11,090 matches
-
resurselor spre beneficii financiare, sistemul oferă aparentă unei eficiente destul de ridicate. În fapt, datorită lipsei de priorități și a excrescențelor birocratice există pierderi de eficiență care, eliminate, ar duce la importante economii: a) beneficii sociale orientate ineficient (de exemplu, abonamente scumpe pentru transport oferite persoanelor cu handicap care le utilizează într-o măsură redusă) sau cu risc ridicat de fraudare (beneficii pentru persoane care obțin nemeritat certificate de persoane cu handicap); ... b) eficientă scăzută prin nefunctionarea sistemului de priorități. Deși beneficiile
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
zona centrală a problemei societăților moderne; * managerii sunt elementul dinamic al oricărei organizații, care însuflețesc organizația prin rolul pe care îl au în domeniul decizional; * managerii sunt o resursă de bază în orice organizație, însă o resursă din ce în ce mai rară, mai scumpă și mai perisabilă. În opinia autorului, managementul înseamnă organizarea resurselor în vederea atingerii unor performanțe satisfăcătoare și a îndeplinirii unor activități economice pe baza resurselor materiale și umane. În acest context se consideră două dimensiuni ale activității manageriale: * dimensiunea economică, în
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
țării, un accent deosebit impunându-se pentru extinderea turismului național românesc. Turismul românesc nu corespunde încă provocării. Trebuie să conștientizăm că el nu-și poate permite să ofere servicii de proastă calitate, stereotipe, lipsite de imaginație dar, în același timp, scumpe, produse turistice terne și fără nerv. Se impune o schimbare de mentalitate și optică. Este necesar a se identifica și lansa noi produse turistice care să valorifice la maxim specificul românesc și inventivitatea neamului nostru. Ne aflăm în fața rezolvării unei
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
argumenta în sensul apartenenței la genul neutru enunțurile în care intră mai multe substantive singularia tantum care realizează funcția de subiect multiplu; participiul verbului la diateza pasivă sau adjectivul din structura predicatului analitic primesc dezinențae: „Aurul și argintul sunt foarte scumpe.”, „Aurul și argintul au fost ascunse.”, „Inul și grâul au fost recoltate/sunt coapte.”, „Untul și cașcavalul au fost puse la frigider.” Asemenea enunțuri nu sunt, însă, reperabile în mod curent. Aceste substantive pot fi considerate în afara genului sau neutre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
decât voi, m-oi întoarce acasă; iar de nu, ba... - Încă un tont, zise drumețul în sine, și plecă.” (I. Creangă, I, p. 259) • substantivele determinate de atribute de identificare și de complinire 15: „Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă/ Și păru-i de-aur curge din raclă la pământ.” (M.Eminescu, I, p. 88), „Tu nici nu știi a ta apropiere/Cum inima-mi de-adânc o liniștește/ Ca răsărirea stelei în tăcere.” (M. Eminescu, I, p. 120
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sensul definitoriu de apartenență și mai multe sensuri derivate. În funcție de planul semantic-lexical al termenului regent, sensul general de apartenență dezvoltă mai multe valori semantice, cu nuanțări care depășesc planul semantic gramatical: • apartenența în general: „Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă.” (M.Eminescu, I, p. 75), „Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,/ Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită,/Copii săraci și sceptici ai plebei proletare.” (M. Eminescu, I, p. 49), „Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea,/ În inima oricărui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aici, moș Nichifor?” (I. Creangă, p. 103), „Nu-i rău, măi Ștefane, să știe băietul oleacă de carte” (I. Creangă, p. 27). Rămân în afara unei relații sintactice autentice și sintagmele relativ fixe, formate dintr-un vocativ și adjective precum drag, scump, bun, milostiv etc.: „Oameni buni, știți pentru ce sunteți chemați aici între noi, zise boierul cu blândeță”. (I.Creangă, p. 87), „Ce să zică, milostivă cucoană, răspunde unul. Ia întreabă că muieți-s posmagii?” (I. Creangă, p. 256), ca și sintagmele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circumscrie ca și acesta „obiectului” comunicării. Adjectivul iese din sfera „obiectului” comunicării dacă substantivul pe care îl însoțește, este la vocativ, caz al interlocutorului: „Cum oare din noianul de neguri să te rump,/Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump?” (M. Eminescu, I, p. 213) În această poziție, în mod frecvent, adjectivul se substantivizează: Urâtule!, Deșteptule!, Mincinosule!, „De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins.”( M. Eminescu, I, p.91), „Frumoaso, ți-s ochii-așa de negri...” (L. Blaga, p. 27
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectivă: omule bun!, om bun!, oameni buni! Adjectivele prezintă dezinențe specifice la masculin singular, când preced substantivul: • -e: iubite prietene! vs prietene iubit!, tinere domn!, sărmane om! • -ule: frumosule copil! Observații: În afara unor structuri relativ fixe: dragă prietene, dragă mamă, scumpe domn, scumpe prietene etc., sintagmele de vocativ formate din substantiv și adjectiv sunt puțin frecvente. Cel mai adesea se întrebuințează, sau substantivele, sau adjectivele singure. Când se folosesc singure, adjectivele în vocativ se substantivează. Cu această întrebuințare, vocativul se realizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bun!, om bun!, oameni buni! Adjectivele prezintă dezinențe specifice la masculin singular, când preced substantivul: • -e: iubite prietene! vs prietene iubit!, tinere domn!, sărmane om! • -ule: frumosule copil! Observații: În afara unor structuri relativ fixe: dragă prietene, dragă mamă, scumpe domn, scumpe prietene etc., sintagmele de vocativ formate din substantiv și adjectiv sunt puțin frecvente. Cel mai adesea se întrebuințează, sau substantivele, sau adjectivele singure. Când se folosesc singure, adjectivele în vocativ se substantivează. Cu această întrebuințare, vocativul se realizează prin dezinențe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
era la fel de albastru ca marea.” „Marea este la fel de albastră ca ieri.” Superioritateatc "Superioritatea" Gradul de intensitate superioară semnifică manifestarea mai intensă a unei însușiri la un obiect în raport cu altul sau cu el însuși într-un alt moment sau loc: „Dar scumpă-i era frăția de cruce, ca oricărui voinic, mai scumpă decât zilele, mai scumpă decât mireasa.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 11), „Acei ochi de-un albastru întuneric (...) devin prin asta mai dulci, mai întunecoși, mai demonici.” (Ibidem, p. 77
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ieri.” Superioritateatc "Superioritatea" Gradul de intensitate superioară semnifică manifestarea mai intensă a unei însușiri la un obiect în raport cu altul sau cu el însuși într-un alt moment sau loc: „Dar scumpă-i era frăția de cruce, ca oricărui voinic, mai scumpă decât zilele, mai scumpă decât mireasa.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 11), „Acei ochi de-un albastru întuneric (...) devin prin asta mai dulci, mai întunecoși, mai demonici.” (Ibidem, p. 77) Observații: Gradul de intensitate superioară poate fi accentuat prin adverbul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de intensitate superioară semnifică manifestarea mai intensă a unei însușiri la un obiect în raport cu altul sau cu el însuși într-un alt moment sau loc: „Dar scumpă-i era frăția de cruce, ca oricărui voinic, mai scumpă decât zilele, mai scumpă decât mireasa.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 11), „Acei ochi de-un albastru întuneric (...) devin prin asta mai dulci, mai întunecoși, mai demonici.” (Ibidem, p. 77) Observații: Gradul de intensitate superioară poate fi accentuat prin adverbul modalizant de intensificare și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poziția de determinant. Ca determinant dezvoltă toate funcțiile substantivului, cu excepția celor rezultând dintr-o relație de dublă dependență: • complement (direct, indirect, de agent): „Danțul, muzica, pădurea, pe acestea le-ndrăgii” (Ibidem, p. 102), „Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă,/Ce-o să amuțe cânii...” (Ibidem, p. 116); • complement corelativ (de excepție, sociativ, cumulativ):„Surtucul lui, pe lângă acestea, era mai mult urzeală decât bătătură.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 32); • circumstanțial:„Pe acesta mă așez eu.” • atribut:„Strângând cu multă amiciție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I.L. Caragiale) Structura morfologică Este un timp compus, construit analitic, din tema de infinitiv a verbului de conjugat și verbul auxiliar a vrea la imperfect (cu flexiune de auxiliar). În limba literară, auxiliarul precede tema infinitivului: „N-ar fi mai scumpă vremea sleindu-se-n tăcere Decât bătută-n clopot de glas fără durere?” (T. Arghezi) În limbajul poetic și în limba vorbită, auxiliarul poate sta deopotrivă în fața sau în urma temei de infinitiv: „Prin cosmos / auzi-s-ar atuncea măreții mei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că voi găsi înțelegere. Vasile excelează în asemenea gafe. Unele din aceste verbe se pot întrebuința fără circumstanțial, odată cu absolutizarea planului lor semantic pe o anumită coordonată: Așteptarea aceasta durează = durează mult = este de durată. Cărțile costă = costă mult = sunt scumpe. El nu știe să se poarte = să se poarte frumos = El se poartă urât. Verbul a fi este suficient prin planul său semantic, determinând suprapunerea dintre planul semantic al nucleului predicațional și planul semantic al propoziției pe care o reprezintă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
momente omul e mai capabil de sinucidere, ba mai nepasător față cu moartea decât orișicând.” (M. Eminescu, P.L., 80), „Nu vezi că a trecut soarele de amiazi: sunt mai mult bătrân decât tânăr.” (I. Creangă, 176) „N-ar fi mai scumpă vremea sleindu-se-n tăcere Decât bătută-n clopot de glas fără durere?” (T. Arghezi, 108) Comparația poate fi: • de egalitate: „Sunt sigură că și pe ea o crezi la fel de sfântă pe cât ai fost tu”. (P.Sălcudeanu, 325) • de inegalitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la ureche pe lângă cele ce spune în cărți...” (I. Creangă, 16), „Lumea nu-i nici trecătoare, nici eternă decât în raport cu existența noastră.” (M. Codreanu) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Ar fi stat Făt-Frumos locului, dar scumpă-i era frăția de cruce, ca oricărui voinic, mai scumpă decât zilele, mai scumpă decât mireasa.” (M. Eminescu, P.L., 11) „Mintea lui îi părea împrospătată, rece, clară, față cu mintea care o avusese înainte.” (M. Eminescu, P.L., 62) • pronume: „- Împărate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
16), „Lumea nu-i nici trecătoare, nici eternă decât în raport cu existența noastră.” (M. Codreanu) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Ar fi stat Făt-Frumos locului, dar scumpă-i era frăția de cruce, ca oricărui voinic, mai scumpă decât zilele, mai scumpă decât mireasa.” (M. Eminescu, P.L., 11) „Mintea lui îi părea împrospătată, rece, clară, față cu mintea care o avusese înainte.” (M. Eminescu, P.L., 62) • pronume: „- Împărate prèluminate, din câte noroace ai avut, unul a fost mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nici trecătoare, nici eternă decât în raport cu existența noastră.” (M. Codreanu) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Ar fi stat Făt-Frumos locului, dar scumpă-i era frăția de cruce, ca oricărui voinic, mai scumpă decât zilele, mai scumpă decât mireasa.” (M. Eminescu, P.L., 11) „Mintea lui îi părea împrospătată, rece, clară, față cu mintea care o avusese înainte.” (M. Eminescu, P.L., 62) • pronume: „- Împărate prèluminate, din câte noroace ai avut, unul a fost mai mare decât toate: acela
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acolo? După ce că nu muncești, nici nu taci?” (M. Preda, Moromeții, 318) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Pe lângă energia rară a pasajelor dramatice, înălțimea și dulceața pasajelor lirice ale dramei fac din acestea niște adevărate pietre scumpe ale literaturii române.” (M. Eminescu, Despre cultură, 206) • pronume: „Pe lângă acestea mai avea strânse și părăluțe albe pentru zile negre...” (I.Creangă), În afară de cei doi, a mai apărut unul. • locuțiuni adverbiale: plus de asta, (în) afară de asta, pe lângă asta, (în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primul) al relației. În structurarea enunțului în planul expresiei și în plan semantic, deopotrivă, relațiile de coordonare desfășoară două roluri principale: • articulează sintactic două sau mai multe nuclee predicaționale, situându-le pe același plan: „Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă Și păru-i de-aur curge din raclă la pământ.” (M. Eminescu, I, 88) • extind (sau multiplică) câmpul de dezvoltare concretă a unei funcții sintactice: „Pe dinaintea mea fug dealuri, văi, râuri, cascade, orașe și sate, prinse ca niște cuiburi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Static Random-Access Memoryă Celulele de memorie statică nu necesită reîmprospătarea conținutului pentru că informația este stocată într-un bistabil. Timpul de acces este redus, 10 ns, față de 60 ns pentru DRAM. Din nefericire, memoria SRAM este mai puțin densă și mai scumpă decât memoria DRAM de capacitate similară. Memoria SRAM se utilizează în sistemele de calcul pentru implementarea memoriei cache. La microcontrolere, memoria RAM integrată este întotdeauna SRAM. Capitolul 3 Memoria sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 78 Figura 3.15
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
fenomene magnetice în loc de cele electrice pentru a stoca informație. Se utilizează materiale cu proprietăți magnetorezistive (similare celor folosite în harddisk-uriă. Dispozitivele MRAM pot oferi densități mari, sunt nevolatile și extrem de rapide (timp de acces sub 10 nsă dar sunt extrem de scumpe și utilizarea comercială pe scară largă încă așteaptă maturizarea tehnologiei de fabricație. Până în anii 1970, înaintea apariției memoriilor semiconductoare, se folosea pe scară largă în tehnica de calcul memoria RAM cu miezuri magnetice. Aceasta avea o structură și o electronică
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
sistem poate fi realizat simplu, utilizând tehnicile și procedurile standard de configurare a rețelelor de calculatoare. Rețeaua locală Ethernet are mai multe avantaje: larga răspândire, posibilitatea accesului permanent la Internet, costuri de comunicație nule, dar și câteva dezavantaje - necesită hardware scump și complex, utilizarea acestei soluții fiind limitată de existența infrastructurii. Prin utilizarea unor modemuri analogice cuplate la liniile de telefonie fixă se pot implementa soluții de acces la distanță relativ ieftine și ușor de implementat. Majoritatea modemurilor analogice dispun de
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]