Cu apa se spală pe trup bolnavul de deochi (mai ales copilul) de trei ori și apoi bea din ea tot de trei ori, după care apa se toarnă în urechea unui câine sau pe un par de la gard. “Doftorii” și vrăjitorii fără descântece Din ce parte vine mirele. Înspre ziua de Sf. Vasile sau Sf. Andrei, fata ia 9 linguri, iese în ogradă, se suie tiptil pe poartă și bate în linguri deodată. De unde încep a lătra câinii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua zi, ca să aibă noroc de soț frumos și harnic. În postul Paștilor. Să nu se aducă flori galbene, căci nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]