8,697 matches
-
cele mai potrivite: suplețe, rigidate, rezistentă la șoc, elasticitate, transparentă, greutate mică. În general, produsul de la care se pornește în fabricarea materialelor plastice este naftul, un produs obținut în rafinăriile de petrol. Naftul este un amestec de diferite molecule de hidrocarburi. Acest amestec este adus la temperaturi înalte în prezența vaporilor de apă, ceea ce provoacă ruperea moleculelor de hidrocarbura și obținerea de molecule mai mici, molecule de etilena. Etilena este moleculă pe care se bazează întreaga industrie a maselor plastice. Există
Masă plastică () [Corola-website/Science/304221_a_305550]
-
pornește în fabricarea materialelor plastice este naftul, un produs obținut în rafinăriile de petrol. Naftul este un amestec de diferite molecule de hidrocarburi. Acest amestec este adus la temperaturi înalte în prezența vaporilor de apă, ceea ce provoacă ruperea moleculelor de hidrocarbura și obținerea de molecule mai mici, molecule de etilena. Etilena este moleculă pe care se bazează întreaga industrie a maselor plastice. Există două mari familii de materiale plastice: materiale termoplastice și cele termorigide. Prima categorie cuprinde plastice care se topesc
Masă plastică () [Corola-website/Science/304221_a_305550]
-
zero, trecând peste condiții vitrege, un nucleu de știință și învățământ care s-a impus nu numai in România ci și pe celelalte meridiane ale globului." Alexandru Ț. Balaban Încă de la începutul anilor 1930 în cadrul cercetărilor sistematice privind reacții ale hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu sunt obținute în grupul de cercetare al profesorului Nenițescu rezultate de primă importantă pentru înțelegerea mecanismului reacțiilor prin intermediari carbocationici. Este observat pentru întâia dată rolul esențial al unui cocatalizator (urme de apă) în reacția
Costin D. Nenițescu () [Corola-website/Science/303906_a_305235]
-
așa cum se va numi mai tarziu. În perioada 1965-1970 studiază reacțiile solvolitice. Colaborează cu celebri profesori din Statele Unite ale Americii, contribuie cu scrierea unor capitole la diverse tratate. Numeroși compuși organici și reacții îi poartă numele. Se poate spune că “hidrocarbura Nenițescu“, prima anulenă (CH), a propulsat chimia anulenelor. A fost pionierul aplicării metodelor fizice în chimia organică în România. Rezultatele muncii lui Costin Nenițescu se văd în cele 262 de articole originale și 21 de brevete. În anii 1970 lucrările
Costin D. Nenițescu () [Corola-website/Science/303906_a_305235]
-
de dealuri prelungi situate discontinuu. Tipul de relief fluvial este bine conturat cu terase și lunci largi. Alcătuirea geologică cuprinde pietrișuri, nisipuri, intercalații de argile și cărbuni inferiori (lignit, în partea nordică). Între porii rocilor s-au acumulat rezerve de hidrocarburi, exploatate în zona Barcăului. Foste masive montane s-au scufundat treptat și au fost acoperite de materiale sedimentare transportate de râuri; acestea formează în partea de nord o punte de legătură între Carpații Occidentali și Carpații Orientali numită "Jugul intracarpatic
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
de USD până la 133 USD, iar anumiți analiști se așteaptă la o continuare a creșterii. Creșterea prețului la petrol are ca motiv creșterea cererii mondiale, în special din cauza creșterii economice a Chinei și Indiei, precum și epuizarea rapidă a zăcămintelor de hidrocarburi mai ușoare și mai puțin costisitor de exploatat. Comparativ cu anul 2005, până în anul 2050, consumul mondial de energie electrică se va dubla pe fondul creșterii standardului de viață a multor cetățeni ai planetei, dar și al creșterii populației în
Economia mondială () [Corola-website/Science/312684_a_314013]
-
(n. 1 septembrie 1862, București - d. 7 aprilie 1941, București) a fost un chimist român, evreu de origine, autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Principalele direcții de cercetare au fost în domeniile derivaților acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturați din seria aromatică, acțiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acțiunii cloratului asupra oxiacizilor, sintetizării fenilizopropilaminei (benzedrinei), chimiei rafinării și chimizării
Lazăr Edeleanu () [Corola-website/Science/312119_a_313448]
-
petrolului român - Proprietăți fizice și tehnice"”. Anul 1908 este acela în care concepe cea mai însemnată dintre invențiile lui, cunoscutul „procedeu Edeleanu”, constând în rafinarea produselor petrolifere cu bioxid de sulf lichid ca dizolvant selectiv, care asigura extragerea selectivă a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen etc.). Procedeul a fost aplicat mai întîi experimental în România la rafinăria Vega, apoi industrial în Franța (la Rouen, de catre German Borsig Company ) și ulterior în lumea întreagă. A fost director al rafinăriei Vega (1906-1910), iar
Lazăr Edeleanu () [Corola-website/Science/312119_a_313448]
-
Allgemeine Gesellschaft für Chemiche Industrie”, care, în onoarea inventatorului român, a primit numele de „Edeleanu Gesellschaft” și care funcționează și astăzi în Frankfurt. Această firmă a înregistrat în 1932 marca „Edeleanu” (reînnoită până în zilele noastre) - marcă pentru grupele de produse: hidrocarburi, carburanți pentru motoare, uleiuri pentru transformator, uleiuri pentru întrerupătoare și turbine, ulei alb, instalații și elemente de instalații pentru îmbunătățirea hidrocarburilor. In timpul regimului național-socialist din Germania compania Edeleanu a fost cumparată de firma Deutsche Erdöl-AG, iar ulterior a trecut
Lazăr Edeleanu () [Corola-website/Science/312119_a_313448]
-
în Frankfurt. Această firmă a înregistrat în 1932 marca „Edeleanu” (reînnoită până în zilele noastre) - marcă pentru grupele de produse: hidrocarburi, carburanți pentru motoare, uleiuri pentru transformator, uleiuri pentru întrerupătoare și turbine, ulei alb, instalații și elemente de instalații pentru îmbunătățirea hidrocarburilor. In timpul regimului național-socialist din Germania compania Edeleanu a fost cumparată de firma Deutsche Erdöl-AG, iar ulterior a trecut din mână în mână până ce în anul 2002 a fost cumpărată de firma Uhde, aparținând concernului ThyssenKrupp. În anul 1960, existau
Lazăr Edeleanu () [Corola-website/Science/312119_a_313448]
-
ul (2-metil, 1, 3-butadiena) este o hidrocarbura nesaturata din clasa dienelor. Scheletul izoprenului stă la baza terpenelor. Prin polimerizarea izoprenului se obține cauciucul. Etanul în reacție cu propanul formează 2 - metilbutan, care în prezența catalizatorului, oxid de crom și aluminiu se dehidrogenează formând izoprenul. Din izopren în afară de
Izopren () [Corola-website/Science/311567_a_312896]
-
ul sau „triclormetanul” este o hidrocarbură clorurată cu formula chimică CHCl. Descoperit în 1831 de Justus von Liebig și Eugene Souberain. Triclormetanul este un lichid incolor, inflamabil cu un miros dulceag. Are o densitate mai mare ca apa, fiind solubil numai în solvenți organici. Vaporii de
Cloroform () [Corola-website/Science/311063_a_312392]
-
deținut această funcție de la formarea țării în 1971 și până la moartea sa în 2004. Implicit, se consideră că actualul conducător al Emiratului Abu Dhabi, în același timp și Președinte al țării, va deține această funcție până la moartea sa. Imensele rezerve de hidrocarburi ale EAU îi conferă unul din cele mai mari PIB-uri pe cap de locuitor din lume iar Abu Dhabi deține majoritatea acestor resurse - 95% din petrol și 6% din gaz. Abu Dhabi deține în acest fel 9% din rezervele dovedite de
Abu Dhabi () [Corola-website/Science/311072_a_312401]
-
, cunoscută și sub numele de procesul Bergius sau procesul Pott-Broche, este procesul chimic care transformă direct cărbunele într-un amestec de hidrocarburi lichide numit "petrol sintetic". Există mai multe variante de procesare. Toate acestea coincid în prima fază: dizolvarea cărbunelui într-un dizolvent la mare presiune și temperatură la care se adaugă hidrogen pentru a realiza hidro-cracarea în prezența unui catalizator. Produsul
Lichefierea directă a cărbunelui () [Corola-website/Science/311094_a_312423]
-
hidro-cracarea în prezența unui catalizator. Produsul obținut este un "petrol sintetic" ce necesită o rafinare, cu consum de hidrogen. Nu trebuie să se confunde cu " lichefierea indirectă", care constă prima dată în generarea gazului sintetic și apoi este transformat în hidrocarburi lichide cu ajutorul reacției Fischer-Tropsch. Primul în patentarea lichefierii directe a cărbunelui a fost germanul Friedrich Bergius în 1913. Acest proces de pionierat nu includea nici hidrogenul, nici vreun catalizator și a fost industrializat în anii 1920 în Germania și în
Lichefierea directă a cărbunelui () [Corola-website/Science/311094_a_312423]
-
și comercializare masivă, în special în țările în curs de dezvoltare sau în lumea a treia, este obiectul între specialiști și diferiți agenți sociali, guvernamentali și internaționali. Biodieselul oferă reduceri substanțiale ale emisiilor de monoxid de carbon, pulberilor în suspensie, hidrocarburilor nearse și sulfaților. În plus, biodieselul reduce emisiile compușilor cancerigeni cu aproape 85% față de motorină. În combinație cu motorina, aceste reduceri ale emisiilor sunt în general proporționale cu cantitatea de biodiesel utilizat. Carburanții biodiesel sunt o alternativă ecologică la motorină
Biodiesel () [Corola-website/Science/311097_a_312426]
-
Naftalina () este o substanță solidă, cristalină, albă cu miros caracteristic pătrunzător, cu formula chimică CH care sublimează la temperatura camerei. Ea este o hidrocarbură aromatică cu două nuclee ciclice, fiind o substanță dăunătoare sănătății și mediului înconjurător. Naftalina a fost izolată din cărbune în anul 1819 de chimistul englez Alexander Garden, iar formula chimică a fost descoperită în anul 1866 de chimistul german Emil
Naftalină () [Corola-website/Science/311084_a_312413]
-
dăunătoare sănătății și mediului înconjurător. Naftalina a fost izolată din cărbune în anul 1819 de chimistul englez Alexander Garden, iar formula chimică a fost descoperită în anul 1866 de chimistul german Emil Erlenmeyer. Naftalina este considerată în mod tradițional o hidrocarbură aromatică policiclică, ea fiind compusă din două nuclee alipite de benzen. Existența celor două inele benzenice a fost demonstrată prin reacții de oxidare la acizi ftalici (C. Graebe, 1866). Energia de conjugare a naftalinei este de 61 kcal/mol, mai
Naftalină () [Corola-website/Science/311084_a_312413]
-
ul (cunoscut și sub denumirea mai puțin frecventă de benzol) este o hidrocarbură cu un nucleu aromatic, care are formula chimică CH. Este întâlnit în cărbuni, petrol și se obține în mod natural prin arderea incompletă a compușilor bogați în carbon. Până la Al doilea război mondial, benzenul rezulta ca produs secundar al preocedurii
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
chimică CH. Este întâlnit în cărbuni, petrol și se obține în mod natural prin arderea incompletă a compușilor bogați în carbon. Până la Al doilea război mondial, benzenul rezulta ca produs secundar al preocedurii de formare a cocsului. După anii 1950, hidrocarbura a fost extrasă din petrol. Există patru metode de laborator din care se obține: reformare catalitică, hidrodezalchilarea toluenului, disproporționarea toluenului și cracare cu abur. Participă la reacții de substituție, oxidare și adiție. Etimologic, cuvântul provine de la rășina „benzoe” care prin
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
prin sublimare formează acidul benzoic. Au fost emise numeroase formule pentru benzen. Kekulé a propus în 1865 o aranjare ciclică a atomilor de carbon în care legăturile simple alternează cu cele duble, însă această structură nu explica în totalitate proprietățile hidrocarburii. Erich Hückel în 1931 a demonstrat prin teoria orbitalilor moleculari că benzenul este reprezentat de un ciclu de șase atomi de carbon, în interiorul lui fiind un cerc sau o linie circulară punctată pentru a sugera delocalizarea electronilor din legătura C-
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
Aceasta a fost folosită în farmaciile europene începând cu secolul 15, fiind un produs originar din Asia de Sud-Est, denumirea ei fiind derivată de la expresia arabică „luban jawi”. Prin sublimarea acestei rășini se formează acidul benzoic, numit și „flori de benzoe”, iar hidrocarbura derivată din acesta a fost numită „benzin”, „benzol” sau „benzen”. ul a fost izolat de Michael Faraday în anul 1825 dintr-o fracțiune de gaz depus în procesul de lichefiere a gazul de iluminat, numindu-l "bicarburet of hydrogen". El
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
benzin”, „benzol” sau „benzen”. ul a fost izolat de Michael Faraday în anul 1825 dintr-o fracțiune de gaz depus în procesul de lichefiere a gazul de iluminat, numindu-l "bicarburet of hydrogen". El a observat că substanța este o hidrocarbură care avea o formulă moleculară ce putea fi scrisă ca un multiplu de CH. Justus von Liebig a redenumit compusul, numindu-l „benzen” sau „benzol” în 1834. În 1883, Eilhard Mitscherlich l-a obținut din decarboxilarea acidului benzoic și a
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
și un milion din China. România este o țară producătoare, consumatoare și exportatoare de benzen, cele mai importante rafinării în care se fabrică benzen sunt Rafo Onești, Oltchim S.A și Rompetrol. În procesul de reformare catalitică, un amestec de hidrocarburi cu punctele de fierbere situate în intervalul de temperatură 60-200 °C este pus în reacție cu hidrogenul gazos, utilizându-se catalizator de clorură de platină sau de reniu la 500-525 °C și la o presiune de 8-50 atm. În aceste
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
punctele de fierbere situate în intervalul de temperatură 60-200 °C este pus în reacție cu hidrogenul gazos, utilizându-se catalizator de clorură de platină sau de reniu la 500-525 °C și la o presiune de 8-50 atm. În aceste condiții, hidrocarburile alifatice formează un ciclu și devin aromatice. Acestea sunt separate prin extracție cu diverși solvenți, cum ar fi sulfolanul sau dietilen glicolul. Benzenul rezultă din distilarea fracționară a amestecului de produși aromatici. Reacția de hidrodezalchilare a toluenului transformă toluenul în
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]