10,656 matches
-
concurență cu panorama oferită de Corcovado se află cea oferită asupra Golfului Guanabara de Păo de Açúcar (Căpățâna de zahăr). În limba indigenilor stânca de granit era denumită Pău Açuqua piscul înalt -, portughezii dându-i actuala denumire datorită faptului că stânca aducea cu formele de argilă utilizate în vechime la turnarea "căpățânilor de zahăr". În acest loc din Golful Guanabara a debarcat la 1 martie 1565 Estacio de Sa, cel care a pus bazele viitorului oraș Rio de Janeiro. Piscul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
jertfă o fecioară, ce s-a îndrăgostit de un tânăr băștinaș, au încercat să fugă cu o barcă, au fost surprinși de zeul cel rău, acesta făcând să se prăbușească râul Iguazu în calea lor, fata prefăcându-se într-o stâncă și băiatul într-un arbore ce își întinde ramurile spre stancă, fără a putea să o atingă! Zona a intrat în atenția autorităților braziliene și argentiniene în 1902, când a fost trimis să o studieze Carlos Thays, arhitect peisagist de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Creată în urma unui acord Brazilia-Paraguay, semnat în 1966, lucrările au început în 1971, la 14 octombrie 1978 fiind deviate apele fluviului Parana. Pentru construcția barajului și a lacului de acumulare, au fost dislocate 50 de milioane tone de pământ și stâncă și s-a consumat ciment cât pentru 210 stadioane Maracana (ce altă unitate de măsură puteau folosi brazilienii?). Barajul are o lungime de 7235 de metri și o înălțime de 196 metri, peste generatoare căzând 62.000 de metri cubi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și am avut și timp să vizităm orașul și împrejurimile. M-au impresionat simplitatea oamenilor, ospitalitatea, arhitectura originală a caselor. La acest capitol, o excursie făcută într-o zonă muntoasă avea să ne surprindă cu zeci de așezări săpate în stâncă, folosite și astăzi, localnicii dispunând inclusiv de o bisericuță săpată în munte! După Albacete, n-a mai urmat nimic la capitolul deplasări oficiale, așa că aveam să-mi închei misiunea în Spania fără să fi trecut prin Valencia, Barcelona, Bilbao, Saragosa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
este la Ierusalim un tonic al ideilor - asa spun și Înțelepții. Sunt gata s) cred acest lucru. Știu c) trebuie s) aib) propriet)ți speciale. Delicatețea luminii m) tulbur) și ea. Mi-arunc privirea În jos, spre Marea Moart), pește stânci cr)pate și c)sute cu acoperișuri rotunjite. Culoarea acestora este că a p)mântului Însuși și, În aceast) monotonie stranie, aerul mișc)tor exercit) o presiune aproape uman). Aceste culori transmit ceva inteligibil, ceva metafizic. Universul Însuși ți se
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
este că a p)mântului Însuși și, În aceast) monotonie stranie, aerul mișc)tor exercit) o presiune aproape uman). Aceste culori transmit ceva inteligibil, ceva metafizic. Universul Însuși ți se Înf)țișeaz) dinaintea ochilor În expresivitatea acestei v)i cu stânci Îngr)m)dite, care sfârșește Într-o ap) moart). În alte p)rți poți s) mori și s) te dezintegrezi. Aici mori și te contopești cu natura. Shahar m) duce de la Mishkenot Sha’ananim, care este așezat pe o colin
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Între c)l)reți. Unii c)l)reau pe o parte a calului, sfidând primejdia.” Câteva zile mai târziu, În pustietatea Iudeei, „un mucegăi albicios acoperea porțiuni din peisaj - totul albit - lepr) - Încrust)ri de blesteme - brânz) veche - fragmente de stânci - roase, cu forme neregulate - numai gunoaie și rebuturi ale naturii - precum cele care se afl) dincolo de Poartă Jaffei - Întreaga Iudee pare s) fi adunat toate aceste gunoaie... Nu existau mușchi că pe alte ruine - lipsea farmecul ruinei - nu era ieder
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
printre resturi și se Inc)ierau; orașul aruncă gunoiul menajer pe str)zile evreiești. Aceast) practic) a durat mult timp. Cand arabii au cucerit orașul În secolul al VII-lea, scrie profesorul David Landes de la Harvard, ei „au g)sit stâncă din vârful Muntelui Moriah, vechiul loc pe care s-a aflat Templul, acoperit) cu tone de gunoaie, aruncate acolo că o jignire și o profanare. Arabii au cur)țâț stâncă și au construit frumoasă moschee pe care o cunoaștem sub
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
scrie profesorul David Landes de la Harvard, ei „au g)sit stâncă din vârful Muntelui Moriah, vechiul loc pe care s-a aflat Templul, acoperit) cu tone de gunoaie, aruncate acolo că o jignire și o profanare. Arabii au cur)țâț stâncă și au construit frumoasă moschee pe care o cunoaștem sub numele Domul Stâncii sau Moscheea lui Omar. Dar abatorul a fost menținut, o permanent) surs) de infecție pentru evreii din Ierusalim”1. C)l)tori că Pierre Loti erau oripilați
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Muntelui Moriah, vechiul loc pe care s-a aflat Templul, acoperit) cu tone de gunoaie, aruncate acolo că o jignire și o profanare. Arabii au cur)țâț stâncă și au construit frumoasă moschee pe care o cunoaștem sub numele Domul Stâncii sau Moscheea lui Omar. Dar abatorul a fost menținut, o permanent) surs) de infecție pentru evreii din Ierusalim”1. C)l)tori că Pierre Loti erau oripilați de evreii din Ierusalim, agitându-se ca niște lilieci pe aleile lor boltite
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
presei britanice legat de divorțul său incendiar de poeta Sylvia Plath. I-am arătat lui Hughes improvizațiile noastre cu Bashtahondo, un limbaj inventat din silabe puse laolaltă, la Întâmplare, care exprima un Întreg complex de situații imaginate de noi În jurul stâncii unde se afla Prometeu Încătușat. Ted a fost foarte mișcat de felul În care aceste silabe inventate puteau să ilumineze straturi adânci de semnificație doar prin calitatea sunetului. Înainte de venirea lui Hughes, Brook ne Încurajase să compunem cântece și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
aceste exerciții de respirație. Timp de o lună, am lucrat ca arheologi teatrali, căutând să readucem la viață o lume care a existat cândva. Am colindat În toate direcțiile, prospectând locurile cele mai potrivite pentru joc, ne-am cățărat pe stânci, atenți să nu călcăm pe scorpioni, și am ajuns la mormintele lui Darius și Artaxerxes, unde am decis că vom juca prima parte din Orghast. Brook, cu mine și cu Arby Ovanessian (care, deși de origine armeană, cunoștea bine Persepolisul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să Înceapă la apus și să ia sfârșit În zori). Ne aflam cu toții În fața unor experiențe inedite. Obișnuiți cu scena Închisă Între patru pereți, cu decoruri construite, cu lumina de teatru artificială, descopeream aici aerul, orizontul, soarele orbitor, nisipul fierbinte, stâncile, șerpii și scorpionii, iar noaptea luna, stelele și focul. Starea de totală expunere și vulnerabilitate, sub cerul liber, fără adăpostul clădirii unui teatru, ne-a marcat pentru restul vieții. Cu câteva săptămâni Înaintea festivalului și a reprezentațiilor oficiale, ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sinceritatea acestui public, căci ne-a ajutat să vedem mai clar slăbiciunile muncii noastre și să ameliorăm calitatea jocului. Prima parte a lui Orghast la Persepolis a avut loc la mormântul lui Xerxes. Ca să ajungă pe terasa largă sculptată În stâncă, deschisă spre mormântul faimosului rege, spectatorii urcau pe o potecă abruptă. Actorii așteptau concentrați sosirea lor. Spectacolul Începea la apusul soarelui. Prometeu se afla pe stâncă, Încătușat. Un glob de foc arzând cobora lent și impresionant, ca proiectat pe bolta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a avut loc la mormântul lui Xerxes. Ca să ajungă pe terasa largă sculptată În stâncă, deschisă spre mormântul faimosului rege, spectatorii urcau pe o potecă abruptă. Actorii așteptau concentrați sosirea lor. Spectacolul Începea la apusul soarelui. Prometeu se afla pe stâncă, Încătușat. Un glob de foc arzând cobora lent și impresionant, ca proiectat pe bolta cerului, simbolizând cadoul făcut nouă, oamenilor, de Prometeu. În limbajul cifrat poetic al lui Hughes, Zeus era numit Krogon - un nume inventat. Poetul căuta o caracterizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
o imagine corespunzătoare sunetului. Care e viața sunetului? Au fost necesare ore În șir de investigație și lucru cu vocea pentru a simți aproape vizual mișcarea fiecărui sunet individual, ca În final să avem percepția totalității. Zeus-Krogon apărea de deasupra stâncii unde e Încătușat Prometeu. De acolo Îl trimitea pe Sheerga (Forța oarbă) să recupereze focul. Mișcarea era Înceată, stilizată, dar plină de intensitate violentă. Publicul nu putea să identifice o poveste sau vreun personaj, În afară poate de Prometeu. Cuvintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
chiar prietenos. Prin incantație, ritmuri și mișcări În spațiu, sunete trimise la distanță, am descoperit că acest loc contrazice orice reguli de acustică. La fel ca la Epidaur, poți să șoptești și să fii auzit de departe, chiar din vârful stâncii sau din gaura Întunecoasă a portalului mormintelor. Dacă În prima parte din Orghast atmosfera era hieratică, nobilă, interiorizată ca Într-un spectacol japonez Nô, cu forma auster controlată, poate puțin prea rigidă, aici, la Naqsh-e Rustam, energia era intenționat lăsată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
spectacol. Ajungând mai devreme la locul unde urma să jucăm, pentru a ne asigura că toate preparativele fuseseră efectuate, am avut surpriza să fim Împiedicați să intrăm. Tehnicienii noștri, care trebuiau să fixeze lanțurile lui Prometeu, platformele și scările În stâncă, fuseseră Înlocuiți de o duzină de soldați. Polițiștii ne-au barat accesul, sub pretext că nu aveau lista nominală a grupului de teatru. Când a apărut Brook, l-au oprit și pe el. Stăteam cu toții nedumeriți În deșert, sub bolta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
erau văzuți ca siluete conturate pe fondul pietrei albe a muntelui. Deși greci, spectatorii nu Înțelegeau nici ei greaca veche decât fragmentar, dar au ascultat cu o atenție totală, uimiți și adânc atinși, netulburați de sclipirile orașului, care, la poalele stâncii, Își ducea viața de noapte obișnuită, plină de distracții și zgomote. Dar sunetele vechi reverberate În piatra de la Lycabetos trezeau În ei un sentiment de apartenență la o veche tradiție spirituală. La vremea aceea am scris un text pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
forme printre care apăreau boschete sălbatice, ca vegetația dealurilor stâncoase și sterpe, Îți dădea impresia că ești În lumea castelelor medievale nordice a Lamermoorilor. Decorul se rotea pe turnantă descoperind uneori grote amenințătoare, alteori interiorul castelului. Lucia se cățăra pe stânci, alergând În căutarea iubitului În timp ce-și cânta ariile! June Anderson era Lucia și știam de ce riscuri e capabilă din Puritanii la care lucraserăm Împreună. Era surprinzătoare, inventivă, se devota total rolului și nu Îi era teamă să Încerce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Încerce imposibilul. Melomanii Învederați veneau s-o asculte cum „ia acutele“ În scena nebuniei. Imensă le era surpriza să constate nu numai că le lua cu o dexteritate uluitoare, dar executa cu aceeași precizie mișcările cele mai neașteptate, culcată pe stânci cu capul În jos și lăsând pe piatră urme sângerânde din rochia de mireasă sau urcându-se sus pe vârful muntelui, unde, halucinând, Își Închipuia că este Împreună cu iubitul ei. Însă nu toți cântăreții sunt dispuși să Încerce imposibilul. Alfredo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să se adapteze concepției noastre, dar nu a fost să fie așa. „Scuzați-mă, dar eu sunt obișnuit să cânt doar la avanscenă. Vă admir decorul, dar nu e pentru mine!“ La premieră, Lucia cânta de pe munte, rostogolindu-se pe stânci În căutarea iubitului, dar iubitul cânta de lângă fosă. June se ascundea În grotă, așteptându-l pe Krauss, dar el Îi făcea semne drăgăstoase de lângă dirijor, din centrul scenei, chemând-o să iasă din decor. La Los Angeles am reluat Lucia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Paris. Așa e moda În operă, să circule producțiile long distance și low budget. Dar, În cazul acesta, distanța era cu mult prea long, astfel că bugetul numai low nu era, având de transportat tocmai din California turnanta cu romanticele stânci scoțiene. Mi s-a propus, deci, să produc o variantă simplificată pentru Paris. Am profitat de șansa de a construi un decor nou și am schimbat radical direcția. Lucia s-a mutat din natura scoțiană În clinica doctorului Charcot! Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În timp unele dintre amintirile mele din copilărie, trebuie să mă orientez după comete și eclipse, așa cum procedează istoricii când abordează fragmentele unei saga. În alte cazuri Însă, nu există penurie de date. Mă văd, de pildă, cățărându-mă pe stâncile negre de pe țărmul mării, În timp ce domnișoara Norcott, o guvernantă molatecă și melancolică, care crede că vin după ea, se plimbă mai departe pe plaja cotită, Împreună cu Serghei, fratele meu mai mic. Port o brățară de jucărie. În timp ce mă târăsc pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
negre de pe țărmul mării, În timp ce domnișoara Norcott, o guvernantă molatecă și melancolică, care crede că vin după ea, se plimbă mai departe pe plaja cotită, Împreună cu Serghei, fratele meu mai mic. Port o brățară de jucărie. În timp ce mă târăsc pe stânci, repet mereu, ca un fel de incantație plină de elan, Îmbelșugată și profund satisfăcătoare, cuvântul englezesc „childhood“ (copilărie), care sună misterios și nou și devine tot mai străin pe măsură ce se amestecă În mințișoara mea ticsită și febrilă, cu Robin Hood
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]