9,077 matches
-
grijă! O capcană 46.Ziua proastă a Bulmei 47.Casă Țestoasei - Găsită! 48.Generalul Blue începe să atace 49.Surpriză lui Roshi 50.Capcană este suspendată 51.Comoara descoperită 52.Comoara piraților 53.Albastru, negru și albastru 54.Escapada din peșteră piraților 55.Orașul pinguinilor 56.Vizitatorul straniu 57.Arale vs. Blue 58.Sfanțul Ținut Korin 59.Cel mai mare asasin din lume! Tao Păi Păi 60.Tao atacă! 61.Turnul Korin 62. Care va fi efectul Apei Sacre?! 63.Reîntoarcerea
Lista episoadelor din Dragon Ball () [Corola-website/Science/325001_a_326330]
-
oarecare, pleacă spre cușca sa. Doi copii vizitează menajeria circului Struțki. Fram stă nemișcat, închis cu zăvorul, deși nu este agresiv. Acesta visează la zilele copilăriei lui, înainte de a fi luat de eschimoși și vândut pentru circ. Își amintește de peștera unde s-a născut și de ursoaică, mama lui, cu care călătorise pe un sloi de gheață. Pe o insulă, ursoaica simte un miros străin, de om și de câine, înainte de a fi împușcată. De acolo, Fram se trezește pe
Fram, ursul polar () [Corola-website/Science/324491_a_325820]
-
pleacă la bordul fregatei poștale "Pizarro" din A Coruña pe 5 iunie 1799. După o escală de șase zile pe insula Tenerife, unde escaladează vulcanul Teide, ei ajung la Cumaná, Venezuela pe 16 iulie. Humboldt vizitează misiunea Caripe și explorează peștera Guácharo, unde găsește pasărea pe care o va denumi "Steatornis caripensis". Revenit la, Humboldt asistă în noaptea de 11 spre 12 noiembrie la o remarcabilă ploaie de stele (Leonidele). În continuare, călătorește cu Bonpland la Caracas, unde escaladează muntele Avila
Ploaia de stele (roman) () [Corola-website/Science/327448_a_328777]
-
tip mixt datorită prezenței unor elemente peisagistice, floristice și faunistice. Pe plan local, apare o mare varietate de fenomene carstice (pereti verticali si surplombanți, turnuri și ace calcaroase, vârfuri stâncoase, lapiezuri, creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin), asociate cu mai multe tipuri de habitate (păduri relictare pe substrat calcaros, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică și fânețe montane) ce adăpostesc o mare diversitate de floră și faună specifică Orientalilor
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni. Se află în Munții Bihorului, în comuna Gardă de Sus, nu departe de peșteră Scărișoara și Pojarul Poliței. Pentru a ajunge la ea se recomandă ajutorul unui ghid local. Cunoscută și folosită de către localnici încă din
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni. Se află în Munții Bihorului, în comuna Gardă de Sus, nu departe de peșteră Scărișoara și Pojarul Poliței. Pentru a ajunge la ea se recomandă ajutorul unui ghid local. Cunoscută și folosită de către localnici încă din cele mai vechi timpuri, a fost explorata pentru prima dată în 1950-1953 de Traian Dobre, pe atunci tânăr
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
ghid local. Cunoscută și folosită de către localnici încă din cele mai vechi timpuri, a fost explorata pentru prima dată în 1950-1953 de Traian Dobre, pe atunci tânăr ghid al Scărișoarei. În 1955 el îl conduce pe Marcian Bleahu la această peșteră. Acesta o menționează apoi în lucrări de specialitate. În anul 1969, ajutat de acelaș ghid, Viorel Roru Ludușan cartează peșteră. Liviu Valenaș cartează și menționează peșteră în 1977. Cunoscută de localnici că "Peșteră de sub Piatră Pârjolii", a fost botezata de
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
1950-1953 de Traian Dobre, pe atunci tânăr ghid al Scărișoarei. În 1955 el îl conduce pe Marcian Bleahu la această peșteră. Acesta o menționează apoi în lucrări de specialitate. În anul 1969, ajutat de acelaș ghid, Viorel Roru Ludușan cartează peșteră. Liviu Valenaș cartează și menționează peșteră în 1977. Cunoscută de localnici că "Peșteră de sub Piatră Pârjolii", a fost botezata de Marcian Bleahu că "Buciumul Sucit" pornind de la o formațiune care sugerează această asemănare. Mai tarziu, pe la sfârșitul anilor '70 apare
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
tânăr ghid al Scărișoarei. În 1955 el îl conduce pe Marcian Bleahu la această peșteră. Acesta o menționează apoi în lucrări de specialitate. În anul 1969, ajutat de acelaș ghid, Viorel Roru Ludușan cartează peșteră. Liviu Valenaș cartează și menționează peșteră în 1977. Cunoscută de localnici că "Peșteră de sub Piatră Pârjolii", a fost botezata de Marcian Bleahu că "Buciumul Sucit" pornind de la o formațiune care sugerează această asemănare. Mai tarziu, pe la sfârșitul anilor '70 apare varianta de "Buciumul cel Ciucit". Este
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
îl conduce pe Marcian Bleahu la această peșteră. Acesta o menționează apoi în lucrări de specialitate. În anul 1969, ajutat de acelaș ghid, Viorel Roru Ludușan cartează peșteră. Liviu Valenaș cartează și menționează peșteră în 1977. Cunoscută de localnici că "Peșteră de sub Piatră Pârjolii", a fost botezata de Marcian Bleahu că "Buciumul Sucit" pornind de la o formațiune care sugerează această asemănare. Mai tarziu, pe la sfârșitul anilor '70 apare varianta de "Buciumul cel Ciucit". Este felul scâlciat în care îi pronunța denumirea
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
care sugerează această asemănare. Mai tarziu, pe la sfârșitul anilor '70 apare varianta de "Buciumul cel Ciucit". Este felul scâlciat în care îi pronunța denumirea Lucian Dobre, fiul ghidului de la Scărișoara. Avea pe atunci câțiva ani și conducea speologii la această peșteră. Este o peșteră de mici dimensiuni (25 m) cu câteva scurgeri parietale și domuri. Printr-o intrare scunda se pătrunde într-o galerie unică, orizontală, ușor șerpuitoare. Peșteră este greu de găsit. Se poate vizita respectând legislația în vigoare dacă
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
asemănare. Mai tarziu, pe la sfârșitul anilor '70 apare varianta de "Buciumul cel Ciucit". Este felul scâlciat în care îi pronunța denumirea Lucian Dobre, fiul ghidului de la Scărișoara. Avea pe atunci câțiva ani și conducea speologii la această peșteră. Este o peșteră de mici dimensiuni (25 m) cu câteva scurgeri parietale și domuri. Printr-o intrare scunda se pătrunde într-o galerie unică, orizontală, ușor șerpuitoare. Peșteră este greu de găsit. Se poate vizita respectând legislația în vigoare dacă găsiți un ghid
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
de la Scărișoara. Avea pe atunci câțiva ani și conducea speologii la această peșteră. Este o peșteră de mici dimensiuni (25 m) cu câteva scurgeri parietale și domuri. Printr-o intrare scunda se pătrunde într-o galerie unică, orizontală, ușor șerpuitoare. Peșteră este greu de găsit. Se poate vizita respectând legislația în vigoare dacă găsiți un ghid să vă ducă la ea. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere) și Pholeuon proserpinae glaciale. Nu au fost făcute cercetări în acest domeniu dar
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
poate vizita respectând legislația în vigoare dacă găsiți un ghid să vă ducă la ea. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere) și Pholeuon proserpinae glaciale. Nu au fost făcute cercetări în acest domeniu dar arheologii pot avea surprize în peștera.
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
într-o expediție de cercetare a vulcanilor din Cercul de Foc al Pacificului. Deși adună date extrem de prețioase pentru savanți, moare înainte de mai putea fi salvat. Pornind de la datele culese de el se organizează expediția ”Constelația I”, care descoperă o peșteră în mijlocul unui zăcământ de beriliu aflat la 10 km sub nivelul Oceanului Pacific. Expediția nu mai revine la suprafață, în căutarea ei fiind trimis abisoscaful ”Constelația II” condus de Igor Svetloum și avându-i ca membrii pe pilotul Mircea Vrej, pe
Constelația din ape () [Corola-website/Science/326955_a_328284]
-
1.730 de hectare, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (vârfuri, abrupturi calcaroase, stâncării, peșteri, văii, pajiști alpine, păduri și fânețe) cu un deosebit interes peisagistic, floristic, geologic și speologic; cu floră și faună specifică Meridionalilor. Rezervația naturală include în teritoriul său "Peștera Cloșani" și "Peștera Cioaca cu Brebenei", două obiective naturale de interes științific
Piatra Cloșanilor () [Corola-website/Science/326964_a_328293]
-
-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (vârfuri, abrupturi calcaroase, stâncării, peșteri, văii, pajiști alpine, păduri și fânețe) cu un deosebit interes peisagistic, floristic, geologic și speologic; cu floră și faună specifică Meridionalilor. Rezervația naturală include în teritoriul său "Peștera Cloșani" și "Peștera Cioaca cu Brebenei", două obiective naturale de interes științific și speologic.
Piatra Cloșanilor () [Corola-website/Science/326964_a_328293]
-
și reprezintă o zonă montană (vârfuri, abrupturi calcaroase, stâncării, peșteri, văii, pajiști alpine, păduri și fânețe) cu un deosebit interes peisagistic, floristic, geologic și speologic; cu floră și faună specifică Meridionalilor. Rezervația naturală include în teritoriul său "Peștera Cloșani" și "Peștera Cioaca cu Brebenei", două obiective naturale de interes științific și speologic.
Piatra Cloșanilor () [Corola-website/Science/326964_a_328293]
-
zid cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Paroș, comuna Sălașu de Sus, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XV. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Paroș menționat în anul 1453 împreună cu cătunul Peștera ca “Parospestere” este păstrătorul unei biserici vechi de piatră, închinată praznicului ”Pogorârii Duhului Sfânt”. Etapei inițiale de construcție a bisericii îi aparțin doar nava și altarul, pronaosul și turnul fiind adaosuri târzii, precum o dovedește și inscripția unuia din clopote
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș () [Corola-website/Science/326960_a_328289]
-
de izbucnirea unui taifun. În lipsa lui, Kaede călătorește la Shirakawa împreună cu Hiroshi, unde descoperă că Shoji, administratorul domeniului Shirakawa, i-a predat surorile seniorului Fujiwara și a eliberat ostaticul pe care îl țineau. Kaede ascunde înregistrările despre Trib într-o peșteră sfântă din apropiere și încearcă să își recupereze surorile, dar este răpită de Fujiwara. Hiroshi scapă și pleacă să ducă vestea la Maruyama. Fujiwara declară ilegală căsătoria lui Kaede cu Takeo și o forțează să se mărite cu el. El
Strălucirea lunii, adierea vântului () [Corola-website/Science/323536_a_324865]
-
este una din Evangheliile Gnostice, un text apocrif al Noului Testament, datat în jurul secolului al III-lea de către cercetătorii moderni, dar declarat pierdut până când un țăran egiptean l-a redescoperit accidental, îngropat într-o peșteră de lângă Nag Hammadi, în 1945. Evanghelia lui Filip conține o cosmogonie influențată de dualismul gnostic, în care apariția lumii materiale e privită ca o eroare. Deși, la prima vedere, părea a fi o evanghelie similară cu Evanghelia după Toma, aceasta
Evanghelia după Filip () [Corola-website/Science/323544_a_324873]
-
actuala intrare în formă de amfiteatru. Ea cuprinde mai multe rânduri de trepte pentru intrarea și ieșirea din Orasul Vechi și circa 500 locuri de șezut în fața porții. În apropiere de Poarta Damascului, sub zid se află o deschizătură spre Peștera regelui Sedechia (Tzidkiyahu), numită în arabă Peștera bumbacului (Magharat al Kitanin). De aceea, un timp, în evul mediu Poarta Damascului ar fi fost numită în arabă și Poarta Peșterii - Bab Al Maghara. În apropiere se mai află o peșteră numită
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
cuprinde mai multe rânduri de trepte pentru intrarea și ieșirea din Orasul Vechi și circa 500 locuri de șezut în fața porții. În apropiere de Poarta Damascului, sub zid se află o deschizătură spre Peștera regelui Sedechia (Tzidkiyahu), numită în arabă Peștera bumbacului (Magharat al Kitanin). De aceea, un timp, în evul mediu Poarta Damascului ar fi fost numită în arabă și Poarta Peșterii - Bab Al Maghara. În apropiere se mai află o peșteră numită Hatzer Hamatara și o grotă funerară Kever
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
apropiere de Poarta Damascului, sub zid se află o deschizătură spre Peștera regelui Sedechia (Tzidkiyahu), numită în arabă Peștera bumbacului (Magharat al Kitanin). De aceea, un timp, în evul mediu Poarta Damascului ar fi fost numită în arabă și Poarta Peșterii - Bab Al Maghara. În apropiere se mai află o peșteră numită Hatzer Hamatara și o grotă funerară Kever Hagan (Mormântul grădinii) "Lecție de arheologie și negocieri la Poarta Damasc" - relatare de Nir Hasson. madrih siurim - Hotzaat Yad Ben Zvi, Ierusalim
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
spre Peștera regelui Sedechia (Tzidkiyahu), numită în arabă Peștera bumbacului (Magharat al Kitanin). De aceea, un timp, în evul mediu Poarta Damascului ar fi fost numită în arabă și Poarta Peșterii - Bab Al Maghara. În apropiere se mai află o peșteră numită Hatzer Hamatara și o grotă funerară Kever Hagan (Mormântul grădinii) "Lecție de arheologie și negocieri la Poarta Damasc" - relatare de Nir Hasson. madrih siurim - Hotzaat Yad Ben Zvi, Ierusalim, 1996 kereh B, Ahiever, Zmora Bitan, Tel Aviv 1997
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]