9,079 matches
-
în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carașova și în podișul calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase se află pădurici de tip
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carașova și în podișul calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase se află pădurici de tip carstic, iliri-meridional
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carașova și în podișul calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase se află pădurici de tip carstic, iliri-meridional, în care
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
organizează Stagiunea muzicală ”Iosif Sava”, găzduită generos de Muzeul Municipiului București, la Palatul Șuțu. Numele lui Iosif Sava a fost atribuit unei piațete de lângă Universitatea Națională de Muzică București, aflată la intersecția străzilor Dr. Sion, Șipotul Fântânilor, Ion Brezoianu și Poiana Narciselor, unde a fost amplasat un bust al cunoscutului muzicolog. Articole biografice
Iosif Sava () [Corola-website/Science/306135_a_307464]
-
mlăștinos și sălbatic, evoluând cu timpul către o depresiune cu câteva lacuri mai mari. Astăzi, Țara Bârsei prezintă trei zone distincte: Masivul Postăvaru este alcătuit din calcare jurasice și conglomerate cretacice, având un pronunțat profil de piramidă. El înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu aspect de măguri — Munții Poienii Brașovului. Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă muntele Tâmpa, formațiune calcaroasă ce se ridică la 400 m față de municipiul Brașov. Măgura
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Bârsei prezintă trei zone distincte: Masivul Postăvaru este alcătuit din calcare jurasice și conglomerate cretacice, având un pronunțat profil de piramidă. El înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu aspect de măguri — Munții Poienii Brașovului. Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă muntele Tâmpa, formațiune calcaroasă ce se ridică la 400 m față de municipiul Brașov. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate, gresii și marnele flișului cretacic. Zonele de munte din cadrul
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
zile la Bod și 142 zile la Brașov. Într-o iarnă obișnuită, ninsorile cad circa 35 de zile pe an. Numărul mediu de zile cu straturi de zăpadă este de aproximativ 61 de zile la Brașov și 93 zile la Poiana Brașov. Temperatura medie la Brașov este de 7,8°(Celsius|C). În luna cea mai rece, aceasta este de -3,9°C, iar în luna cea mai caldă — +17,8°C. Bodul deține recordurile de temperatură din județ, minima fiind
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
zonă. Treptele piemontane prezintă, de regulă, temperaturi mai ridicate decât treapta inferioară a depresiunilor. Masele de aer rece se acumulează aici datorită munților înconjurători, care împiedică o mișcare a acestora. Totodată, iarna, se întâmplă de multe ori ca temperatura din Poiana Brașov să ajungă până la +15°C (la soare, oferind posibilitatea efectuării de băi solare. În perioadele cu regin baric anticiclonic inversiunile termice se extind până în zona alpină. Depresiunea Bârsei nu prea este străbătută de vânturi, curenții de aer fiind slabi
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Perșanilor apar, în timpul primăverii, mișcări de aer cu caracter de "föhn", numite popular „vântul mare”. Acesta topește zăpada în doar câteva zile. Datorită condițiilor topografice și climatice, inversiunile de vegetație constituie un fenomen des întâlnit în zona Postăvarului. Astfel, în Poiana Brașov, la altitudinea de 1.050 m, "gorunul" crește alături de "molid". Tot aici, și în prelungire, pe Tâmpa, "bradul" pătrunde adânc în zona gorunului, iar molidul coboară până sub 800 m, la Noua. Speciile de foioase împăduresc zonele deluroase din
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Noua. Speciile de foioase împăduresc zonele deluroase din această zonă. Sunt de remarcat "fagul", cu variațiile sale, și "alunul". În trecut, depresiunea era acoperită cu întinse păduri de "stejar". Astăzi mai pot fi întâlnite câteva pâlcuri lângă Cristian, și la Poiana Narciselor, declarată rezervație naturală. Pe lângă "narcise", în locul din urmă se mai întâlnesc și alte specii rare, ca "bulbucii de munte", "tămâioare", "stânjenelul siberian" și altele. În mlaștina eutrofă de lângă Dumbrăvița sunt de remarcat speciile de "stuf" precum și flora din cuaternar
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
prielnic culturii de legume și cereale precum și a plantelor industriale. Pe tot cuprinsul Țării Bârsei și a comunei Șercaia s-au pus sub ocrotire întinse suprafețe de teren, care prezintă interes științific, social și estetic. Cea mai cunoscută rezervație este "Poiana cu narcise" din Dumbrava Vadului, având o suprafață de peste 400 ha. Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
s-au pus sub ocrotire întinse suprafețe de teren, care prezintă interes științific, social și estetic. Cea mai cunoscută rezervație este "Poiana cu narcise" din Dumbrava Vadului, având o suprafață de peste 400 ha. Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. "Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei" le reunește pe cele de la Dumbrăvița, Stupini, Prejmer și
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Albaniei într-un litigiu cu Statul român, pentru o moștenire a soției acestuia, care descindea dintr-o familie de boieri moldoveni. În memoriile sale, referindu-se la , Aurel Popa notează următoarele: În 1926 s-a căsătorit cu Georgeta Jurgea din Poieni, comuna Parincea, cunoscută ca scriitoare sub numele de Georgeta Mircea Cancicov. Soția lui Canciov, Georgeta, care era o femeie plăcută și inteligentă, a pătruns în anturajul feminin al lui Ion Antonescu. Doamna Antonescu, doamnele Veturia Goga și Veturia Manuilă au
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
parte de sus și giumătate în parte de gios, și într-această măsură prin mijlocul câmpului rămâne și siliște tăetă în două și s-au dat giumătate de sat parte de gios în parte mănăstirii despre munții Vicovilor, și cu poiana slatinii ce iaste în munți despre Vicove, și pe această parte a mănăstirii ce iaste pe din gios cuprinde și apa Sirițălului, iară parte ce din sus a Crasnei au rămas în parte lui Alexandru Ilschi, cu poiana din pogorul
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
și cu poiana slatinii ce iaste în munți despre Vicove, și pe această parte a mănăstirii ce iaste pe din gios cuprinde și apa Sirițălului, iară parte ce din sus a Crasnei au rămas în parte lui Alexandru Ilschi, cu poiana din pogorul Crasnei ce să numește despre pârâul Corbului cuprinzând giumătate de siliște și pe parte din sus a lui Ilschi, și măsura siliștii încă să se știe că au cuprinsu 16 odgoane. Iarăși cu aceeași funii ce s-au
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
despărțite de o serie de văi, așa cum sunt văile Șuculețul și Bistra Mărului. sunt accesibili dispre mai multe zone, dinspre valea sau culoarul Bistra (localitatea Bucova, Caraș-Severin, fiind un bun punct de plecare), dinspre Hațeg aflat în județul Hunedoara, dinspre Poiana Mărului, dinspre Munții Godeanu, dinspre partea estică a munților Retezat, respectiv dinspre mai multe localități de pe culoarul Timiș - Cerna, aflate la sud de Caransebeș pe drumul spre Orșova. În munții Țarcu predomină sisturile cristaline slab metamorfozate, străpunse de masive granitice
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
evidente în însuși aspectul reliefului. În munții Țarcu se întâlnesc numeroase resturi dintr-o amplă suprafață de netezire, suspendată la 2000-2200m, suprafața Borascu. O a doua suprafață de nivelare, Râul Șes, se întâlnește la înălțimea de circa 1400m în culmile Poiana Înaltă, Pleasa și în lungul râului Șes. Prin poziție și altitudine, munții Țarcu au un rol de baraj în calea circulației maselor de aer ce pătrund atât din nord și nord-vest, cât și din sud și sud-est. Temperatura medie anuală
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
unui an de zile. Cei doi au urmat o serie de cursuri de pregătire teoretică, urmate de diverse simulări de zbor. Au efectuat sute de ore de zbor pe avioane MIG 15. ""Primele noțiuni ni le-am însușit la București, Poiana Brașov și Bacău, apoi am plecat, împreună cu Dorin (Dumitru Dorin Prunariu - n.n.), la centrul de pregătire aflat în apropierea Moscovei"", povestește el. Una dintre calitățile pe care trebuie să le posede un cosmonaut este, în primul rând, încrederea în sine
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
turism modern, valorificând condițiile proprii favorabile și experiența europeană înaintată. Astfel, s-au putut pune bazele valorificării potențialului turismului național, s-au proiectat și realizat obiective turistice în zonele compatibile cu activitatea turistică de bună calitate (precum stațiunile turistice Olimp-Neptun, Poiana Brașov) și s-au format cadrele necesare. Datorită sprijinului acordat prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) s-a creat un centru hotelier în București pentru pregătirea cadrelor necesare turismului. În calitatea sa de secretar al Consiliului Suprem de Dezvoltare
Mihail Părăluță () [Corola-website/Science/305478_a_306807]
-
început executarea unor lucrări de gospodărire a apelor, activitatea de investiții continuând mai interns după aceea. Dintre lucrările de gospodărire a apelor importante ale acestei perioade se pot cita barajul Strâmtori de pe râul Firiza, barajul Paltinul de pe râul Doftana, barajul Poiana Uzului de pe râul Uz, barajul Vidraru de pe râul Argeș, barajul Stânca-Costești de pe râul Prut și altele. De asemenea, pentru producția de energie hidroelectrică s-a executat cascada de centrale hidroelectrice de pe râul Bistrița până la confluența cu râul Siret, Au început
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
DJ 764C, 11 km de la DN 1 (E60), fie pe calea ferată (stația CFR Șuncuiuș). Intrarea naturală în Peștera Vântului este situată la cca. 2 km SE de localitatea Șuncuiuș, în versantul stâng al văii Crișului Repede, deasupra izvorului din Poiana Frânturii. Deoarece galeria de acces era foarte strâmtă și greu accesibilă a fost blocată și s-a deschis o intrare artificială cîțiva zeci de metri distanță, la nivelul activului. Peștera a fost descoperită de ing. Bagameri Bela în anul 1957
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
decis ca trupele Armatei I să rămînă în rezervă, păzind frontiera de la Turnu Severin pînă la Turnu Măgurele (dacă otomanii ar fi învins trupele ruso-române, se risca un război în țară) precum și cartierul general al lui Carol I instalat la Poiana Mare, lângă Calafat. Doar câteva detașamente ale Armatei I, majoritatea de cavalerie, au trecut Dunărea la Corabia. Trupele române vor reuși doar cucerirea temporară a redutei Grivița I, în rest, eșecuri însoțite de pierderi mari în fața Griviței I și II
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
aparținând culturii Starčevo-Criș, cu morminte și locuințe cercetate între 1960 și 1994 de arheologii N. Vlassa și Gh. Lazarovici. Hoia este vestită în lume pentru frecvența cu care apar aici diverse fenomene paranormale. În 1968, un clujean a fotografiat în Poiana Rotundă un OZN, fotografiile fiind printre puținele de acest gen autentice, după părerea specialiștilor. Din anii '60, profesorul de biologie Alexandru Sift studiază fenomenele luminoase, magnetice și radiologice care au loc aici. Acesta a adunat o arhivă bogată de fotografii
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
Cu timpul satul Costești și-a lărgit hotarele și au apărut noi denumiri de mahalale. Din cele relatate mai sus Costache Răzeșul a fost acela care și-a durat prima casă în sat, el și-a ridicat-o într-o poiană din pădure, lângă un izvor numit "Ochiul". De aceea cea mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana e mahalaua numită "Huțuleuca", se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
mai sus Costache Răzeșul a fost acela care și-a durat prima casă în sat, el și-a ridicat-o într-o poiană din pădure, lângă un izvor numit "Ochiul". De aceea cea mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana e mahalaua numită "Huțuleuca", se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de "huțuli". În apropiere de Poiana, peste pârăul "Rîpa Satului", se întinde în prezent pe un
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]