9,547 matches
-
de Sus, Tăcuta(sau Bumbătești), Tătărăni, Telejna, Tufeștii de Jos, Tufeștii de Sus,Valea Rea și Zăpodenii; 1843 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucăria, Ciofeni, Ciorâța, Cârlești, Codăiești, Dămăcușeni,Dăneștii Mânăstirii, Dăneștii Răzeși, Draxeni, Ferești, Focșeasca,Ghergheleul, Mircești, Moara Domnească, Odaia Olăneștii, Petrești,Portari, Protopopeștii Ducăi, Protopopeștii Glodencii, Protopopeștiilui Cujbă, Rășcani, Rediul Spătarului, Burchi, Scânteia, Șerbotești,Șurănești de Jos, Șurănești de Sus, Tăcuta, Tătărăni, Telejna, Tufești, Valea Rea și Zăpodeni; 1853 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucari
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
de Jos, Șurănești de Sus, Tăcuta, Tătărăni, Telejna, Tufești, Valea Rea și Zăpodeni; 1853 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucari (în loc de Butucăria), Ciofeni, Ciorâța, Codăiești,Dămăcușeni, Dăneștii Mânăstirii, Dăneștii Răzeși, Draxeni, Ferești,Focșeasca, Ghergheleul, Mirceștii Bontășești, Mircești Răzeși,Moara Domnească, Petrești, Portari, Protopopeștii Cujbeștilor,Protopopeștii Ducăi, Protopopeștii Vasluiului, Rășcani, Rediul lui16 BISERICA "SF VOIEVOZI" BEREASA PAROHIA DĂNESTI PROTOIERIA VASLUI EPISCOPIA HUȘILOR ISTORICUL BISERICII ‘SF.VOIEVOZI’ Satul Bereasa, comuna Dănești Biserica SF. Voievozi a fost mutată din cimitirul satului Bereasa
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
ofensați în cazul asocierii lor cu lipovenii din satele vecine Periprava, Sfiștofca, Mila 23 sau cu moldovenii din satul vecin C.A. Rosetti. După inundațiile din 1970, zona grindului Letea a fost îndiguită masiv, însă au fost demolate zeci de mori de vânt particulare ale morarilor din zonă. În anii de după 1990, mulți tineri au părăsit localitatea, aceasta devenind un sat aproape pustiu. Prin anul 2000 au sosit aici câțiva cetățeni belgieni și francezi care au investit în case de vacanță
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
colectivizare (1951), una din principalele ocupații (în afara creșterii animalelor) era agricultura. Se cultivau cereale, legume, pepeni și în mai mică măsura mici plantații de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și fructele (alături de produsele de origine animală) erau valorificate pe piața orașului Sulina. Recoltarea stufului reprezintă
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
dispărută), că în ianuarie 1699, construcția era gata, pictura finalizându-se în 1722. Biserica a primit hramul “Adormirea Maicii Domnului” și a devenit schit de călugări, fiind înzestrată cu fosta moșie a moșnenilor din Bordești: pădure, livadă, fâneață, loc de moară, vad de han și, mai ales, vie. Biserica are un plan clasic, trilobat, cu naosul și pronaosul lărgite. Intrarea se face prin latura de vest, printr-un privdor brâncovenesc susținut de șase coloane din piatră frumos sculptate. Inițial, biserica avea
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
au făcut importante descoperiri arheologice. La aprox.500 m.sud-vest de halta CFR Bârzești, pe terasa inferioară a râului Bârlad, s-au descoperit resturi de cultură materială aparținând fazei A Cucuteni, Hallstatt-ului, La Tène-ului precum și secolelor II-IV d.H. Pe Dealul Morii, între pârâul Muntenești și valea râului Bârlad s-au descoperit urme de locuire din aceleași perioade istorice. În vatra satului, la nord și vest de școală, de o parte și de alta a pârâului, s-au descoperit resturi de vase
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână din care oamenii î-și făceau
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt agricultura și creșterea animalelor. De interes turistic și cultural deopotrivă, se poate menționa biserica de lemn din localitatea Corodești. Există cinci unități de desfacere a produselor alimentare și o moară. Există legatură directă cu orașul Bârlad cu autobuzul. Sunt 4 curse zilnice dintre/înspre orasul Bârlad. Există mai multe unități școlare atât în localitatea Gherghești cât și în alte localități din comună. În localitatea Gherghești unitățile școlare existente acoperă ciclul
Comuna Gherghești, Vaslui () [Corola-website/Science/301884_a_303213]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Gârlele a județului Putna, și avea în compunere satele Oleșești, Sârbi și Țifești, cu 1921 de locuitori. În comună funcționau cinci biserici, o școală mixtă și o moară de apă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau comuna Clipicești (în aceeași plasă) și comuna Bătinești (în plasa Șușița). Comuna Clipicești era formată din satele Clipicești, Vităneștii de Jos și Vităneștii de Sus și avea 864
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
satele Clipicești, Vităneștii de Jos și Vităneștii de Sus și avea 864 de locuitori, două biserici și o școală mixtă cu 10 elevi (din care 4 fete). Comuna Bătinești, cu satele Bătinești, Igești și Pătrășcani, avea 855 de locuitori, trei mori de apă, două biserici și o școală mixtă cu 35 de elevi (din care 3 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în același județ comuna Țifești în plasa Zăbrăuți, iar comunele Bătinești și Clipiceștiîn plasa Gârlele. Comuna Țifești avea
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
anexele ei (aflată înc entrul satului), datând de la 1860, și casa Duță, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea; în satul Vitănești se află casa Cincu (la intrarea în sat, dinspre Sârbi), datând din secolul al XIX-lea, și o moară de apă din 1615, aflată în aceeași zonă.
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
cu agricultura, aici fiind vorba de rămășițele satului Hănăseni. Între anii 1908-1921 fizionomia satului nu se schimbă foarte mult dar i se adaugă centrul comunității evreiești cu școala. S-a construit apoi școala primară (1918), spitalul (1908), casa ceferiștilor (1917), moara (1912). În 1916 s-a introdus iluminatul străzilor cu felinare cu gaz lampant. Între anii 1921-1944 nu s-a schimbat prea mult dar i s-a adăugat mahalaua denumită „Satul Nou” și s-a pavat strada principală cu piatră cubică
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
unicul său sat o populație de 850 de locuitori, o biserică zidită de Asanache Robescu la 1808, și o școală. Comuna Bogza avea în satele Bogza, Căiata și Retezați, o populație de 1791 de locuitori. În comuna Bogza existau o moară cu aburi, două biserici (una zidită de locuitori în 1854 și alta zidită de Teodor Gurjan în 1838) și două școli mixte având în total 92 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași structură, aparținând plășii Plăinești
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
Valea Sării și Prisaca) și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Colacu. Aceasta era formată din satele Colacu și Poduri, cu 878 de locuitori, două biserici și două mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Vidra a aceluiași județ, în aceeași componență. Comuna Valea Sării avea 726 de locuitori, iar comuna Colacu 975. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
-lea, comuna purta numele de "Jorăști", făcea parte din plasa Biliești a județului Putna și era formată din satele Jorăști, Mândrești, Rădulești și Vânători, cu o populație de 980 de locuitori ce trăiau în 210 case. Funcționau în comună o moară de apă, trei biserici și o școală mixtă cu 47 de elevi. La acea vreme, pe actualul teritoriu al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Mircești, cu satele Mircești, Paraipani și Rădulești, cu 1072 de locuitori, două biserici
Comuna Vânători, Vrancea () [Corola-website/Science/301910_a_303239]
-
este zonă turistică și nu are capacități de primire turiști. Cea mai importantă societate locală se ocupă cu comercializarea lemnului. Aceasta deține o suprafață 2200 m și lucrează cu un număr de 5 angajați. În comună se mai găsesc 3 mori de porumb și o presă de ulei. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34 pluguri de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Lepșa și Tulnici, cu 939 de locuitori. În comună funcționau o biserică și patru mori de apă. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă și cu aceeași alcătuire, având o populație de 1140 de locuitori, iar din 1931 i s-a alipit și satul Coza (până atunci, la comuna Păulești. În 1950, comuna
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
A. Romstorfer, fiind sfințită la data de 8/21 septembrie 1907 (de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului) de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nica (aflat în apropiere de Bosanci). În primul război mondial a luptat un număr de 1.375 de bosănceni. După Unirea Bucovinei cu România (1918), satul Bosanci (pe atunci Bosancea) a făcut parte din județul interbelic Suceava, având o populație
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
făcut și o hotarnică, reluată și de hotarnicele de mai târziu, în care se întâlneau, printre altele, toponimele La Vlad, Câmpul lui Miclin, Pârâul Bălcoaiei, Pârâul Muncelului, Pârâul Runcul, Pârâul Toplița, Pârâul Voroneciorul, Poiana, Țarina lui Micle, Țarina Muncelului și Moara lui Isac, toponime care încredințează memoria unor străbuni localnici unui neam lipsit de memorie. Ca iobagi ai călugărilor de la Mănăstirea Voroneț, bucureștenii Bucovinei au fost, generație de generație, martorii deselor conflicte hotarnice dintre călugării de la Moldovița, care stăpâneau Berchișeștii (cumpărat
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
împărțit în două linii distincte de case, pe lângă șoseaua care duce prin Liteni, la Gura Humorului. Cealaltă linie mai consistentă, unde era de fapt vatra satului și se desfășoară de-a lungul unui pârâiaș care se pierde mai departe spre Moara Carp. Până prin anul 1995 nu avea o biserică ortodoxă, ci doar o casă de rugăciune pentru credincioși penticostali, al căror procent este destul de ridicat (aproximativ 35%). Recent s-a construit și o biserică ortodoxă și s-au constituit două cimitire
Frumoasa, Suceava () [Corola-website/Science/301954_a_303283]
-
iulie 1404 - satul Dolhesti este menționat pentru prima data in dania făcută de Alexandru cel Bun Mănăstirii Poiana 1470 - Biserică din Dolhesti este menționată documentar pentru prima data. 1561 - Alexandru Lăpușneanu dăruiește Mănăstirii Pobrata (Probota) satul Dolhești de pe Șomuz, cu moară de apă și cu tot venitul pe care îl are. 1642 - Grigore Ureche menționează satul Dolhestii Mari în Letopisețul sau, cu ocazia descrierii morții și înmormântării hatmanului Sendrea 1774 - recensământul din acel an menționează în sat 49 de familii la
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
înființează oficial primele cursuri de alfabetizare a locuitorilor satului. Procesul de alfabetizare a fost încheiat în 1948 1907 - Răscoală țărăneasca s-a manifestat și la Dolhestii Mari. Furia sătenilor s-a îndreptat mai ales asupra lui Leon Botosineanu, care administra Moară satului din coadă iazului de pe Somuz cât și asupra celor câțiva evrei speculanți din sat. De asemenea, țăranii răsculați au atacat trenul care transportă spre închisoarea Tâmpești (Fălticeni) țăranii arestați în Ruginoasa, eliberandu-i. 1910 - S-a înființat Bancă Populară
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
situată mult în afara satului, într-o locație greu accesibilă 1948 - s-a înființat Grădiniță de copii, având ca educatoare pe Ligia Gh. Manoliu. 1949 - prima sala de proiecție pe banda îngustă este inaugurată în vechea școală 1957 - se construiește actuala moară 1959 - se inaugurează actualul sediu al Căminului Cultural. Lucrarea s-a efectuat cu ajutorul contribuției bănești a locuitorilor 1960 - s-a înființat Magazinul Universal 1961 - se înființează Centrală Telefonică 1961 - se încheie electrificarea comunei 1968 - se inaugurează Dispensarul Veterinar 1972 - corul
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
în 1910, 1925, 1935 (pictată), 1940. Majoritatea populației se ocupă cu agricultura (cultura cerealelor și plantelor tehnice, legumicultura) și creșterea animalelor în gospodării proprii, foarte puțini lucrând în orașele apropiate. Întreprinderile mici și mijlocii sunt reprezentate în principal de câteva mori particulare. Proiecte de investiții avute în vedere de către Primăria Brastavățu: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brastavățu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]