8,622 matches
-
publicate, cum ar fi: “Expoziția de Botanică de la Seminarul Pedagogic Universitar din Cernăuți” (1933), “Un mare botanist - dr. Alexandru Borza” (1938), “Gherla, zece ani de activitate a Comisiei Monumentelor Naturii” (1940), la care se mai pot adăuga 10 lucrări și monografii publicate despre slujbași de seamă ai școlii românești sau despre metodologia organizării programelor de științele naturii și perfecționarea învățământului românesc. Pentru meritele sale deosebite de profesor și cercetător, prof. Nicolae Hristea a fost distins cu Medalia Muncii (1937), Medalia “Centenarul
Nicolae Hristea () [Corola-website/Science/322810_a_324139]
-
la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. a publicat mai multe lucrări împreună cu fostul președinte al CNSAS, Gheorghe Onișoru, și cu istoricul Gheorghe Buzatu. În colaborare cu "Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”", din Iași, în 1999, a editat mai multe monografii despre istoria românilor. Pe 11 decembrie 2002 a fost acuzat, iar în martie 2003 a fost condamnat de magistrații din Iași la șapte ani de închisoare pentru corupere sexuală, perversiune sexuală cu minori și acte sexuale cu minori. În timpul procesului
Kurt Treptow () [Corola-website/Science/322815_a_324144]
-
de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau altă. Așa au extras românii sarea peste tot in Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Volker Wollmann în monografia să asupra mineritului subliniază prezenta în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații române. Castrul român Praetoria Augusta de la Inlăceni a apărat exploatările de sare de la Praid. În anul 1980, în salina s-a deschis
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
mediilor Cosserat cu aplicații în structuri reticulate, în timp ce în partea a II-a a discutat stabilitatea unei construcții la acțiunea dinamică a cutremurelor. A publicat peste 150 de lucrări științifice în reviste cu referenți și volume de conferința și 3 monografii de specialitate.
Mișicu Mircea () [Corola-website/Science/322064_a_323393]
-
de Toamnă din Paris, precum și la expoziția internațională de artă din "Glaspalast" din München. Primele expoziții personale sunt organizate în 1912 la Magdeburg și Weimar. Paul Cassirer îi organizează în 1913 o mare exopziție retrospectivă. Cu această ocazie apare o monografie consacrată pictorului sub semnatura lui Hans Kaiser. În același an, Beckmann împreună cu Max Liebermann, Ernst Barlach și Max Pechstein părăsesc definitiv Secesiunea berlineză. La începutul primului război mondial, Beckmann se înrolează în serviciul sanitar și lucrează într-un lazaret din
Max Beckmann () [Corola-website/Science/322184_a_323513]
-
În 1834, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis în cazulWheaton v. Peters, că deși autorul unei lucrări nepublicate are dreptul de a controla prima ediție a lucrării, autorul nu are dreptul de a controla reproducerea după prima ediție. Mai multe monografii asupra drepturilor de autor datează textul în 1709. Totuși, datorită schimbării anului nou din martie în ianuarie, anul corect conform calendarului modern este 1710.
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
din Banat și Crișana, notând-o pe note liniare, continuând astfel munca lui Trifon Lugojan. A lăsat moștenire o importantă literatură de muzică bisericească, dar și corală: Dintre piesele laice se pot menționa: 1. Prot. Gheorghe Sutac, Prof. Ion Samoilă - Monografia Bisericii Ortodoxe Române din Sânnicolau Mare, ArtPres, Timișoara, 2008, p.45, 48; 2. Filaret Barbu - Cântărețul Atanasie Lipovan, în revista „Luceafărul”, Timișoara, nr.5/1935, p.250; 3. Diac. conf. dr. Nicu Moldoveanu - Muzica bisericească la români (partea I), în
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
evidențiat (1980, Academia Română), profesor emerit (1998, "Alexandru Ioan Cuza" din Iași), Chevalier de l’ordre des palmes académiques (decret din 22 august 1977 al Secretariatului de Stat al Universităților din Franța). A publicat peste 200 de lucrări științifice (citate în monografii și reviste de prestigiu), peste 50 brevete de invenție, 11 cărți, printre care: "N-Ylid Chemistry" (McGrow-Hill, London, U.K., 1972) tradusă apoi și în limba română: "Chimia N-ilidelor" (București, Editura Academiei, 1974, împreună cu I. Zugrăvescu), "Cicloadiții 3+2 dipolare" (București
Magda Petrovanu () [Corola-website/Science/322302_a_323631]
-
Mediaș (700 ani, în 1967), Dumbrăveni (600 ani, în 1974), Luduș (600 ani, în 1977), Cetatea de Baltă (800 ani, în 1977), Târnăveni (700 ani, în 1978), Sighișoara (700 ani, în 1980) fiecăreia din aceste localități întocmindu-le câte o monografie.
George Togan () [Corola-website/Science/329643_a_330972]
-
213 Lucrări prezentate la congrese internaționale și studii apărute în reviste de specialitate de circulație internațională recunoscute și cotate ÎȘI - 135 Lucrări științifice comunicate la manifestări internaționale și studii publicate în reviste de specialitate La nivel național: - 17 Tratate și monografii - 13 Articole publicate în reviste naționale recunoscute și cotate ÎȘI (CNCSIS-A+) (PubMed=7) - 192 Articole publicate în reviste naționale recunoscute CNCSIS (B+=89, C=5, D=98) (PubMed=22) - 810 Lucrări științifice comunicate la manifestări naționale cu participare internațională
Ioanel Sinescu () [Corola-website/Science/329639_a_330968]
-
țintă păstoritul tradițional, industriile populare ilustrate de instalațiile hidraulice țărănești (mori, pive, fierăstraie) și portul popular din Banat. Cercetările istorice s-au concretizat în peste 60 de studii și volume, grupate în trei serii tematice: teze de doctorat, cataloage și monografii. De asemenea, muzeul a fost implicat în manifestări științifice naționale și internaționale (conferințe, simpozioane) și în proiecte transfrontaliere derulate cu parteneri din Republica Serbia. Muzeul poate fi vizitat săptămânal în intervalul marți - sâmbăta, între orele 09 - 17. Expoziția permanentă, acum
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]
-
teritoriul României, precum și a continuității neîntrerupte a acesteia pe teritoriile unde se vorbește limba română. Considerată, fără îndoială, mâna dreapta a profesorului și sociologului Dimitrie Gusti , numită de mulți "Doamna Carpaților" , a fost o cercetătoare tenace a satului românesc, publicând monografii care constituie și astăzi scrieri considerate extrem de importante. Lucia Apolzan a absolvit geografia la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, iar doctoratul în sociologie (luat “magna cum laude”) cu maestrul său Dimitrie Gusti
Lucia Apolzan () [Corola-website/Science/329727_a_331056]
-
fostă republică sovietică Domeniul predilect al lui Ion Țurcanu a rămas însă știința, adică cercetarea perseverentă, cu consacrare totală, a cîtorva teme istorice de mare relevanță pentru trecutul Basarabiei și pentru istoria românilor, în general. În 1991, a fost editată monografia Relațiile agrare din Basarabia în anii 1918-1940, care era o continuare și o lărgire considerabilă a cărții Satul basarabean în anii 1918-1940, editată în 1980, operînd totodată și unele amendări ale textului acesteia din urmă. Acestea sînt singurele studii ample
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
Basarabia anilor 1917-1918 și în crearea Sfatului Țării, lucrare scrisă în baza unei bogate și foarte variate informații documentare. În același an, a fost editată cartea Unirea Basarabiei cu România în anul 1918. Preludii, premise, realizări. Este prima și unica monografie științifică despre acest fenomen, în care pot fi găsite răspunsurile la întrebările cum a fost pregătită și cum s-a reaizat în fapt Unirea. Cartea conține, drept anexă, cîteva zeci de documente istorice care dezvăluie realizarea fenomenului pe etape, de la
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
din cele două țări românești. Viziunea cercetătorului Ion Țurcanu asupra fenomenului respectiv este exprimată magistral și temeinic documentat într-un amplu compartiment al cărții Bessarabiana. Teritoriul dintre Prut și Nistru în cîteva ipostaze istorice și reflecții istoriografice (2012), precum și în monografiile În căutarea originii numelui Basarabia (2010) și Descrierea Basarabiei (2011). Experiența sa de cercetare a trecutului, plasată în întreg contextul cultural, științific și intelectual al Basarabiei din ultimele patru decenii, se regăsește povestită sincer, vioi și cu suplețe în cartea
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
periodice și reviste. Ca președinte al consiliului israelian al organizației „Brit Ivrit Olamit” (Uniunea mondială pentru limba ebraica) a redactat vreme de zece ani revista „Am Hasefer” (Poporul cărții), continuând să contribuie la difuzarea limbii și culturii ebraice. A scris monografii literare și alte lucrări, din care unele urmează să fie publicate postum. În anul 1977 a publicat lucrarea „Yad Mărculești, moshava yehudit beBessarabia” (În amintirea Mărculeștilor, colonie agricolă evreiască în Basarabia). Paralel cu activitatea publicistica - scrierea a peste 1000 de
Leib Kuperstein () [Corola-website/Science/329920_a_331249]
-
perioadă în care folclorul din zona era bine conservat, astfel că în anul 1969,având la bază propria cercetare științifică { derulată în perioada 1965 - 1969 }, scrie o lucrare monumentala privind tradițiile și particularitățile folclorice ale zonei intitulată " Soporul de Câmpie : monografie folclorica ", lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală "Vacante muzicale " din Piatră Neamț, Editura Capriccio Piatră Neamț ,ISBN -978-606-92873-47. De-a lungul timpului populația satului Aruncuta a evoluat astfel: Conform " Recesământul general al populației", editat de Institutul Central de Statistică
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
al Viei și Vinului (OIV), membru al grupului de experți OIV pentru genetică și ameliorarea viței de vie, membru al Societății Științifice Viti-Vinicole din Iugoslavia. A publicat peste 380 de lucrări de specialitate și peste 30 de cărți și broșuri (monografii, tratate, manuale universitare, îndrumătoare, sinteze și recomandări). Realizările profesorului Ștefan Oprea au fost apreciate și recompensate prin acordarea Premiului Academiei Române pe anul 1980, a trei ordine (al Muncii și Meritul Științific) și patru medalii de merit ale României, a unor
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
din Sicilia indică, însă, "Crenides" drept numele anterior al orașului "Philippoi" și la fel apare și în "Geografia" lui Strabon. Majoritatea comentatorilor urmează, în acestă chestiune, soluția propusă de Léon Heuzey, în lucrarea sa clasică din 1876 și reluată în monografia din 1937 a lui P. Collart, conform căreia "Datos" ar fi fost numele regiunii mai largi, anterior întemeierii coloniei thasiene, iar "Crenides" a fost numele cetății propriu-zise. Existența efemeră a coloniei thasiene de la Crenides (359-356 î.Hr.) nu a putut fi
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
Babeș trimitea memorii lui I.C. Brătianu solicitând acordarea de fonduri bănești pe seama asociației, care să-i permită acesteia susținerea mai eficientă învățământului românesc. În anii 1900, sub conducerea lui Vasile Goldiș, asociația a demarat o amplă acțiune de realizare a monografiilor comunelor românești din zonă. și-a încheiat activitatea după încheierea Primul Război Mondial.
Asociația națională arădană pentru cultura poporului român () [Corola-website/Science/327602_a_328931]
-
aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
avut efect în Danzig numai de la 16 noiembrie 1939 și că președintele completului de judecată și-a îndeplinit cu neglijență atribuțiile. Decizia instanței germane a fost pronunțată ca urmare a activității unui autor german, Dieter Schenk, care a publicat o monografie despre apărarea oficiul poștal și s-a referit la executarea apărătorilor ca la o crimă judiciară ("Justizmord"). Schenk subliniază rolul forțelor de poliție din Danzig în asaltul asupra oficiului poștal, ceea ce a făcut ca tribunalul militar (Curtea marțială a Wehrmacht
Apărarea Oficiului Poștal Polonez din Danzig () [Corola-website/Science/327708_a_329037]
-
predarea limbii arabe etc.), în istoria arabă, în politica arabă etc. Nu de puține ori, un arabist poate fi, în același timp, și islamolog, specialist în religia islamică. Calitatea de "arabist" este probată printr-o bogată bibliografie ce poate cuprinde monografii, traduceri, studii academice etc. De-a lungul timpului, câteva personalități ale culturii române s-au preocupat de studiul limbii arabe: spătarul Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Timotei Cipariu, preotul Vasile Radu, Silvestru Octavian Isopescul ș.a. După înființarea secției de limbă și
Arabist () [Corola-website/Science/327993_a_329322]
-
medicină legală și director al Institutului de Medicină Legală Iași între anii 1980-1990. A fost, de asemenea, rector al Institului de Medicină și Farmacie din Iași. Profesorul Scripcaru a scris, singur sau în colaborare cu alți specialiști, numeroase tratate și monografii de medicină legală, drept medical, deontologie medicală și bioetică: "Criminologie clinică", "Patologie medico-legală", "Psihiatrie medico-legală", "Bioetica, științele vieții și drepturile omului", "Medicina legală pentru juriști". Pentru activitatea sa profesorul Scripcaru a fost ales membru emerit al Academiei Internationale de Medicină
Gheorghe Scripcaru () [Corola-website/Science/327263_a_328592]