8,442 matches
-
b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la corzi grave și suflători. ... Notă: Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. 3. Pian Proba I Proba de instrument compusă din: a) un studiu, ales, prin tragere la sorți, de către candidat, din trei studii pregătite de acesta, executat fără partitură, cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu; ... b) o piesă polifonică la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) La un instrument studiat anterior de candidat (din categoria instrumentelor orchestrei simfonice sau pian), se prezintă un studiu și două lucrări/ piese muzicale diferite, de factură preclasică, clasică, romantică, românească sau modernă, executate din memorie - cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu, la alegerea candidatului; ... b) În cazul în care candidatului nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
ești Hristoase Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu) - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din gamă, - verificarea simțului ritmic. Note: Pentru examenul la proba muzicală nu se vor verifica noțiunile teoretice. Probele orale vor fi apreciate cu calificativul admis/respins. PROBE SCRISE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
gimnaziu, interpretat, la unul din instrumentele melodice de percuție indicat de comisie. ... Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a Recital instrumental: două lucrări/piese muzicale culte, cu sau fără acompaniament de pian, din creația românească și universală (se admit și transcripții), la alegerea candidatului. Una dintre lucrări este interpretată la unul din instrumentele melodice de percuție, iar cealaltă este o lucrare pentru mai multe instrumente de percuție. Lucrările vor avea nivelul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la corzi grave și suflători. ... Notă: Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. 3. Pian, orgă clasică Proba I Proba de instrument compusă din: a) un studiu, din trei studii propuse de candidat, de nivel de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, ales prin tragere la sorți de către acesta, executat fără partitură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
a) și b) se apreciază cu o notă care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. Notă: Pentru specializarea orgă clasică, candidații pot opta pentru susținerea probelor I și a II-a la pian. B. Instrumente populare - nai, țambal, taragot, acordeon Proba I Recital instrumental: a) o piesă folclorică autentică, la alegerea candidatului, din zona de proveniență a acestuia, cu sau fără acompaniament; ... b) două piese, alese prin tragere la sorți, de către candidat, din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la corzi grave și suflători. ... Notă: Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. 3. Pian Proba I Proba de instrument compusă din: a) un studiu, ales, prin tragere la sorți, de către candidat, din trei studii pregătite de acesta, având nivelul de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat fără partitură; ... b) o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) La un instrument studiat anterior de candidat (din categoria instrumentelor orchestrei simfonice sau pian), se prezintă, la alegerea candidatului, un studiu și două lucrări/piese muzicale diferite preclasice, clasice, romantice, sau moderne, din repertoriul românesc sau universal, din memorie, având nivelul de dificultate cel puțin al programei ultimei clase de gimnaziu; ... b) În cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
ești Hristoase, Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu); - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din gamă; - verificarea simțului ritmic. Notă: Pentru examenul la proba muzicală nu se vor verifica noțiunile teoretice. PROBA SCRISĂ Proba scrisă constă într-o lucrare scrisă, cu durata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
multe ori, deservite de aceleași persoane, în alcătuirea Standardelor de formare continuă am ținut cont de acest lucru și am inclus unele obiecte de studiu care pot duce la ridicarea standardelor de performanță pentru ambele funcții. I.2. Istoric Povestea pianului începe la jumătatea secolului al XII-lea cu primul său strămoș - monocordul cu clape - căruia ulterior i-au fost adăugate mai multe coarde, transformându-se în mult mai cunoscutul clavicord, care funcționa printr-un mecanism de atingere a coardelor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
a coardelor în momentul apăsării clapelor. Până la începutul secolului al XV-lea, clavicordul ajungea să aibă zece coarde, fiecare dintre ele producând cel puțin două note prin atingerea coardelor în două puncte diferite pe lungimea acesteia. Un alt instrument premergător pianului a fost clavecinul, care producea sunete atunci când în urma atingerii clapelor coardele erau ciupite de pene de lemn, așa cum buricul degetelor ciupește coardele de chitară. Acesta avea însă dezavantajul de a nu permite celui care cânta să ofere dinamism muzicii. Deși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
două sute de ani, până în secolul al XVIII-lea claviatura sa ajungând până la opt octave, clavecinul a pierdut treptat teren în fața unui nou instrument numit pianoforte. În 1709, italianul Bartolomeo Cristofori din Padova, fabricant de clavecine, începea construcția primului mecanism de pian pe principiul atingerii coardelor cu ciocănele, fără ca acestea să rămână în contact cu coarda după producerea sunetului. În plus, impactul ciocănelelor putea fi controlat cu ajutorul pedalelor. Denumirea de pianoforte, menținută până în 1850, a fost dată tocmai datorită acestui principiu de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
în funcție de dorința celui care acționa clapele. Invenția lui Cristofori a fost menționată pentru prima dată în 1711, împreună cu o schiță a instrumentului, într-un document scris de către Francesco Scipione Maffei, constituind sursa de inspirație pentru prima generație de fabricanți de piane. Corepetitorul*1) Anexa 8 Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat ARGUMENT I. Descrierea funcției didactic auxiliare corepetitor în învățământul preuniversitar I.1. Context Conform Legii Educației Naționale nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
multe ori, deservite de aceleași persoane, în alcătuirea Standardelor de formare continuă am ținut cont de acest lucru și am inclus unele obiecte de studiu care pot duce la ridicarea standardelor de performanță pentru ambele funcții. I.2. Istoric Povestea pianului începe la jumătatea secolului al XII-lea cu primul său strămoș - monocordul cu clape - căruia ulterior i-au fost adăugate mai multe coarde, transformându-se în mult mai cunoscutul clavicord, care funcționa printr-un mecanism de atingere a coardelor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
a coardelor în momentul apăsării clapelor. Până la începutul secolului al XV-lea, clavicordul ajungea să aibă zece coarde, fiecare dintre ele producând cel puțin două note prin atingerea coardelor în două puncte diferite pe lungimea acesteia. Un alt instrument premergător pianului a fost clavecinul, care producea sunete atunci când în urma atingerii clapelor coardele erau ciupite de pene de lemn, așa cum buricul degetelor ciupește coardele de chitară. Acesta avea însă dezavantajul de a nu permite celui care cânta să ofere dinamism muzicii. Deși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
două sute de ani, până în secolul al XVIII-lea claviatura sa ajungând până la opt octave, clavecinul a pierdut treptat teren în fața unui nou instrument numit pianoforte. În 1709, italianul Bartolomeo Cristofori din Padova, fabricant de clavecine, începea construcția primului mecanism de pian pe principiul atingerii coardelor cu ciocănele, fără ca acestea să rămână în contact cu coarda după producerea sunetului. În plus, impactul ciocănelelor putea fi controlat cu ajutorul pedalelor. Denumirea de pianoforte, menținută până în 1850, a fost dată tocmai datorită acestui principiu de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
în funcție de dorința celui care acționa clapele. Invenția lui Cristofori a fost menționată pentru prima dată în 1711, împreună cu o schiță a instrumentului, într-un document scris de către Francesco Scipione Maffei, constituind sursa de inspirație pentru prima generație de fabricanți de piane. Corepetitorul*1)
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]