9,370 matches
-
funcționarea lor era absolut ingenioasă prin panțele care le aveau. Pădure/ Floră: Există o zonă mare de pădure alcătuită în special din stejar cu spetele lui. Cresc și carpenul, alunul, arțarul, teiul, părul și mărul sălbatic iar în zona de lunca sălcia și plopul (spre dispariție). Din 1911 a fost introdus și salcâmul pt. perdele de protective și cu utilizare că lemn de esență tare cu ritm mai mare de creștere. Bureții iuți, mânătărcile și ferigile se află în păduri. Tot
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Lacul Mutu, Baltă Bisericii și cele două bălti din zona Vălenilor sunt ultimele existente pe teritoriul Budieniului. Încă mai există anumite specii de pește dar, fără întreținere și datorită pescuitului necontrolat, fondul a scăzut dramatic. În zona nord-vestică și de lunca este traversat de răul Amaradia, afluent al Jiului, care are în general debite foarte scăzute. Există rețea de apă curentă încă din 1967 dar numai parțial. Din 2012 s-a suprapus o altă rețea care acoperă în întregime gospodăriile din
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
5-7m din argilă galbena.In vreme de secetă prezintă crăpături adânci. După argilă galbenă urmează un strat de argilă nisipoasa. În principiu nu se gaseste piatră până la 45-50m după care există dar nu în straturi consistente. Atât în zona de Lunca cât și de deal există presupunerea, se pare justificată de anumite explorări, existenței unor rezerve de gaze naturale și petrol neexploatate. Climă: Temperata cu influențe slabe mediteraneene. Se disting încă bine cele patru anotimpuri. Vară și toamnă sunt de cele mai multe
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Tg Jiu și centrul localității Budieni. Transportul feroviar a avut vechi tradiții. Budieni are trei puncte de conexiune cu traseul de cale ferată și este străbătuta de 2 căi ferate în zona locuită. Există 2 stații BUDIENI, si o stație LUNCA BUDIENI care reprezenta și un punct de triere pt. traficul feroviar de la Tg Jiu. Această din urmă se află însă într-un program finanțat de stat pt. desfintare (!!!) iar celelalte funcționează într-o manieră primitivă în ciuda faptului că până nu
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Ene cu Frâncul Mare și Frâncul Mic (cei doi frați ai săi) în partea de Apus, în stânga râului Amaradia în josul Pădurii Mare - Arțariș. Cele două familii s-au înrudit, numărul urmașilor a crescut iar așezămintele s-au apropiat în actuala lunca a Budienilor. Acest fapt este cert deoarece rămășițe ale bârnelor de construcție, a vetrelor de foc, de ceramică sau obiecte de bronz au fost scoase până nu de mult din aceste părți de răul Amaradia revenit la vechea matcă. Inundațiile
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și în chiar marginea a ceea ce s-ar putea numi depresiunea Bujorăscului, acolo unde aceasta e impusă de vârfurile de lance ale luncilor dinspre miazăzi. Triunghiul format din localitățile Mătăsari-Motru-Ciuperceni este, din punct de vedere geologic, rezultatul unor formațiuni și straturi străvechi din epocile geologice de dupa eocen-miocen,adică pliocen-pleistocen, cu statornicire în cuaternar. Zona unde se află orașul Mătăsari e o zonă în
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
est-vest, respectiv SV-NE. Evoluția climei din ultimul secol indică o tendință către mai cald și mai uscat. La aceasta pare mai mult ca sigur că a contribuit și factorul antropogen prin desecarea bălților din zonă și a celor din lunca Dunării, pe lângă mult discutata încălzire globală.Dispariția ecosistemului de lacuri și luncă inundabilă, care ajunsese la un echilibru în ultimii 10000 de ani, a avut un clar efect negativ asupra climei. Venind pe drumul ce leagă satele Boureni și Catane
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
către mai cald și mai uscat. La aceasta pare mai mult ca sigur că a contribuit și factorul antropogen prin desecarea bălților din zonă și a celor din lunca Dunării, pe lângă mult discutata încălzire globală.Dispariția ecosistemului de lacuri și luncă inundabilă, care ajunsese la un echilibru în ultimii 10000 de ani, a avut un clar efect negativ asupra climei. Venind pe drumul ce leagă satele Boureni și Catane, prin Covei, pe direcția nord-sud, aproape de sat traversăm Canalul Magistral, în prezent
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și țestoase, ultime rămășițe ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din lunca Dunării, cocori, stârci, bâtlani, egrete, nagâți, pescăruși, rațe, gâște, lișițe, găinușe de baltă, care au dispărut toate. Au mai rămas doar câteva berze. În flora arborescentă din Covei predomină salcâmul, denumit aici cu un termen impropriu dafin. Adus și la
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Buduhala, Șomănești și Telești (reședința). Satul Telești s-a format prin unirea satelor Telești-Birnici și Telești-Mosneni. Comuna Telești este străbătută de râul Bistrița, de-a lungul căreia se desfășoară o luncă fertilă, pe stânga, și o serie de terase pe dreapta. Pe teritoriul comunei se află dealurile Sporești, Somănești și Brădiceni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Telești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Telești, Gorj () [Corola-website/Science/300469_a_301798]
-
de animale, o plăcuță de cuirasă, fusoiale etc. Pe teritoriul satului se mai menționeată materiale de tip scitic dintr-un mormânt de incinerație din sec. VI - V î.de Hr. La marginea de nord a satului, între drumul județean și lunca Oltului s-a descoperit un bogat material arheologic din epoca bronzului, epoca dacică și evul mediu timpuriu. Satul Sânsimion, a făcut parte, între anii 1762 și 1851, din "Compania a III-a", a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
Vidra este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința). Se află lala circa 11 km sud de București. Vidra se află așezată pe râul Șabăr, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o lunca mănoasa, propice agriculturii. Preocuparea principala a locuitorilor Vidrei este legumicultura. Comună se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Giurgiu și la sud de municipiul București, pe malurile râului Șabăr. Este traversata de șoseaua județeană DJ401, care
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
iar pe malul nordic, la sud de pădurea Moțoc, s-a descoperit o așezare din Epoca Bronzului. În punctul „Administrația Fermei”, se află urmele unei alte așezări geto-dacice, precum și ale uneia din secolele al IX-lea-al X-lea. La „Luncă”, pe malul estic al lacului Chitila s-au găsit urme ale unei așezări medievale.
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
nisipuri fine. Relieful actual al comunei derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înalțat ușor fiind urmată de retragerea mării sarmatice, vechiul relief fiind înlocuit cu un relief de dealuri și coline mai joase separate de văi largi. Lunca Bahluiului reprezintă treapta joasă a reliefului comunei. Altitudinea maximă este de 205 m în Movila Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte valori altitudinale:191 m Dealul Morii, 190 m dealul Movila Ulmi,188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
s-a putut deschide pretutindeni o cale pentru corăbii"" . În râul Siret au fost identificate 52 de specii de pești: Printre cei care au cântat Șiretul în opere literare se află poetul Vasile Alecsandri (1821-1890). Locuind în satul Mircești din lunca Șiretului, Alecsandri este autorul mai multor pasteluri publicate în anii '60 ai secolului al XIX-lea în care sunt descrise imagini idilice ale apei Șiretului. "„Râul luciu se-ncovoaie sub copaci că un balaur " Ce în raza dimineții mișcă solzii lui
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apă curge și la cotiri ea se perde, "Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, " Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.”" (Vasile Alecsandri - Malul Șiretului) "„Lunca, lunca, draga lunca! răi frumos al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apă curge și la cotiri ea se perde, "Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, " Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.”" (Vasile Alecsandri - Malul Șiretului) "„Lunca, lunca, draga lunca! răi frumos al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apă curge și la cotiri ea se perde, "Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, " Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.”" (Vasile Alecsandri - Malul Șiretului) "„Lunca, lunca, draga lunca! răi frumos al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă aproape de lumină
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă aproape de lumină, prin poiene tupilata.”" (Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești) În lucrarea să Amintiri din copilărie (1879), marele povestitor român Ion Creangă (1837-1889) prezintă apă Șiretului că o graniță între două lumi: lumea muntenilor și lumea câmpeneasca. Despărțindu-se de peisajul montan, pe care căruță îl lasă în
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
fiind nepotabilă în cea mai mare parte a comunei. Apele freatice și de adâncime sunt dezvoltate în depozituri etajate pe orizonturi și suborizonturi sau aflate sub forma de structuri lenticulare.Sunt cantonate în formațiuni deluviale cu orizonturi nisipoase,aluviale de lunca și conuri de dejectie.În lunca Someșul Mic adâncimea nivelului este mică (0-2 m)și crește o dată cu înălțimea relativă a teraselor,cu valoare maximă de 15-20 m.Apele freatice au,în general,mineralizare sulfatică ridicată.Daca apele subterane din acvifer
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
parte a comunei. Apele freatice și de adâncime sunt dezvoltate în depozituri etajate pe orizonturi și suborizonturi sau aflate sub forma de structuri lenticulare.Sunt cantonate în formațiuni deluviale cu orizonturi nisipoase,aluviale de lunca și conuri de dejectie.În lunca Someșul Mic adâncimea nivelului este mică (0-2 m)și crește o dată cu înălțimea relativă a teraselor,cu valoare maximă de 15-20 m.Apele freatice au,în general,mineralizare sulfatică ridicată.Daca apele subterane din acvifer nu sunt potabile ,multe dintre ele
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
parte secate:Lacul Cocor,în jurul căruia s-au descoperit vestigii istorice,Tăul Ghiughioaii,azi pământ arabil,fiind afectate desecările în anii șaptezeci,Tăul Maierului care nu este secat complet,având scurgere pe Valea Broaștei.Mai sunt ochiuri de lacuri în lunca Someșului. Apele fiind inșirate pe aliniamentul Turda-Cojocna-Sic se caracterizează prin apariția la suprafată a sedimentului Badenian,unele ariale de sare apărând la zi.Drept urmare,se semnalează lacuri sărate,cum este lacul din apropierea satului Pata ,lac bun pentru tratarea bolilor reumatice
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
aflată în Câmpia Fizeșului, se întinde pe o suprafață de 238 km, având o populație de app. 4.400 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Cojocna și satele Boj-Cătun, Boju, Cara, Huci, Iuriu de Câmpie, Moriști și Straja. Lunca largă și plată, marcată de cruste și eflorescențe saline, de la marginea estică a comunei Cojocna, conturează în subsol un masiv important de sare gemă. Pe suprafața ocupată de depozite miocene medii eroziunea a creat văi largi, acompaniate de numeroase izvoare
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
uman, prin adăugarea în planul de școlarizare a unei clase de școală profesională, pe profil prelucrare-finisare lemn. Pecica poate deveni și un punct de atracție turistică prin punerea în valoare a ansamblului urban din zona bisericii romano-catolice, mediatizarea Parcului Natural Lunca Mureșului și nu în ultimul rând prin canalizarea investițiilor în acest sector de activitate. În octombrie 2013 se finalizează construcția Muzeului Digital din Pecica, cu oportunități de vernisaj, expoziție și diferite tipuri de prezentări, clădirea fiind destinată publicului larg, programelor
Pecica () [Corola-website/Science/299642_a_300971]
-
vulpi și pisici sălbatice și populația de bufnițe depinde direct de populațiile de rozătoare (șoareci, șobolani, iepuri, bizami etc). La nevoie se hrănește și cu insecte. Răspândită în Eurasia și nordul Africii, buha se găsește la noi mai ales în Lunca Dunării și zonele de câmpie, mai bogate în rozătoare. Superstițiile occidentale au atribuit bufniței și celorlalți reprezentanți ai ordinului Strigiformes tot felul de puteri sumbre, determinând vânarea sălbatică a acestora. Aduse de populațiile de coloniști apuseni și la români, unele
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]