10,258 matches
-
grotesc, carnavalul. „Întâmplarea” nu mai este doar efectul acțiunii celui care o declanșează, ci, mai curând, Împlinirea unei așteptări și presimțiri confuze, aparținând celui ce va trebui s-o suporte, ca pe un fel de involuntară „provocare” a primordialului, viața izbucnind din statica minerală, desprinzându-se din adâncurile tenebroase, explodând despotic la „chemarea” nerostită, Încifrată a predestinatului captiv. Asumarea existenței Înseamnă asumarea unui sens: risipit, de obicei, absent, obturat; căutat, totuși; ignorat, adesea; apăsător și poate strivitor, până la urmă. Dragostea Însăși
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nici ei răul. Nu au de ce, răul domină, suveran, peste victime și peste călăi. „Omul catastrofei nu are destin... statul, dictatura, numește-l cum vrei, Îl prinde cu forța de sucțiune a unui vârtej... și haosul, ca un gheizer torid, izbucnește În el... și de aici Înainte haosul devine domiciliul său”, va afirma B. O reformulare a avertismentului biblic: „ferește-te să te recunoști pe tine Însuți”. * Auschwitzul a fost culminarea firească a Istoriei care Îl precedase și nimic din ceea ce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Dumnezeu cu el, așa încât când își exercita mimica în serile de divertisment tineresc de la cămin, speriai copiii cu el. El făcea tot felul de drăcii dar nu râdea niciodată. În timpul marșului făcut de Căpitan în Bucovina în vara anului 1929, izbucniseră puternice răscoale arabe în Palestina. Toată lumea dușmană evreilor privea cu simpatie lupta arabă. Valeriu Ștefănescu, luase parte și suportase cu eroism toate probele acestui marș, prin figura lui neagră era numit de camarazi în glumă reprezentantul mișcării arabe în Legiune
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
are în casă chiar pe el în persoana mea, scăpat cum se zvonise pe atunci, din mijlocul călăilor. Îl iscodea mereu pe Petrașcu. Ca să-i scoată din cap această idee primejdioasă în împrejurările în care ne găseam Nicolae Petrașcu a izbucnit într-un hohot de râs și i-a spus: „Bine, omule, nici atât nu știi: Corneliu Codreanu era un om voinic, înalt, ne întrecea cu un cap pe noi toți de aici și uite-te la Domnul cât e de pirpiriu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cererile revizioniste. 3. Rusia Sovietică a anunțat că sprijină revendicările maghiare și bulgare, ceea ce a forțat Puterile Axei să întervină cât mai repede pentru ca evenimentele să nu se desfășoare peste capul lor. Stalin ar fi fost enorm de interesat să izbucnească un conflict româno-maghiar, căci atunci avea și el oportunitatea să mai obțină ceva din trupul României. Un război ungaro-român ar fi atras după sine o intervenție germană și ocuparea țării noastre de germani, iar Statul Român ar fi devenit un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de poticnire”. în momentul când ni s-a dat răgazul de gândire spre a ne desolidariza și după ce unii se dăduseră de o parte din rânduri, aveam certitudinea că ne vor împușca și atunci, ca o ultimă reacție românească, a izbucnit din piepturile noastre cântecul legionar Sfântă tinerețe. Nemții strigau din răsputeri: Ruhe! Ruhe! (tăcere), dar cântecul se întețea și îi acoperea. Cei care ar fi trebuit să tragă în noi ne priveau cu ură, dar și cu admirație; până la urmă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Să mă adun din toate risipirile, să-mi aștern amintirile Și să spun tuturor de ce sânger. Era o noapte jefuită de stele. La fereastra nădejdii, zăbrele. La ușa salvării, lacăte Iar frunțile noastre palide, înnoptaseră toate. Când în mijlocul nostru a izbucnit ca o flacără Neagră, Ura, focul ei a topit într-o clipă gând, suflet, aripă, Toate din tot și n-a mai rămas decât zgura Baroase cumplite spărseseră tăcerea în cioburi De răcnete mari cât durerea. Țăndări din sufletele noastre
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
chemarea unui om, chiar dacă se numea Nicolae Petrașcu, ci reacția în fața morții spirituale și chiar fizice a unui neam întreg, reacție izvorâtă din străfundurile originare ale istoriei sale. Și așa s-a format din nou un schelet organizatoric și a izbucnit din instinctul de viață al neamului rezistența acestuia pe toate planurile vieții. Superioritatea infinită a forței ocupantului și colaborarea trădătoare a unor elemente interne, detracate spiritual sau inconștiente, adunate în PCR, au dus la supremația forței răului în România. Rezistența
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a apăsat niște butoane și ușa s-a deschis încet, spre interior. — Am ajuns. Te rog, intră. A pășit în urma mea și a încuiat poarta. — A fost greu? întrebă el. — Nu chiar atât de greu, am răspuns eu evaziv. Bărbatul izbucni în râs. Felinarul atârna de o sfoară, gluga și ochelarii erau la locul lor încă. Ce râs straniu! Încăperea în care am intrat arăta ca un vestiar, iar pe rafturile de acolo am văzut câteva seturi din articolele pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
te bucuri de o asemenea faimă. Toată lumea te-a lăudat. Mi s-a spus că ești talentat, curajos și foarte riguros. Singurul tău defect pare să fie lipsa de cooperare. — Aș îndrăzni să spun că s-a cam exagerat. Bătrânul izbucni în râs. — Nu contează că nu te dai în vânt după munca în echipă. Important e că ești curajos. Dacă n-ai fi fost curajos, n-ai fi devenit Computator de elită. Așa se și explică leafa ta mare. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
după munca în echipă. Important e că ești curajos. Dacă n-ai fi fost curajos, n-ai fi devenit Computator de elită. Așa se și explică leafa ta mare. N-am mai găsit nici o replică, așa că am tăcut. Bătrânul a izbucnit iar în râs. Apoi m-a condus în biroul de alături. — Eu sunt biolog, spuse el. Mă rog, biolog într-un sens mult mai larg. Sfera mea de interes include și neuropsihologia, acustica, lingvistica, religia. Nu vreau să sune a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
clipe, plimbându-și limba peste buza superioară. — Se pot realiza tot felul de lucruri, spuse el apoi. Acesta-i adevărul adevărat. Nu pot să-ți spun în cuvinte. E foarte greu de imaginat. — Desonorizarea ar fi unul dintre ele? Bătrânul izbucni iar în râs. — Da, așa e. Acordăm sunetele cu fiecare craniu uman în parte și apoi le reglăm, dându-le mai tare sau mai încet. Fiecare craniu are forma lui, așa că nu le vom putea elimina complet, dar oricum le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o putem anula chiar sută la sută. — Aveți de gând să faceți cunoscute rezultatele cercetărilor dumneavoastră? — Cum să divulg asemenea lucruri? zise bătrânul, dând din mână. Sunt interesante, așa că le țin doar pentru mine. Îmi place să mă amuz. A izbucnit iar în râs și m-a făcut și pe mine să râd. — Cercetările mele sunt prea specializate. Nu mai interesează pe nimeni acustica în zilele noastre, spuse bătrânul. Chiar dacă s-ar aduna laolaltă toți idioții de oameni de știință din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
frumusețea, atunci, da, contează. Dar dacă te îngrași frumos, nu-i nici un pericol. Trăiești ca lumea, îți satisfaci poftele trupești, îți păstrezi și mintea clară. Și eu eram gras când eram tânăr. Nici nu-ți vine să crezi, nu? Bătrânul izbucni în râs. — Îți plac sandvișurile, nu? — Da, sunt foarte bune. Erau într-adevăr foarte gustoase și nu fac deseori asemenea afirmații pentru că sunt la fel de pretențios la sandvișuri ca și la canapele. Pâinea era proaspătă, tăiată frumos, cu un cuțit bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lui Confucius a văzut un unicorn în timp ce-l purta în pântece. După șapte ani, niște vânători au omorât un kylin de al cărui corn mama lui Confucius prinsese o panglică. În clipa în care l-a văzut mort, Confucius a izbucnit în plâns pentru că el știa ce prevestește moartea acelui animal misterios și inocent și pentru că în panglica respectivă era cuprins trecutul său. Despre unicorn se vorbește din nou în istoria Chinei în secolul XIII. În ajunul expediției de invadare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
specii necunoscute. A luat imediat legătura cu decanul Facultății de Biologie și l-a rugat să trimită o echipă de cercetători. Aceasta n-a mai ajuns. Rusia era în plină revoluție și avea prioritate aprovizionarea cu mâncare, medicamente și muniție. Izbucneau greve la tot pasul, așa că oamenii de știință n-au mai avut cum să ajungă pe front. Chiar dacă ar fi ajuns, tot n-ar fi putut face cercetări. Rusia suferea înfrângere după înfrângere, pierdea teren după teren, așa că probabil teritoriul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
acolo. S-ar putea să-ți găsească el ceva. — Termocentrală? am întrebat uimit la culme. — Doar acolo ai putea găsi, zise Paznicul arătând spre becul de deasupra capului. De unde crezi că ne vine curentul? Din livada de meri? zise el izbucnind în râs. A luat o hârtie și-un creion și mi-a făcut o schiță, explicându-mi în același timp cum se ajunge. — O iei pe drumul din sudul râului și mergi pe marginea lui, în amonte. După vreo treizeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
alții au inventat o serie de termeni când și-au publicat teoriile, ca să dea altora prilej de dezbateri. Dar n-au rezolvat nici ei problema spontaneității. Au reușit doar să dea o nuanță oarecum mai scolastică fenomenelor psihologice. Profesorul a izbucnit în râs și părea că nu se mai oprește. Eu și nepoata lui așteptam să termine. Eu sunt un individ cu o gândire mai pragmatică. Îmi place să dau cezarului ce e al cezarului. Metafizica nu înseamnă altceva decât bârfă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în doi. Parcă trăiesc singur de când lumea. Nu vrei să te recăsătorești? — Acum nu mai contează. Te simți ca într-o cușcă de câine cu intrare și ieșire. Nu are nici o importanță pe unde intri și pe unde ieși. Fata izbucni în râs și se șterse la gură cu șervețelul. — Ești primul om pe care-l aud comparându-și căsnicia cu o cușcă de câine. După ce-am terminat de mâncat, am încălzit cafeaua rămasă și am turnat-o în cești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
tiparele convenției clasice. Vlaicu Vodă este o piesă cu un destin sinuos și agitat, ca și al autorului ei. În ziua premierei dramaturgul împlinea patruzeci de ani, și acest debut târziu, precum și alte împrejurări din viața lui au făcut să izbucnească un violent scandal literar. După o notă strecurată în „Voința națională” (1905), unde era perfid insinuată presupunerea că autorul lui Vlaicu Vodă ar fi profitat de un manuscris al lui Odobescu, se naște ceea ce, în același ziar, Ilarie Chendi numește
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
evacuării și de faptul că la aceasta ar putea contribui importunarea aprodului de către halucinațiile vindicative ale mamei sale, naratoarea Îi intezice să mai vorbească. Interdicția are tocmai efectul invers, de a activa discursul acesta maniacal, violent, foarte coerent Însă: trecutul izbucnește În ciuda unui prezent relativizant, nebunia tragediei este mai puternică decât normalitatea cotidianului insignifiant, iar naratoarea este, În ciuda ei, contaminată de aceaste dezlănțuiri pe care uneori nici nu mai are puterea să le oprească: ea Însăși devine prizoniera capriciilor propriei conștiințe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la Poartă a unuia dintre intriganții boieri Ruset. Îi urmează la domnie Gheorghe Duca, grec venit în Moldova pe vremea lui Vasile Lupu, când era simplu ucenic la „dugheană la abăgerie”. În cea de a doua domnie a lui Duca izbucnește o răscoală; înspăimântat, cronicarul vede în ea o „adunătură nebună” a orheienilor și a lăpușnenilor conduși de Hâncu și Durac serdarul, care ajung a ataca la Iași Curtea domnească. Hatmanul Buhuș este eroul principal, ca învingător, în episoadele despre luptele
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
Despre călător, toți câți l-au cunoscut vorbesc la unison: omul planturos, expansiv, un fel de tarasconez din munții Neamțului, se manifesta în natură ca un contemplativ, un romantic deschis clipei de sublim. Cum veselia lui era zgomotoasă, iar râsul izbucnea în hohote homerice, latura gravă a personalității i-a fost mai puțin observată. Mai e de reținut și un alt aspect: scriitorul a vrut să urmeze lecția de simplitate a naturii, ceea ce a determinat în comportamentul lui o reacție categorică
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
abandonează ținuta de catedră, preferându-i expresia brută. Sinteză de vitalism frenetic și intelectualism moderat, creatorul Părintelui Ghermănuță face dreaptă măsură bucuriei simțurilor și reveriei intelectuale. În prima perioadă (Amintiri dintr-o călătorie), mai evidentă e latura vitalistă, juvenilitatea călătorului izbucnind în apostrofe, interjecții și exclamații. Metafore și comparații în serie traduc expansiv o neobișnuită acuitate senzorială. Fiorii singurătății „îți răcesc inima”; la Agapia, „natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smaragd”; de pe Hălăuca se
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
și Montpellier, scrie în 1571 lucrarea „Despre vechea și noua medicină”, încercând o împăcare a conceptelor elementelor aristotelice cu cele de sare, sulfură și mercur, care în diferite amestecuri făceau faima laboratoarelor alchimiștilor medievali, unde printre flăcări de diferite culori izbucnind în aburul retortelor faustiene, căutau „elixirul vieții” sau „piatra filosofală”. „Pharmacopaea laudinensis”, publicată de Colegiul Medicilor din Londra în 1618, a fost asistată larg de Tourquet de Mayerne. Erau prezentate cele 122 preparate chimice și 2140 de remedii dintre cele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]