8,756 matches
-
1918) a publicat o sinteză a c chiropterelor din Ardeal în "Fauna Regni Hungariae I" - unde sunt citate 13 specii ș și sunt precizate adaptările acestora. B. Wolf (1934 - 1938) în "Animalium Cavernarum Catalogus" inserează primele citări de chiroptere din peșterile României: Rhinolophus f ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis nattereri, Miniopterus schreibersi și Vespertilio murinus din Munții Apuseni (peșterile Cubleș, Ferice, Ungurului, Fânețe, Almaș și Mestacăn - Someș) și Rhinolophus e euryale,Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
specii ș și sunt precizate adaptările acestora. B. Wolf (1934 - 1938) în "Animalium Cavernarum Catalogus" inserează primele citări de chiroptere din peșterile României: Rhinolophus f ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis nattereri, Miniopterus schreibersi și Vespertilio murinus din Munții Apuseni (peșterile Cubleș, Ferice, Ungurului, Fânețe, Almaș și Mestacăn - Someș) și Rhinolophus e euryale,Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și Miniopterus schreibersi din Carpații Meridionali - sectorul vestic (peșterile Gura Ungurului, Gaura cu Muscă și Gura Ponicovei). După 1950, un
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
myotis, Myotis nattereri, Miniopterus schreibersi și Vespertilio murinus din Munții Apuseni (peșterile Cubleș, Ferice, Ungurului, Fânețe, Almaș și Mestacăn - Someș) și Rhinolophus e euryale,Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și Miniopterus schreibersi din Carpații Meridionali - sectorul vestic (peșterile Gura Ungurului, Gaura cu Muscă și Gura Ponicovei). După 1950, un colectiv din cadrul Facultății de Biologie - București, format din M. Dumitrescu, T. Orghidan și J. Tanasachi, a demarat un program de cercetări chiropterologice, care au continuat după 1956, în cadrul I
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
abordat astfel de cercetări la B la Bar Barbastella barbastellus, Nyctalus leisleri, Nyc Nyctalus lasiopterus, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi, Pl Plecotus austriacus. Dintre lucrările publicate se remarcă cele în care liliecii și fauna dependentă sunt amplu prezentați în monografii de peșteri (Dumitrescu e et. al. 1955, 1958, 1963, 1963, 1967), monografia speciei Miniopterus schreibersi (Barbu, 1958 - 1967) 1967) și catalogul bionomic și biogeografic al c celor 25 de specii din România (din care lipsesc, față de cuno de cunoștințele actuale Myotis brandti
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și au c colaborat la realizarea programului "Central E European Miniopterus Protection Programme" (1999 - 2000). D D.Borda, de la Compartimentul din Cluj al Institutului de Speologie "Emil Racoviță" a publicat două articole despre chiropterele din pe articole despre chiropterele din peșteri din Munții Apuseni (2000) și B. Levente a publicat în 2002 l lista a 12 specii găsite în Peștera Ucigașă (Muntele Pu Puciosu). La Iași, în cadrul Universități "Al. I. Cuza", N. Valenciuc a început să studieze încă din 1964, singur
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Compartimentul din Cluj al Institutului de Speologie "Emil Racoviță" a publicat două articole despre chiropterele din pe articole despre chiropterele din peșteri din Munții Apuseni (2000) și B. Levente a publicat în 2002 l lista a 12 specii găsite în Peștera Ucigașă (Muntele Pu Puciosu). La Iași, în cadrul Universități "Al. I. Cuza", N. Valenciuc a început să studieze încă din 1964, singur sau în colaborare cu I. Ion, liliecii din Moldova. De atunci și până în prezent au fost publicate mai multe
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
I. Cuza", N. Valenciuc a început să studieze încă din 1964, singur sau în colaborare cu I. Ion, liliecii din Moldova. De atunci și până în prezent au fost publicate mai multe lucrări (1964 - 1994), axate în special pe coloniile din Peștera de la Rarău, Peștera de la Toșorog, Peștera Liliecilor de la Gura Dobrogei și școala de la Dărmănești - Suceava. Au fost investigate din punct de vedere sistematic, biometric, perilogic Suceava. Au fost investigate din punct de vedere sistematic, biometric, perilogic și fiziologic, Ba Barbastella
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Valenciuc a început să studieze încă din 1964, singur sau în colaborare cu I. Ion, liliecii din Moldova. De atunci și până în prezent au fost publicate mai multe lucrări (1964 - 1994), axate în special pe coloniile din Peștera de la Rarău, Peștera de la Toșorog, Peștera Liliecilor de la Gura Dobrogei și școala de la Dărmănești - Suceava. Au fost investigate din punct de vedere sistematic, biometric, perilogic Suceava. Au fost investigate din punct de vedere sistematic, biometric, perilogic și fiziologic, Ba Barbastella barbastellus, Myotis blythi
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
să studieze încă din 1964, singur sau în colaborare cu I. Ion, liliecii din Moldova. De atunci și până în prezent au fost publicate mai multe lucrări (1964 - 1994), axate în special pe coloniile din Peștera de la Rarău, Peștera de la Toșorog, Peștera Liliecilor de la Gura Dobrogei și școala de la Dărmănești - Suceava. Au fost investigate din punct de vedere sistematic, biometric, perilogic Suceava. Au fost investigate din punct de vedere sistematic, biometric, perilogic și fiziologic, Ba Barbastella barbastellus, Myotis blythi, Myotis mystacinus, N
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în patagiu. Membrul posterior Este pentadactil, relativ scurt și înglobat în patagiu pe aproape toată lungimea. Degetele prezintă gheare puternic curbate și bine d dezvoltate. Piciorul este folosit ca organ de suspensie (cu ajutorul lor liliacul se agață de ramuri, pereții peșterilor etc.), stând astfel cu capul în jos. Această agățare se realizează automat, datorit automat, datorită unui dispozitiv anatomic s simplu: tendonul mușchiului flexor al degetelor trece printr-o teacă fibroasă fixată de falanga a treia ș și se prinde de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
incluzând Europa de sud-vest și centrală. Este răspândit în România, formând populații numeroase. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți pâna la altitudinea de 3500 m, î în apropierea lacurilor, în deșerturi. Vara se adăpostește în peșteri, grote, mine și alte cavități subterane sau în podurile caselor. Iarna hibernează în peșteri, mine, grote. Modul de hrănire: Vânează în apropierea adăposturilor, la înălțimi mici, prinzând i insectele din zbor sau colectându-le ocazional de pe pământ. Se hrănește cu
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți pâna la altitudinea de 3500 m, î în apropierea lacurilor, în deșerturi. Vara se adăpostește în peșteri, grote, mine și alte cavități subterane sau în podurile caselor. Iarna hibernează în peșteri, mine, grote. Modul de hrănire: Vânează în apropierea adăposturilor, la înălțimi mici, prinzând i insectele din zbor sau colectându-le ocazional de pe pământ. Se hrănește cu insecte de dimensiuni mari, hrana preferată fiind fluturii de noapte, cărăbușii și alți gândaci
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Africii, Peninsula Arabică, Asia mică și mijlocie, o mare par parte a a Europei. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți până la altitudinea de 2000 m, î în apropierea lacurilor, în deșerturi. Vara se adăpostește în peșteri, mine, în alte cavități subterane și în podurile caselor. Modul de hrănire: Vânează în apropierea adăposturilor la înălțimi mici. Se hrănește cu ins insecte de di dimensiuni mici. Reproducerea: Se împerecează toamna, la sfârșitul l lunii septembrie, începutul lunii octombrie
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
1, P 1-3/2-3, M 3/ 3/3. Preferințele față de adăposturi sunt foarte d diferite. Vespertionidele pot ocupa practic toate tipurile de adăposturi: arbori, diverse cavități în arbori, în flori, cavități din internodurile bambusului, cuiburi părăsite ale păsărilor, mine, tuneluri, peșteri, construcții umane etc. Se întîlnesc specii atât solitare cât și coloniale. Perioada împerecherii poate fi localizată în timp, cu comportament nupțial pronunțat sau întinsă pe o perioadă mai lungă, mai ales la s speciile care hibernează. Verspertilionidele sunt în g
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
se întâlnește din partea ei vestică (inclusiv Anglia) până în Africa de nord.În România este o specie comună, foarte larg răspândită. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Zboară la înălțime mică, printre coroanele copacilor sau deasupra poienelor. Vara se adăpostește în peșteri și în construcții vechi. Deseori hibernează în adăposturi de același tip. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet, dar foarte agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra p deasupra pământului sau a ramurilor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Mediteraneană, Caucaz, în Asia, până la nordul Kazahstanului, dar și în nordul Africii și în peninsula Arabică.În România este larg răspândit. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele aride zonele aride și pe cele împădurite. Vara se adăpostește în peșteri grote, mine. Poate fi întîlnit și în podurile caselor, în beciuri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet dar agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau colectându-le ocazional de pe substrat
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
comună. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împ de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile d din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor s sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra apei sau le
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Se întâlnește în Europa, spre sud p pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în Mongolia. Este îtâlnit și în România. Habitatul de hrănire: Populează zonele împădurite, se adăpostește în scorburi. Iarna se adăpostește în peșteri, mine, grote, beciuri și alte construcții. Modul de hrănire: Activitatea de vânătoare începe la puțin timp după apusul soarelui când afară e deja întuneric. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau a ramurilor copacilor. Zboară rapid
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Prefer de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Preferă râurile ce au o curgere lină. Vara se adăpostește în podurile caselor, mai rar în scorburile și sub scoarța copacilor, peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate începe seara târziu. Vânează de obicei deasupra apei. În de pendență de suprafața oglinzii apei zborul poate fi liniar, de-a lungul albiei (în cazul râurilor cu albie
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Se întâlnește în din Europa Centrală în Europa de Nord, dar este absent în Europa de Nord, dar este absentă din zonele de sud si de vest. În România este o specie foarte rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Se regăsește rar în peșteri, iar coloniile de r reproducere se întâlnesc în scorburile copacilor.Trăiește în păduri, în apropierea apelor, se adăpostește în podurile clădirilor, peșteri, pivnițe, mine și tu tuneluri. Modul de hrănire: Zboară în amurg devreme, rapid, agil și vânează aproape în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
vest. În România este o specie foarte rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Se regăsește rar în peșteri, iar coloniile de r reproducere se întâlnesc în scorburile copacilor.Trăiește în păduri, în apropierea apelor, se adăpostește în podurile clădirilor, peșteri, pivnițe, mine și tu tuneluri. Modul de hrănire: Zboară în amurg devreme, rapid, agil și vânează aproape în apropierea apei sau la înălțimi joase prin pădure. Se hrănește cu molii, insecte mici și păianjeni. Reproducerea: Împerechere are loc toamna, dar
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
zonele împădurite. Vara, se adăpostește în scorburile și sub scoarța copacilor. Formează colonii de reproducere în scorburi de zeci de femele. Ierneaz colonii de reproducere în scorburi de zeci de f femele. Iernează în cavități subterane. Este rar întâlnită în peșteri. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe noaptea târziu. Zboară încet la înălțimi mici, dar foarte abil. Se hrănește cu insecte de dimensiuni mici (fluturi,țânțari,muște) iar uneori ș și cu arahnide (păianjeni mici), pe care de regulă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
teritoriile împ teritoriile împădurite, dar poate locui și în localitățile umane. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 2500 metri. Atât vara cât ș și iarna se adăpostește în scorburile copacilor și în diverse construcții, foarte rar în peșteri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare după apusul soarelui când afară e încă lumină. Vânează aproape de adăposturi, la înălțimi mari deasupra coroanelor copacilor și a spațiilor deschise. Zboara rapid și relativ liniar, comparabil cu zborul rândunicii. Se hrănește cu gândaci
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează diferite teritorii, de la zonele aride pân diferite teritorii, de la zonele aride până la acelea temperate. Preferă teritoriile împădurite. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 1900 metri. Vara se adăpostește în peșteri și mine, în scorburile copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare devreme, după apusul soarelui. Zboar apusul soarelui. Zboară încet și destul de liniștit. Se hrănește cu insecte de talie mică pe ca care le prinde din
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
răspândită decât P. auritus. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele de deal, precum zonele de deal, precum și habitatele antropogene. Atât vara cât și iarna se adăpostește în poduri părăsite și scorburi în zona de deal, mai rar în peșteri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Preferă spațiile deschise unde zboară în jurul copacilor singuratici. Zboară încet dar foarte îndemânatic. În timpul zborului se poate opri și atârnă în aer, fluturând des din aripi. Se hrănește cu insecte mici pe
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]