11,011 matches
-
Press, Oxford, 2005. Nichols, Johanna, Linguistic Diversity în Space and Time, University of Chicago Press, Chicago/London, 1992. Oprea, Ioan, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008. Paliga, Sorin, Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, Burești, 2012. Paliga, Sorin, Lexicon proto-borealicum et alia lexica etymologica minoră, Fundația Evenimentul, București, 2007. Pereltsvaig, Asya, Languages of the World. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2012. Petrovici, Emil, Despre uniunile lingvistice (Limbile balcanice și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1647 unele similitudini între limbile indo-europene și a presupus existența unei limbi primitive comune, pe care el a numit-o scita. A considerat că din această limbă comună provin olandeză, greacă, latină, persana și germană, mai tîrziu adăugînd și limbile slave, baltice și celtice. Foarte important este ca lingvistul olandez a exclus din această familie unele limbi foarte vechi, printre care ebraica. Din păcate, observațiile lui van Boxhorn nu au fost prea cunoscute și nu au putut influență noi cercetări pe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cunoscute și nu au putut influență noi cercetări pe această temă. În 1686 lingvistul german Andreas Jäger a publicat De Lingua Vetustissima Europae, în care crede că o limbă scito-celtică provenită, probabil, din Caucaz stă la baza limbilor latină, greacă, slavă, "scitica" (adică persana) și celtica. Însă momentul care pune cu adevarat bazele metodei comparativ-istorice este celebră conferință ținută de Șir William Jones în 1786 la Asiatic Society din Calcutta în care acesta afirmă că asemănările dintre greacă, latină, gotica, celtica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
germană, Frankfurt am Main, 1816), adevărat act de naștere al metodei comparativ-istorice și apoi în celebra să Vergleichende Grammatik des Sanskrit, Zend, Griechischen, Lateinischen, Litthauischen, Altslawischen, Gotischen und Deutschen (Gramatică comparată a limbilor sanscrita, persana (zenda Avesta), greacă, latină, lituaniana, slavă veche, gotica și germană, Berlin, 1833-1852). La început s-a folosit termenul de limbi indo-germanice, înlocuit ulterior cu cel de limbi indo-europene (cu exceptia lingviștilor germani) sau ario-europene. Th. Simenschy și Gh. Ivănescu considerau că trebuie "să socotim drept limba indo-europeană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cele inflexibile; desinențele pot cumulă mai multe valori gramaticale; ordinea morfo-sintactică este de tip nominativ-acuzativ; flectivul apare la sfîrșitul cuvîntului; categoria gramaticala a numărului se bazează în majoritatea limbilor pe opoziția singular-plural, desi păstrează opoziția inițială singular-dual-trial (sanscrita, greacă veche, slavă veche, limbile slave moderne etc.); în limbile indo-europene clasice existau trei genuri gramaticale: masculin, feminin și neutru; cele mai multe dintre limbile indo-europene (de exemplu limbile romanice - cu excepția limbii române și a cîtorva dialecte italiene centrale -, limbile celtice moderne, limbile baltice, hindi-urdu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pot cumulă mai multe valori gramaticale; ordinea morfo-sintactică este de tip nominativ-acuzativ; flectivul apare la sfîrșitul cuvîntului; categoria gramaticala a numărului se bazează în majoritatea limbilor pe opoziția singular-plural, desi păstrează opoziția inițială singular-dual-trial (sanscrita, greacă veche, slavă veche, limbile slave moderne etc.); în limbile indo-europene clasice existau trei genuri gramaticale: masculin, feminin și neutru; cele mai multe dintre limbile indo-europene (de exemplu limbile romanice - cu excepția limbii române și a cîtorva dialecte italiene centrale -, limbile celtice moderne, limbile baltice, hindi-urdu etc.) o restrîng
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ocupă o poziție intermediară între sintetic și analitic). Lexicul comun evidențiază cu claritate înrudirea genetică dintre limbile indo-europene. Lista numeralelor de la 1 la 10 este poate cel mai cunoscut exemplu în acest sens (formele sînt reconstruite, cu excepția limbilor latină și slavă veche)248: proto-ie proto-germanică latină proto-celtică proto-baltică slavă veche proto-albaneză proto-indo-iraniană proto-anatoliană proto-greacă proto-armeană proto-toharică 1 *oynos *ainaz ūnus *oinos *oīns jedĭnŭ *(ai)ηa *aiwas *ănt *hemei*mik *șēs 2 *dwō *twai duō *dwei *dw(a)i dŭva *dui *dwă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Lexicul comun evidențiază cu claritate înrudirea genetică dintre limbile indo-europene. Lista numeralelor de la 1 la 10 este poate cel mai cunoscut exemplu în acest sens (formele sînt reconstruite, cu excepția limbilor latină și slavă veche)248: proto-ie proto-germanică latină proto-celtică proto-baltică slavă veche proto-albaneză proto-indo-iraniană proto-anatoliană proto-greacă proto-armeană proto-toharică 1 *oynos *ainaz ūnus *oinos *oīns jedĭnŭ *(ai)ηa *aiwas *ănt *hemei*mik *șēs 2 *dwō *twai duō *dwei *dw(a)i dŭva *dui *dwă *da*dwō *tgu *wu 3 *treyes *θriyz trēs
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
inneh dasseh Limbi ilire albaneză një dy tre katër pesë gjashtë shtatë tetë nëntë dhjetë Limbi baltice letona viens div trys cetiri penki šeši septini aštiuoni devini desmit lituaniana vienas du trys keturi penki šeši septyni aštuoni devyni dešimt Limbi slave bulgară едно (edno) две (dve) три (tri) четири (chetiri) пет (pet) шест (shest) седем (ședem) осем (osem) девет (devet) десет (deset) cehă jeden dva tři čtyři pět šest sedm osm devět deset macedoneană eden еден dva два tri три četiri
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba paleo-balcanică), sec. VII i.C. - 150 i.C., a fost înlocuită de greacă koiné. A atins apogeul în vremea lui Filip al II-lea și Alexandru cel Mare (356-323 i.C.). Nu trebuie confundată cu limba macedoneană actuala, limba slavă oficială în Macedonia și nici cu macedo-româna (aromana), dialect sud-dunărean al limbii române. Greacă veche/elina (l.m.): mileniul ÎI i.C. - sec. IV i.C. Sec. XVI-XI i.C. - limba miceniana cu scriere linear B. Alfabet caracteristic cu 24 de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
and Language Change, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. *** Colloque Internațional "Romanité et Roumanité", Paris, Sorbonne, 22-26 avril 1991, număr tematic al revistei Revue roumaine de linguistique, vol. XXXVII, nr. 2-3, 1992. Copceag, Dumitru, Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice și slave) - și alte studii lingvistice -, ediție de Ion Mării și Nicolae Mocanu, Editura Clusium, Cluj, 1998. Cornillie, B.; Lambert, J.; Swiggers, P. (editori), Linguistic Identities, Language Shift and Language Policy în Europe, Peeters, Leuven, 2009. Coșeriu, Eugeniu, El sistema verbal románico
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Winter, Heidelberg, 1950. Petit, Daniel, Apophonie et catégories grammaticales dans leș langues baltiques, Peeters, Leuven-Paris, 2004. Remys, Edmund, General distinguishing features of various Indo-European languages and their relationship to Lithuanian, Indogermanische Forschungen, Berlin, New York, 2007. 6.2.2.6. Familia slavă Patria primitivă a slavilor a fost situată, probabil, între Vistula și Nipru, de unde aceștia s-au răspîndit, ulterior, spre vest și sud. Slavă comună a fost vorbită cam între sec. V i.C. și sec. V d.C.; era o limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Indo-European languages and their relationship to Lithuanian, Indogermanische Forschungen, Berlin, New York, 2007. 6.2.2.6. Familia slavă Patria primitivă a slavilor a fost situată, probabil, între Vistula și Nipru, de unde aceștia s-au răspîndit, ulterior, spre vest și sud. Slavă comună a fost vorbită cam între sec. V i.C. și sec. V d.C.; era o limbă satem (are s și z în locul oclusivelor palatale indo-europene). Grupul dialectal indo-european satem era format, pe lîngă slavă comună, din indo-iraniană, armeana și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ulterior, spre vest și sud. Slavă comună a fost vorbită cam între sec. V i.C. și sec. V d.C.; era o limbă satem (are s și z în locul oclusivelor palatale indo-europene). Grupul dialectal indo-european satem era format, pe lîngă slavă comună, din indo-iraniană, armeana și baltica. Grupul slav a păstrat numeroase trăsături arhaice din indo-europeană comună, datorită contactelor reduse cu limbi de altă origine. Migrația triburilor slave a dus la diversificarea dialectala a slavei comune în trei ramuri: de est
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
z în locul oclusivelor palatale indo-europene). Grupul dialectal indo-european satem era format, pe lîngă slavă comună, din indo-iraniană, armeana și baltica. Grupul slav a păstrat numeroase trăsături arhaice din indo-europeană comună, datorită contactelor reduse cu limbi de altă origine. Migrația triburilor slave a dus la diversificarea dialectala a slavei comune în trei ramuri: de est, de vest și de sud. Slavă veche a folosit un alfabet glagolitic (bazat pe alfabetul grecesc cu minuscule) și chirilic (bazat pe alfabetul grecesc cu majuscule). Slavona
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-european satem era format, pe lîngă slavă comună, din indo-iraniană, armeana și baltica. Grupul slav a păstrat numeroase trăsături arhaice din indo-europeană comună, datorită contactelor reduse cu limbi de altă origine. Migrația triburilor slave a dus la diversificarea dialectala a slavei comune în trei ramuri: de est, de vest și de sud. Slavă veche a folosit un alfabet glagolitic (bazat pe alfabetul grecesc cu minuscule) și chirilic (bazat pe alfabetul grecesc cu majuscule). Slavona reprezintă mai multe variante locale ulterioare și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
baltica. Grupul slav a păstrat numeroase trăsături arhaice din indo-europeană comună, datorită contactelor reduse cu limbi de altă origine. Migrația triburilor slave a dus la diversificarea dialectala a slavei comune în trei ramuri: de est, de vest și de sud. Slavă veche a folosit un alfabet glagolitic (bazat pe alfabetul grecesc cu minuscule) și chirilic (bazat pe alfabetul grecesc cu majuscule). Slavona reprezintă mai multe variante locale ulterioare și a fost limba de cultură în țările de limbă slavă, partial în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de sud. Slavă veche a folosit un alfabet glagolitic (bazat pe alfabetul grecesc cu minuscule) și chirilic (bazat pe alfabetul grecesc cu majuscule). Slavona reprezintă mai multe variante locale ulterioare și a fost limba de cultură în țările de limbă slavă, partial în țările baltice și în țările române. A jucat rolul latinei medievale din Europa Occidentală. Dintre trăsăturile generale ale limbilor slave amintim faptul că sînt limbi de tip satem, predominat sintetice, cu un fond lexical comun celor mai multe dintre limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
majuscule). Slavona reprezintă mai multe variante locale ulterioare și a fost limba de cultură în țările de limbă slavă, partial în țările baltice și în țările române. A jucat rolul latinei medievale din Europa Occidentală. Dintre trăsăturile generale ale limbilor slave amintim faptul că sînt limbi de tip satem, predominat sintetice, cu un fond lexical comun celor mai multe dintre limbile familiei. În privința structurii gramaticale, e de remarcat sistemul derivațional bazat pe prefixare și sufixare, flexiunea nominală bogată (6-7 cazuri, cu excepția limbilor bulgară
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
comun celor mai multe dintre limbile familiei. În privința structurii gramaticale, e de remarcat sistemul derivațional bazat pe prefixare și sufixare, flexiunea nominală bogată (6-7 cazuri, cu excepția limbilor bulgară și macedoneană), si mai ales prezenta categoriei aspectului la verb, considerată trăsătură fundamentală. Limbile slave sînt clasificate, în mod tradițional, după criteriul geografic: 1. limbile slave orientale: - rusă (numită și velikorusa, "limba din Marea Rusie") are 175 mîl. de vorbitori nativi, dintre care 100 de mîl. în Rusia; numărul total de vorbitori este estimat la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sistemul derivațional bazat pe prefixare și sufixare, flexiunea nominală bogată (6-7 cazuri, cu excepția limbilor bulgară și macedoneană), si mai ales prezenta categoriei aspectului la verb, considerată trăsătură fundamentală. Limbile slave sînt clasificate, în mod tradițional, după criteriul geografic: 1. limbile slave orientale: - rusă (numită și velikorusa, "limba din Marea Rusie") are 175 mîl. de vorbitori nativi, dintre care 100 de mîl. în Rusia; numărul total de vorbitori este estimat la 280 mîl.; - ucraineană: 40 mîl. de vorbitori, declarată limba maternă de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numărul total de vorbitori este estimat la 280 mîl.; - ucraineană: 40 mîl. de vorbitori, declarată limba maternă de 80% din populația Ucrainei; - bielorusa: 10 mîl. de vorbitori; limba de tranziție, dar mai apropiată de ucraineană decît de rusă; 2. limbile slave occidentale: - grupul sudic (cehoslovac): cehă (11 mîl. de vorbitori), slovaca (6 mîl. de vorbitori); - grupul slav sorab (lusacian): sorabă sau sîrbă lusaciană, cu două variante: lusaciana superioară și lusaciana inferioară; se vorbește în estul Germaniei; 100.000 de vorbitori bilingvi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lusaciana inferioară; se vorbește în estul Germaniei; 100.000 de vorbitori bilingvi; - grupul lehitic (nordic): polona (40 mîl.), cașuba (300.000; considerată mult timp un dialect al limbii polone, se vorbește în zona Gdansk-Sopot din nordul Poloniei), polaba (numită și slavă de pe rîul Elba, moartă în sec. al XVIII-lea), slovina nordică (numită și slovenă nordică, dispărută după 1900, înrudită cu cașuba); 3. limbile slave meridionale: - grupul răsăritean: bulgară (9 mîl.), macedoneană (1 mîl.; nu trebuie confundată cu și nici nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un dialect al limbii polone, se vorbește în zona Gdansk-Sopot din nordul Poloniei), polaba (numită și slavă de pe rîul Elba, moartă în sec. al XVIII-lea), slovina nordică (numită și slovenă nordică, dispărută după 1900, înrudită cu cașuba); 3. limbile slave meridionale: - grupul răsăritean: bulgară (9 mîl.), macedoneană (1 mîl.; nu trebuie confundată cu și nici nu este urmașa limbii macedonene antice; limba de tranziție între bulgară și sîrbo-croată, desi lingviștii bulgari o considera un dialect al limbii bulgare); - grupul apusean
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau sîrbă-croată; 17 mîl.; actualmente împărțită, din motive politice, în patru limbi distincte: sîrbă, croată, bosniacă și muntenegreană), slovenă (2 mîl.), etnolectul slav molisan (se vorbește pe coasta estică a Italiei de către 1.000 de vorbitori nativi; este o limbă slavă de tip štokavian). În urmă dezmembrării fostei Iugoslavii, noile state independente, din motive politice și fără a ține cont de realitatea lingvistică, și-au proclamat că limbi naționale variante regionale ale sîrbo-croatei260: bosniacă, croată, muntenegreană, sîrbă. Bibliografie specială: Bray, R.G.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]