10,190 matches
-
a fost mai Înainte cu Piteștiul, cu infernul care a avut loc acolo... Dar În perioada aceea noi n-am auzit ca cineva să fi fost bătut... Am auzit că mai Înainte au fost acolo niște sârbi care făceau mare scandal... și am mai auzit c-a fost deținut acolo unu’ Plăpumaru 1, mare comunist, dar care a fost arestat de comuniști. Cum v-ați reintegrat după a doua eliberare? După ce m-au pus În libertate m-am Încadrat ca jurist
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ăștea era... Dar, după un timp, ne-a mutat din camera 8 asta, În camera 26 parcă, și acolo ne-am Întâlnit și ne-am Împreunat cu patru sârbi arestați și ei pentru trecerea frauduloasă de frontieră... Atunci eram În scandal cu Tito... Printre ei, de remarcat era un inginer, Boșneag Atzo (?), al cărui frate era ministru’ Comerțului În Iugoslavia. El ne-a povestit că făcea parte din Cominform, cum era atuncea, și ajunsese directorul trustului de construcții Brașov, și Întâmplarea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-a urmărit pân’ acu’ zece ani, până În ’97... Și am fost În audiență și le-am zis: „Domne, ce aveți cu mine, domne?”. Că-i vedeam io pe securiști pe-aici prin fața curții. Am fost În audiență, am avut scandal. Vă mulțumesc... Cu plăcere... Vranceatc "Vrancea" Costică Budutc "Costică Budu" S-a născut pe 27 aprilie 1939, În comuna Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: patru clase primare. A fost arestat pe 8 decembrie 1950 și condamnat la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și dreptatea. Acolo unde dreptatea nu există, libertatea degenerează în licență. Acesta este cazul la noi. Dreptatea înfrânătoare lipsește și impunitatea este garantată tuturor delictelor și tuturor crimelor. Astfel a ajuns la noi licența presei până a fi un adevărat scandal. Noi nu zicem aceasta pentru a cere în contra presei vreo măsură preventivă, căci noi suntem pentru libertatea absolută a rostirii ideilor, dar o zicem pentru că voim ca injuriile personale, defăimările, calomniile și batjocurile făcute prin presă să fie judecate nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
foarte frumos bărbat. Fiindcă purta plete lungi, doi jandarmi l-au înșfăcat de păr și numai așa l-au putut domoli. Isvoranu, biruit și văzându-se amenințat, sări din stal în benoara fostei sale soții și se refugie acolo. Acest scandal fu cauza unei agresiuni în contra prefectului Hiotu.* Una din plăcerile favorite ale lui Isvoranu era să iasă seara pe Podul Mogoșoaiei și... să se lege de femei, cum se spune în limbajul popular. Câteodată, el și ceata luau scaune de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Tânărul Berlicoco merge la post și primul act care-l săvârșește, ca depozitar al siguranței publice, care e? Pune câțiva dorobanți și doi bărbieri în piață; pe cine dintre isnafi ori cupeți or prinde, să-l tunză ridiche. Țipă lumea; scandal! ce-i asta? «Așa e porunca măria-sa Vodă, răspunde polițaiul... Uite pe mine cum m-a tuns!»“ (I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție îngrijită de Paul Zarifopol, 1932, pp. 131-132). Aceeași scenă, foarte pe scurt, e istorisită și de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tehnicei acestui gen literar, încât cu drept cuvânt s-a putut spune cum că: „Nedea Popescu a ucis romanul istoric în România“. N.D. Popescu era arhivar la Ministerul de Externe.346 În Camerele lui Lascăr Catargiu alese în 1871 în urma scandalului de la sala Slătineanu, șefii partidului liberal din Muntenia, I.C. Brătianu și C.A. Rosetti nu figurau. În fruntea opoziției din Cameră era Mihail Kogălniceanu. Mai era Nicolae Ionescu. Alegerea lui Kogălniceanu fusese ajutată de Lascăr Catargiu, căruia îi trebuia o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
socrul lui Nicolae Filipescu apare în trăsură și dă ordine, procurorul general, Ion Lahovary intră în mijlocul studențimii surescitate și se silește să o liniștească. În tot timpul acesta nu s-a arătat nici un fruntaș liberal pe stradă. Numai după potolirea scandalului, doi ziariști de la ziarele liberale, Ghedem Teodo 228 bucureștii de altădată 13. Spațiul la care se referă Bacalbașa este mai restrâns decât ar părea după lectura precizărilor sale; el cuprinde, de fapt, Piața Universității de astăzi, de la strada Academiei și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu revolverul în Geambașul, dar fără rezultat.44 Nicolae Fleva fu arestat ca instigator al omorului și al dezordinii. Iată ce scria Românul asupra acestei arestări: răspuns însă cu argumente indubitabile, amintind (cu date concrete) zecile de procese de viol, scandal, vătămare corporală pe care acesta le avusese în perioada 1870-1875 (Ion Dendrino și Ciru Oeconomu, „Ilie Geambașul“, TEL., an. V, 5 iunie 1875, p. 3). 42. Poetul Demetru Nicolae Saphir (1847-1883), epigon al lui Bolintineanu, în anii aceștia apropiat de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se deschide. Președinte este ales Dimitrie Ghica. După câteva săptămâni de hărțuieli, vine în fața Camerei concesiunea pentru facerea căii ferate Ploiești-Predeal. Această chestiune, numită chestiunea Crawley, după numele concesionarului englez care a fost agreat de Cameră, a pricinuit un mare scandal și a contribuit mult la discreditarea și la prăbușirea regimului. În Cameră, conservatorii se împart în două tabere și se combat furios. Ion Lahovary, într un moment de indignare, declară că asupra acestei concesii s-a deschis un sultan-mezat.58
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Război, Dumitru Sturdza la Finanțe, Eugen Stătescu la Instrucție. Domnitorul cerând să se facă modificări în listă, Gheorghe Vernescu și-a depus mandatul. Domnitorul ceruse, între altele, înlăturarea lui Ion Ghica, acela care prezidase guvernul de la 1871 când cu scandalul de la sala Slătineanu. Domnitorul a observat că această numire ar fi rău văzută la Berlin.30 27. Bacalbașa reproduce listele senatorilor după ROM., an. XX, 29, 30 martie 1876, p. 282, liste pe care le-am verificat și cu MOF
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în sala de la Bossel și aiurea... Prin această măsură s-a lovit nu numai Constituțiunea care a abolit cenzura în țara aceasta, dar a izbit și în demnitatea unui artist mare“ (MOF., nr. citat, p. 373). Ca urmare a acestui scandal, C. Cornescu, directorul general al teatrelor și-a dat demisia la 11/23 februarie 1877, fiind urmat curând și de Ion Kalinderu, membru al Comitetului teatral. În funcția de director general al teatrelor a fost numit la 14/26 februarie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
imposibil, apărut postum (General Al. Candiano-Popescu, Războiul neatârnării. Istorie critică. Asaltul și luarea Griviței, București, 1913). 148. Generalul Alexandru Anghelescu, ministru de Război (1886-1887) în guvernul Brătianu, a fost nevoit să demisioneze în noiembrie 1887, fiind implicat într-un mare scandal de fraudă cu furnituri militare, fiind condamnat apoi, în decembrie 1888, la trei luni de închisoare (v. volumul III al acestei ediții). comandantul Diviziei a IV-a înaintea Plevnei, dete un asalt nenorocit asupra redutei Grivița. Se spune că, fără
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din, a fost silit să capituleze după o luptă vitejească de 4 ore și după ce a fost rănit la picior. anul 1877 391 163. V. mai sus, p. 382, nota 143. Ca și Caragiale, Constantin Bacalbașa fixează prea târziu momentul scandalului declanșat de apariția în jurnalul Națiunea română a știrii false pri vind căderea Plevnei. Aceasta a apărut în numărul purtând data de 1/13 septembrie 1877 („Primim următoarea depeșă de la corespondentul nostru special din Măgurele, cu data de azi dimineață
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
va fi combătut pe trei chestii: două fățișe și una piezișă. Cele fățișe erau: antisemitismul și ideile revoluționare și antidinastice ale roșilor; cea piezișă, politica aventuroasă din afară a cabinetului. Antidinasticismul era dovedit prin trecutul partidului roșu: Republica de la Ploiești, scandalul de la sala Slătineanu, precum și toată literatura politică de la 1869 la 1876. Dacă Românul păstra o atitudine de decor, în schimb alte ziare, precum, mai ales, Ghimpele, Sarsailă 12 etc. atacau și ridiculizau în fiecare număr pe Domnitor. Iată câteva probe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în mai multe seri o lucrătoare de la aceeași fabrică. O vecină de pe Bucegi, care are post de observație în salcia pletoasă de la poartă, a văzut totul și a informat-o, la întoarcere, pe soția migratoare. Geloasă foc, aceasta a făcut scandal, apoi s-a dus să se plîngă celuilalt încornorat că nevastă-sa i-a „stricat casa”. Consecința? Dintre toți cei implicați în „istorie”, cel mai rău a ieșit aceasta: o maltratează bărbatul și are „nume rău” în fabrică! *Iată încă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
foarte mari oratori din istorie și a scris pagini care fac din el unul din cei mai mari scriitori de limbă engleză după Shakespeare. Și tu, iată-te tulburat - îi reproșează un tată fiului său încă adolescent - pentru că el face scandal în public apropo de o farfurie cu mîncare și că bea prea mult după gustul tău! [...] știi tu ce spunea Cromwell cînd poza pentru portretul său? - Nu. - Pictorul voia să-i facă un portret care să l flateze, însă el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Magistrul (Mihai) Ursachi”, apreciatul autor al Edictelor cu privire la fructe și flori, a încercat această aventură și s-a ales cu exmatricularea și cîțiva ani de detenție. Suspiciunea s-a extins și asupra altora din facultate, nonconformiști. Puțin a lipsit ca „scandalul” meu (aprilie 1960) cu Corneliu Zolineak, secretarul Comitetului UTM pe Universitate, să nu aibă consecințe la fel de nefaste. Mai tîrziu, după o lună sau două de la venirea ca asistent la Institutul din Bacău, primul personaj de care m-am ciocnit a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se împarte; al meu rămîne (și trebuie să rămînă) indivizibil. *Doamne, îți sînt recunoscător pentru fiece silabă! *Sporici: „Viața de azi selectează în primul rînd defectele. În condiții normale - nu crezi? -, «descurcăreții» ar fi antipatici”. *Carol Isac mi-a relatat „scandalul” iscat de Saturnaliile lui Corneliu Vadim Tudor, volum care cuprinde un poem-pamflet contra lui Moses Rosen, rabinul-șef. Acesta, ca persoană lezată, și Federația Comunităților Evreiești din România, pe de altă parte, l-ar fi dat în judecată, la Tribunalul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ora 9, ședința de redacție a început abia la 12, cînd s-a întors G. de la București. Voind să ne șocheze, a sărit peste punctele anunțate (analiza numerelor 1, 2 și 3) și s-a referit la cele mai recente „scandaluri” din lumea literară bucureșteană: Corneliu Vadim Tudor contra Moses Rosen, și altul provocat de „unu Titu Cîmpeanu”. Acesta din urmă (Aurel Titi Cîmpeanu) a pus în discuție sprijinul dat de clasa muncitoare țărănimii în anii colectivizării. Informat despre ambele, n-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
urmeze academia militară, s-a însurat și s-a făcut proprietar de p... dă.” Mai mult sau mai puțin reușite, aceste „cuplete” au fost fără consecințe. Ieri, vineri, și-a arătat iarăși dinții, însă gluma sa a iscat un adevărat scandal. Lucrurile s-au petrecut în felul următor: Aflînd că „Serioja” (Adam) a plecat la fabrica din Buhuși, chipurile, după publicitate, a făcut observația că „ăsta dezbracă babele, ca să-mbrace fetele”, un altfel de a zice că se ajută de oricine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am și spus-o. Iar el mi-a răspuns: „Coane Costică, ăstuia nici nu știi cînd i se tulbură zațul și te trezești că strigă la tine, așa că trebuie să fiu prudent. Crede-mă, m-am săturat de certuri, de scandaluri, deja simt că nu stau prea bine cu inima”. Însă nu numai grija pentru propria-i inimă îl face să se comporte așa, ci și curiozitatea nestăpînită de a afla, primul, spuma de zvonuri pe care G. a cules-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
salam, șuncă și murături; plus, firește, sticle cu vin. Cu aerul că ne dă niște simple informații, G. ne-a spus că primul-secretar l-a felicitat de trei ori; că, deoarece Natalia Jipa, secretara cu propaganda, a lipsit, „a ieșit scandal”; că sora lui de la Roman „a făcut observația” că aceasta e cea mai bună piesă pe care a scris-o; că tovarășul Micu (de la Casa de Comerț „Mercur”) a exclamat într-o pauză a spectacolului: „Ce curaj! Ce curaj!” Aflat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nici ei prea vinovați” (N. Davidescu, „Cultul intelectualităței”, în Aspecte..., p. 158). *„După ce-ai plecat, s-au petrecut lucruri nasoale”, mi-a spus Sporici, imediat ce am intrat în birou, cu o mină mai curînd scîrbită decît îngrijorată. „A făcut scandal Mara, și s-au certat Sergiu cu Ovidiu. N-ai fi rezistat să vezi așa ceva!” M. e nevasta lui Nanianu, ale cărei ieșiri intimidează și oripilează. „E o isterică”, susțin ceilalți, „e doar exasperată”, cred eu. Pentru că nu prea stau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să plece de pe cîmp cu cîte doi-trei cartofi în sacoșe. „Mai mare pagubă fac, iată, porcii, care scurmă și prin hainele noastre”, i-a replicat directoarea. „Nui treaba dumitale”, i-a tăiat vorba brigadiera, „sînt porcii tovarășului președinte!” „Le faceți scandal copiilor, dar oamenii dumneavoastră iau cu sacul. Asta nu vedeți?” „Să ia, că doar e pămîntul lor”, a răspuns iarăși brigadiera. „Dacă e al lor, de ce nu-l muncesc, și așteaptă să vină alții să le facă treaba, fără plată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]