8,698 matches
-
abordat pendulând între muzica ușoară (dansurile) și scriitura în caracter marțial (piese pentru fanfară, marșuri). Este integrat generației de compozitori de vals vienez, al cărei exponent de prim rang este Johann Strauss-fiul; de altfel, discografia sa îl surprinde în această ipostază cel mai adesea, numele său fiind regăsit pe compilații de gen mai curând decât pe discuri proprii (una dintre puținele astfel de apariții a fost realizată de către Orchestra Filarmonică „Banatul” sub conducerea lui Ion Iancu, editată de către Electrecord și Discovery
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
aduc apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și destul de des în ipostaze melancolice sau de odihnă. El nu a căutat idilicul vieții la țară ca predecesorii săi. Realismul muncii, a luptei cu greutățile vieții și cu exploatarea care era în acele timpuri o obișnuință, a făcut ca tablourile lui Băncilă să rămână
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
aduc apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și destul de des în ipostaze melancolice sau de odihnă. El nu a căutat idilicul vieții la țară ca predecesorii săi. Realismul muncii, a luptei cu greutățile vieții și cu exploatarea care era în acele timpuri o obișnuință, a făcut ca tablourile lui Băncilă să rămână
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
voi cerca”", "„mi-oi desface”", "„cine treabă are”". „Povestea” fetei reprezintă în fapt o alternativă existențială împotriva durerii de a fi, de care suferă barbatul eminescian: acceptarea instinctualității aduce fericirea de a fi. Dulcea copilă apare astfel într-o altă ipostază, mult mai profundă, devine simbol al unei speranțe la care omul n-a renunțat niciodată. Ea descoperise pe căi mai simple și mai directe, un adevăr fundamental, pe care bărbatul se încăpățânează să-l ignore: "„Ah! Ea spuse adevarul”" , "„Eu
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
8 “penițe” reproduse în cartea “liliput”, tot la Timișoara ), asadar douăzeci de lucrări de artă, unele devenite “bibelouri” în culori, acest monument se constituie într-un moment distinct în creația artistului. Luceafărul, Hiperion creat de Pintea reprezintă chintesența, înaltul, seninul, ipostază în care omul se naște și cea în care trece în nemurire. Universalitatea. Dacă artistul aspiră la titlu de “artist al desenului” - si Pintea în grafică și-a aflat vocația - trebuia să urce pe Planetă Eminescu. După cum, daca aspiră la
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
comanda lui. În cea de-a cincea oră, Atum și însoțitorii lui ajung în peștera lui Osiris, stăpânul lumii morților. În ce-a de-a douăsprezecea oră Atum se metamorfozează în scarabeu și își schimbă numele în Khepri. Aceasta este ipostaza răsăritului pe care o are soarele, la fel cum Atum, zeul cu cap de berbec, este ipostaza apusului. Mai mult, numele Khepri înseamnă „a deveni”. Acum, Apophis încearcă din nou să atace barca, Seth luptându-se cu el încă o dată
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
stăpânul lumii morților. În ce-a de-a douăsprezecea oră Atum se metamorfozează în scarabeu și își schimbă numele în Khepri. Aceasta este ipostaza răsăritului pe care o are soarele, la fel cum Atum, zeul cu cap de berbec, este ipostaza apusului. Mai mult, numele Khepri înseamnă „a deveni”. Acum, Apophis încearcă din nou să atace barca, Seth luptându-se cu el încă o dată, și pentru ultima oară înaintea răsăritului. Kephri trece peste vârfurile picioarelor zeiței Nut și se arată în
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
Le Réalisme"", unde expune circa patruzeci de tablouri. Acest act de independență nu a avut totuși un ecou tocmai favorabil în lumea artistică. Courbet pictează în tot cursul vieții sale multe autoportrete, caracterizate printr-o extraordinară diversitate. Artistul apare în ipostaze diferite: tânăr "dandy" cu privire provocatoare ("Courbet cu câine negru", 1844), tânăr artist visător ("Bărbat cu centură de piele", 1846), fumător de pipă, rănit în duel, muzicant etc. Prin autoportretele sale, el dă de înțeles că el nu este ceea ce
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
copii), Schitul numelui, ediție bilingvă română-franceză, traduceri de Alexandre Luca și Anca Clitan, Îndurarea amiezii și volumul de publicistică Linia de contur. Are sub tipar: Absidă pentru ziua a treia, versuri, Italia, învelișul alb..., note de călătorie și Thanatosul ca ipostază a tragicului în literatura română, teza de doctorat. Ca președinte al Fundației Culturale „Cezara Codruța”, a organizat un centru pentru copiii cu dezabilități, de buna funcționare a acestuia ocupându-se cu eforturi supraomenești. Fundația Culturală „Cezara Codruța” s-a implicat
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
orizont dinspre care autorul se caută/se regăsește pe sine. În cele mai multe cazuri, cercetarea lui Valentin Marica, preocupat de “dorul de moarte eminescian”, se constituie în nuclee, în puncte de pornire ale unor studii ample, între care și Thanatosul ca ipostază a tragicului în literatura română, teza de doctorat a autorului. Morții îi sunt cercetate toate “rosturile” și rostuirile: moartea “caos de lumină”, frica de moarte, fiorul morții, moartea ca “repauzare”, „familiaritatea cu moartea”, “contiguitatea viață-moarte”, “moartea tragică, cu efect eliberator
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
ca “repauzare”, „familiaritatea cu moartea”, “contiguitatea viață-moarte”, “moartea tragică, cu efect eliberator”, “sudorile morții”, “visul de dinainte de moarte” ș.a.m.d. Pe urmele lui Emil Cioran, Valentin Marica se alătură percepției de „cronicizare a sentimentului morții”. Inevitabil, cercetările sale surprind ipostaze ale thanaticului: “Ion Agârbiceanu și Pavel Dan sunt spirite confraterne, venind din aceleași tărâmuri ale luptei cu îngerul, cu moartea”, “În mentalul personajului Urcan din proza lui Pavel Dan, moartea este în ordinea firii”, “moartea e „mutare, nu peirzare” și
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
putea face trecerea de la o castă la alta. Doctrina acestei perioade cuprinde reinterpretări ale perioadelor anterioare, unele păstrându-se și astăzi. Gândirea și viața religioasă aveau în prim plan 3 zei: Brahma, Shiva și Vishnu, care sunt de fapt 3 ipostaze ale realității ultime, Brahman, fiecare cu roluri diferite. Astfel, Brahma este considerat creatorul lumii. Fiind însă mai departe de viața acesteia, este mai puțin popular. Shiva este Marele Distrugător, dar și regeneratorul vieții, cel care ajută lumea să se purifice
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
Vreau să publice pozele neprelucrate pentru ca oamenii să vadă adevărul”". Cu toate aceste, editorul Danyel Smith a clarificat faptul că Harris nu a dat în judecată publicația, susținând totodată că "„Vibe nu ar pune pe coperta pe nimeni într-o ipostază pe care ei nu ar dori-o. Nu am făcut niciodată asta.”" Ciara afirmă faptul că ședința fotografică nu a decurs cum se aștepta și că imaginile făcute publice în numărul din octombrie 2008 al publicației o dezavantajează, însă nu
Ciara () [Corola-website/Science/303102_a_304431]
-
se lărgesc pe suprafața apei și dispar. Rugile sunt adresate cu atitudinea tipică liricii baroce unui "Deus absconditus" și îl caracterizează pe adresantul lor, ele sunt ca și acțiunile absurde legate de masca pe care o adoptă fiecare personaj. În ipostaza de artist, eul liric își dorește de la creator o stăvilire a fluxului creației, în cea de om în "état de nature" (Rousseau), un remediu pentru concupiscența sa. Scriitorul a murit probabil din cauza subnutriției în timpul asediului german al Leningradului, închis în
Daniil Harms () [Corola-website/Science/302228_a_303557]
-
ușor de a scrie „frumos” decât a exprima exact”. Fiecare capitol al romanului reprezintă câte o treaptă a procesului de conștiință al unui om măcinat de grave contradicții. Construcția simfonică a cărții aduce în prim plan același erou, dar în ipostaze diferite: "ofițerul" credincios jurământului militar, "românul" incapabil să lupte împotriva conaționalilor săi, "omul" îndrăgostit de toți semenii săi și "„o conștiință schilodită”" ce vede în moarte singura salvare. Scriitorul descrie un proces psihologic, renunțând la omnisciența autorului în favoarea acțiunii directe
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
la sfârșitul primei scene (care descrie spânzurarea lui Svoboda); spargerea reflectorului înseamnă stingerea luminii și sosirea întunericului, "„mirându-se cum a putut face el asemenea ticăloșie și bucurându-se că a făcut-o”". Metafora luminii apare în cel puțin șase ipostaze diferite: speranță, disperare, iubire, credință, rațiune umană și moarte. De asemenea, există o obsesie cromatică pentru culoarea albă ce ar putea sugera greutatea confesiunii, dificultatea exprimării necunoscutului. În roman, o serie de epitete ("„câmpul mohorât”", "„văgăuna întunecoasă”"), comparații ("„cerul cenușiu
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
reușit să-și creeze un stil propriu, primind tot mai multe roluri sumbre și foarte diferite, în stare să surprindă atât criticii cât și publicul. A continuat să câștige aprecierea criticilor și să îi crească popularitatea apărând în mai multe ipostaze înainte să revină cu rolul principal din filmul lui Burton, "Ed Wood". În 1997, Depp l-a jucat pe agentul FBI sub acoperire din filmul "Donnie Brasco", alături de Al Pacino. În 1998, a apărut în "Fear and Loathing in Las
Johnny Depp () [Corola-website/Science/302147_a_303476]
-
într-altul valorile social-democrației, într-altul valorile democrat-creștine etc. Aceasta scoate în evidență rolul ideologiilor ca părți constitutive ale culturii politice. Dar cultura politică a unei societăți trebuie evaluată nu după conținutul ideologiei în primul rând (într-o astfel de ipostază, politologul ar fi pus în situația să caracterizeze culturi atât de diferite în termeni superlativi), ci după performanțele practicii politice mai ales, după volumul de bine, de dreptate, de bunăstare, de fericire, de adevăr aduse oamenilor de un sistem politic
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
concurență stării civile, satira și comedia atârnă pe talger parcă mai greu decât drama. Observator ironic al unor moravuri care se cer incriminate, cu o netă vocație de cenzor al imposturii și al fartiseismului, Tudor Popescu se afirmă și în ipostază de cronicar al unor încleștări dureroase, de anvergură istorică. Urmărind evoluția unui cuplu de-a lungul a două decenii, această piesă realistă are totodată reverberații simbolice: este drama unor destine violent modificate de convulsiile istoriei. Dragostea și avatarurile ei, prilejuite
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
polițist. Romanul “Ciuleandra” este alcătuit din 31 de capitole și se deschide cu un moto: ”...și nu știi că tu ești ticălos și mișel și sărac și orb și gol...” (Apocalipsa, III - 17). Acesta are un rol anticipativ deoarece prezintă ipostaza finală a personajului principal, nebunia acestuia, dar ilustrează, totodată, și faptul că niciodată nu ne cunoaștem suficient de bine, niciodată nu știu dacă în interiorul unei ființe aparent inofensivă se poate afla instinctul criminal. Trebuie doar să știm să ne controlăm
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
finalul romanului. Făcând parte din categoria romanului modern, “Ciuleandra” nu respectă încadrarea în momentele subiectului, de aceea ea se deschide cu intriga, scena violentă a unei crime conjugale. În această primă scenă autorul ni-l prezintă pe Puiu Faranga în ipostaza de criminal, ucigându-și soția: O prăvălise pe sofa și, cu genunchiul drept, îi zdrobea sânii. Degetele și le înfipse în gâtul ei plin și alb parc-ar fi vrut să înăbușe un răspuns de care se temea.” Acesta făcea
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
în opera lui Traian Herseni îl ocupă referința la ontologie, ce reprezintă o problematizare de natură reflexiv-teoretică, prin care acesta își propune stabilirea și definirea competențelor și dferențelor dintre filosofie și sociologie în abordarea realității sociale, definirea domeniului sociologiei în ipostaze cât mai riguroase. Dimensiunea ontologică este surprinsă în în lucrări, studii și articole, cum ar fi: Realitatea socială. Încercare de ontologie regională, urmată Ontologia spiritului, Dialectica spiritului, Ontologia vieții sociale etc. Încercând să lămurească problema obiectului sociologiei, Traian Herseni optează
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
babilonian târziu, Ea (înțelepciunea maximă: eautu) împreună cu Anu (puterea legislativă: anutu) și Enlil (autoritatea executivă: ellilutu) constituiau triada divină. Înțelepciunea lui Ea este reflectată și în mintea înțelepților de dinainte de potop, care sunt consultați ori de câte ori universul este în impas. În ipostaza sa de protector al îndeletnicirilor artizanale, Ea este ajutat de trei maeștri divini: Ninildu (marele dulgher), Gushkinbanda (cel cu mâinile curate) și Ninigal. După reforma regelui babilonian Hammurabi, Ea începe să fie considerat tatăl noului zeu suprem Marduk. Conform unui
Enki () [Corola-website/Science/302797_a_304126]
-
pe lîngă stresul obiectu- lui, ne-am împovărat, de veacuri, și cu reprezentarea lui artistică. Mă îndoiesc că, pictîndu-le, practicăm un fel de exorcism eliberator. Trebuie totuși să recunoaștem că obiectul ne-a atras și ne mai atrage încă în ipostaza sa de stilleben, stil life sau natură moartă. Genul ca atare a intere- sat artiștii,dar și publicul doritor să-și împodobească inte- rioarele cu imaginile unor dejunuri fabuloase cantitativ și exotice calitativ. Așa s-a născut la flamanzi, dar
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Iar viața religiei înseamnă să faci bine.” Aceste lucrări prezintă o teologie creștină cu o perspectivă unică asupra naturii lui Dumnezeu, a lumii spirituale, a Bibliei, a minții umane și a căii spre mântuire. El îl vede pe Hristos drept ipostaza materială a Divinității spirituale. Cărțile lui i-au influențat pe Goethe, Johann Kaspar Lavater și Carl Gustav Jung. Scrierile lui au atras o serie de intelectuali de renume mondial cum ar fi William Blake, August Strindberg, Charles Baudelaire, Honoré de
Emanuel Swedenborg () [Corola-website/Science/302857_a_304186]